BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Îl felicit pe Văcăroiu. Va fi preşedintele Curţii de Conturi mult după ce nu voi mai fi premier

    ”Vreau să folosesc acest prilej şi pentru a-l felicita personal pe domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu pentru activitatea sa, implicarea, profesionalismul şi echilibrul cu care îşi desfăşoară activitatea în fruntea Curţii de Conturi”, a spus Ponta.

    El a arătat că Văcăroiu era preşedinte al Curţii de Conturi când a preluat mandatul de premier şi va fi la conducerea instituţiei şi după ce nu va mai fi premier.

    „Cu siguranţă nu am cum să greşesc numele domnului Văcăroiu pentru că domnia sa era preşedinte al Curţii de Conturi atunci când am preluat mandatul de prim-ministru şi va fi preşedinte al Curţii de Contrui şi mult după ce nu voi mai fi prim-ministru, aşa încât activitatea mea la acest nivel se va desfăşura sub controlul unei Curţi de Contri profesioniste, care a avut în ultima perioadă rezultate remarcabile”, a mai spus Ponta.

  • Vodafone DEZVĂLUIE date despre interceptările din anumite state. În România divulgarea este interzisă

    Conexiunile agenţiilor guvernamentale naţionale sunt utilizate la scară largă în multe dintre cele 29 de ţări care au avut pe parcursul anului trecut acces la reţeaua grupului, inclusiv în baza unor mandate, a afirmat grupul, într-un raport care rupe tăcerea asupra utilizării la scară tot mai largă de către autorităţi a interceptărilor reţelelor telefonice şi de transmisie de date pentru a spiona proprii cetăţeni, scrie publicaţia britanică The Guardian.

    Agenţiile au instalat conexiuni directe la reţeaua Vodafone şi a altor operatori telecom, ceea ce le permite să asculte şi să înregistreze live conversaţii, iar în anumite cazuri să localizeze persoanele.

    În România, Albania, Egipt, Ungaria, India, Malta, Qatar, Africa de Sud şi Turcia este interzisă dezvăluirea oricăror informaţii legate de interceptarea convorbirilor telefonice şi mesajelor, inclusiv dacă astfel de capabilităţi există.

    “Este înfiorător ca guvernele să poată accesa convorbirile telefonice cu simpla apăsare a unui buton”, a declarat directorul organizaţiei Liberty, Shami Chakrabarti, citat de cotidianul britanic.

    În circa şase din ţările în care Vodafone operează, legea obligă operatorii telecom să instaleze conexiuni directe de acces sau să permită autorităţilor să facă acest lucru. Grupul nu a nominalizat statele, întrucât unele dintre acestea ar putea răspunde prin contramăsuri incluzând arestarea unor angajaţi.

    Sistemele directe de acces nu necesită mandate, iar companiile nu au informaţii despre identitatea sau numărul clienţilor vizaţi. Supravegherea în masă poate avea loc pe orice reţea, fără ca autorităţile să fie nevoite să se justifice companiilor.

    “Acestea sunt scenariile de coşmar pe care le imaginam. Nu aş fi crezut niciodată că operatorii telecom sunt complici în asemenea măsură. Este un pas curajos al Vodafone şi sperăm ca şi alte companii să prindă mai mult curaj în privinţa dezvăluirilor, dar ceea ce avem nevoie este să fim noi mai curajoşi şi să luptăm împotriva cererilor ilegale şi chiar a legilor“, a declarat Gus Hosein, director al organizaţuei Privacy International, care a dat în judecată guvernul britanic pentru interceptări în masă.

    Şeful diviziei Vodafone pentru informaţii cu caracter personal, Stephen Deadman, a admis existenţa conexiunilor directe folosite de autorităţi pentru interceptări.

    “Facem un apel pentru a pune capăt accesului direct ca modalitate pentru autorităţi de a obţine date despre comunicaţiile populaţiei. Fără un mandat, nu există vizibilitate din exterior. Dacă primim o cerere, putem să încercăm să ne opunem. Faptul că autorităţile trebuie să emită o hârtie reprezintă o limită importantă asupra modului cum este folosită această putere“, a spus el.

    Grupul britanic a făcut apel ca toate conexiunile care oferă acces direct să fie oprite, iar legile care le permit să fie anulate.

    Toate ţările ar trebui să publice date despre numărul de mandate emise, potrivit Vodafone. Acestea sunt de două tipuri – cele pentru conţinutul convorbirilor şi mesajelor, precum şi cele pentru metadate (date care descriu alte date – n.r.), care pot acoperi locaţia utilizatorului unui dispozitiv, timpul şi data comunicaţiei, precum şi persoanele cu care a comunicat.

    Cotidianul The Guardian a realizat un tabel în care a inclus la categoria metadate şi mandatele pentru informaţii precum nume şi adrese. Informaţiile sunt pentru 2013 sau pentru cel mai recent an şi includ date atât din raportul Vodafone, cât şi disponibile de la autorităţile naţionale. Un singur mandat poate viza, însă, sute de persoane şi dispozitive, în timp ce o singură persoană poate fi ţinta mai multor mandate.

    Potrivit The Guardian, Malta este una dintre cele mai spionate ţări din Europa. Vodafone a procesat 3.773 de cereri pentru metadate la o populaţie de numai 420.000 de oameni.

    În Italia, unde activităţile mafiei necesită un nivel mai ridicat de supraveghere, grupul britanic a primit 606.000 de cereri pentru metadate, mai mult decât în oricare altă ţară. Spania, unde autorităţile au avut de luptat cu atacuri ale teroriştilor islamişti şi basci, Vodafone a primit peste 24.000 de mandate pentru conţinut.

    Agenţiile din Cehia au transmis aproape 8.000 de cereri pentru conţinut. După Italia, Cehia este ţara cu cea mai ridicată accesare de metadate, vizate de 196.000 de mandate în cel mai recent an pentru care au fost publicate cifre. Tanzania, una dintre puţinele ţări africane în care activează Vodafone, a emis 99.000 de mandate pentru metadate.

    Tabelul întocmit de cotidianul britanic notează la România: “Este ilegală dezvăluirea oricărui aspect despre modul în care se efectuează interceptările”.

  • Merkel, despre Ucraina: Pacea şi libertatea “pot să fie rapid puse în discuţie”

    “Săptămânile trecute ne arată că fostele şi periculoasele tipare de gândire nu sunt nicăieri interzise în cărţile de istorie. Pacea şi libertatea pot să fie rapid puse în discuţie, ne-o demontrează conflictul din Ucraina. Îngrijorarea creşte atunci când vezi că se formează noi prăpăstii şi linii de împărţire”, scrie Merkel în acest articol.

    Materialul este publicat alături de alte cinci mesaje din partea altor reprezentanţi ai ţărilor occidentale care participă vineri la comemorările de la 6 iunie, şi anume din partea preşedintelui Poloniei Bronislaw Komorowski, premierului britanic David Cameron, premierului canadian Stephen Harper, secretarului de Stat american John Kerry şi preşedintelui francez François Hollande.

    “Eu ne doresc (…) să ne asigurăm de convingerile şi valorile noastre comune. Deoarece aceste convngeri şi aceste valori ne unesc în Europa. Ele sunt de neconciliat cu războiul, violenţa şi prejudecăţile. Fie, deci, ca 6 iunie să ne îndemne să ne urmăm angajamentul cot la cot pentru reuşita Europei, o Europă în care să domnească primatul dreptului şi nu legea celui mai puternic”, conchide cancelarul german.

    Preşedintele rus Vladimir Putin se întâlneşte cu Merkel vineri dimineaţa, înainte de începerea ceremoniilor oficiale dedicate Debarcării din Normandia, a anunţat marţi Kremlinul, adăugând că cei doi lideri au vorbit la telefon, marţi, despre Ucraina.

    La rândul său, preşedintele francez îndeamnă la “păstrarea condiţiilor păcii, (ceea ce presupune) mai întâi să ştim să ne mobilizăm în jurul a ceea ce ne este comun (…). Europa este binele nostru comun. Este sarcina noastră să-l protejăm şi să-l facem să avanseze”.

    “Sărbătorirea (datei de) 6 iunie înseamnă să ai conştiinţa că nimic nu este câştigat definitiv, că declinul este în continuare posibil”, continuă şeful statului francez. “Peste tot, valorile şi principiile exprimate de către Carta ONU sunt ameninţate. Peste tot, terorismul poate ataca. Atunci, (înseamnă că) nu am terminat, (că) este necesar să dăm dovadă de acelaşi angajament ca înaintaşii noştri faţă de libertate. Este necesar să facem totul pentru a soluţiona conflictele prin dialog. Nu trebuie să ezităm să ne asumăm, de fiecare dată când este necesar, responsabilităţile, în cadrul dreptului internaţional”, mai scrie François Hollande.

    La ceremoniile din Normandia participă 19 de şefi de stat şi de guverne.

  • BRAT – Tirajele ziarelor româneşti, în scădere în primul trimestru. ZF, singurul în creştere

    Potrivit datelor furnizate de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), poziţia de lider în categoria quality este deţinută de cotidianul Evenimentul zilei, editat de Editura Evenimentul şi Capital, care a înregistrat însă uşoare scăderi ale vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Astfel, pentru luna ianuarie, Evenimentul zilei a avut o medie de vânzări pe apariţie de 13.455 de exemplare (13.551 în ianuarie 2013), în februarie – 13.724 de exemplare (13.731 în februarie 2013), iar în martie – 13.483 de exemplare (14.254 în martie 2013).

    În topul ziarelor quality urmează Jurnalul Naţional, editat de Intact Publishing, care a avut, în ianuarie anul acesta, o medie de vânzări pe apariţie de 10.386 de exemplare (16.080 în ianuarie 2013), pentru ca în luna următoare media de vânzări să crească la 11.145 de exemplare (16.587 în februarie 2013). În ultima lună a primului trimestru din 2014, Jurnalul Naţional a înregistrat o medie de vânzări pe apariţie de 9.414 exemplare (17.536 în martie 2013).

    Pe locul al treilea s-a situat Adevărul, editat de Adevărul Holding, care a înregistrat în luna ianuarie 2014 o medie de vânzări de 9.058 de exemplare, în scădere comparativ cu luna ianuarie 2013, când înregistra o medie de vânzări de 12.531 de copii. În luna februarie, media de vânzări a cotidianului Adevărul a fost de 9.160 de exemplare, în scădere faţă de aceeaşi lună a anului 2013, când afişa o medie de vânzări de 12.507 de copii. În luna martie a acestui an, media de vânzări a cotidianului Adevărul a fost de 9.454 de copii, comparativ cu 11.812 copii reprezentând media de vânzări în martie 2013.

    În top urmează cotidianul România liberă, editat de Media Gamma Publishers. România liberă a avut, în medie, vânzări pe apariţie de 6.458 de exemplare în ianuarie anul acesta, în puternică scădere faţă de perioada similară a anului trecut, când înregistra 20.038 de exemplare vândute, de 8.194 de copii în februarie (21.323 în februarie 2013) şi de 12.003 exemplare în martie (22.338 în martie 2013).

    Liderul de vânzări în rândul ziarelor româneşti este tabloidul Click!, editat de Adevărul Holding, care a raportat, în ianuarie, o medie de 117.059 de exemplare (138.465 în ianuarie 2013), în februarie, de 116.732 de exemplare (141.958 în februarie 2013) şi în martie, de 120.725 de exemplare (138.585 în martie 2013).

    Pe poziţia a doua în topul vânzărilor pe piaţa tabloidelor şi a cotidianelor în general se situează Libertatea, publicaţie editată de trustul Ringier România, care a avut o medie de 76.621 de exemplare pe apariţie în ianuarie (88.339 în ianuarie 2013), de 78.236 de exemplare în februarie (89.773 în februarie 2013) şi de 77.560 de exemplare în martie (88.454 în martie 2013).

    La capitolul publicaţii financiare, cotidianul Ziarul Financiar a avut o medie lunară de vânzări pe apariţie pentru ianuarie 2014 de 8.306 exemplare (în creştere faţă de ianuarie 2013, când avea 7.763 exemplare), de 8.427 de copii în februarie (8.075 de copii în februarie 2013) şi 8.393 de exemplare în martie (8.064 de exemplare în martie 2013).

    În ceea ce priveşte cotidianele sportive, Gazeta Sporturilor, editată de Convergent Media (parte a grupului Intact), se încadrează în trendul general, cu o medie de vânzări pentru luna ianuarie de 22.727 de exemplare (23.815 în ianuarie 2013), o medie de 30.261 de exemplare în februarie (31.565 în februarie 2013) şi de 27.027 de exemplare în martie (30.489 în martie 2013).

  • (P) Alege pe www.teimplici.ro principalele cauze sociale pe care le vor susţine Romtelecom şi COSMOTE România împreuna cu mediul privat

    Companiile au propria strategie de implicare socială în care tu, cititorule, joci în general un rol pasiv: primeşti o invitaţie la un eveniment public, care are o cauză nobilă, pe care o vei susţine prin simpla participare. Ce-ai zice însă dacă implicarea ta ar fi proactivă, de la bun început şi în conformitate cu principiile şi dorinţele tale?

    Este exact ceea ce poţi face începând de luna aceasta accesând site-ul teimplici.ro şi votând priorităţile pentru societatea românească, pe care ulterior le vor susţine Romtelecom şi COSMOTE România, iniţiatorii acestei premiere absolute pentru ţara noastră, împreună cu mediul privat.

    Teimplici.ro este prima platformă-referendum de responsabilitate corporativă care îţi permite să votezi şi să stabileşti care sunt priorităţile în domeniu. Prin acest demers fără precedent, Romtelecom şi COSMOTE România îşi doresc să implice cât mai mulţi români în procesul de decizie asupra marilor probleme ale societăţii, asupra priorităţilor sociale ce necesită atenţie şi sprijin din partea mediului corporativ.

    Teimplici.ro va sta la baza unei comunităţi online destinate tuturor celor interesaţi de viitorul societăţii în care trăiesc. Fie că este vorba de organizaţii non-profit, grupuri de iniţiativă sau cetăţeni cu spirit civic, aceştia sunt invitaţi să voteze pe teimplici.ro direcţiile pe care le consideră prioritare şi în care pot fi dezvoltate proiecte concrete.

    Cele şase direcţii majore pentru dezvoltarea de proiecte disponibile pe teimplici.ro sunt: educaţie, sănătate, protecţie socială, mediu, dezvoltare şi inovaţie pentru societate. În perioada 3 iunie – 30 iunie, orice persoană sau entitate juridică poate susţine pe teimplici.ro oricare dintre direcţiile de implicare propuse, adăugând comentarii sau arii noi de interes şi promovându-le deschis în comunitate.

    “Platforma teimplici.ro s-a născut din nevoia de a ne implica activ în moduri cât mai relevante pentru comunitatea în care ne desfăşurăm activitatea. Zi de zi operăm cu cifre şi statistici pentru a ne motiva deciziile. Credem însă că este important să vedem ce este dincolo de tendinţele care reies în urma studiilor, să vedem oamenii din spatele cifrelor şi să le oferim ocazia de a spune cum văd ei viitorul şi cum s-ar implica în dezvoltarea comunităţii căreia îi aparţin. Aşa că am hotărât să-i întrebăm direct pe români ce anume contează pentru ei. Sperăm că la finalul acestui “referendum” să avem concluzii valoroase şi proiecte concrete, care să se bucure de susţinerea cât mai multor oameni şi care să devină prioritare pentru noi şi mediul privat din România” a declarat Ruxandra Vodă, Director Comunicare Romtelecom şi COSMOTE România.

    Printre primii membri activi ai comunităţii teimplici.ro şi interlocutori valoroşi de dialog se numără organizaţii-partenere precum Asociaţia Telefonul Copilului, Smartatletic, Asociaţia Amazonia, Asociaţia Mai Mult Verde, ViitorPlus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă, Fundaţia Leaders, Asociaţia P.A.V.E.L. Lista rămâne deschisă, orice organizaţie putându-se alătura comunităţii teimplici.ro prin susţinerea temelor relevante pentru activitatea lor.

    Comunitatea teimplici.ro va continua să se dezvolte şi după afişarea rezultatelor “referendum-ului”. Pe baza opţiunilor exprimate de public, platforma va intra într-o nouă fază, aceea de strângere de proiecte care să poată fi ulterior dezvoltate şi susţinute de mediul privat. Comunitatea online teimplici.ro va juca un rol important în selectarea celor mai relevante şi presante proiecte şi în promovarea acestora în vederea finanţării. Detaliile referitoare la mecanismul de susţinere şi selecţie efectivă a proiectelor vor fi făcute publice la finalul primei etape teimplici.ro, dupa 30 iunie 2014. 

    Pentru mai multe informaţii despre proiect şi despre cum poţi participa la “referendum”, accesează www.teimplici.ro.

  • FF Group România a deschis al patrulea magazin Collective din România

    FF Group Romania, subsidiară a grupului internaţional Folli Follie – Grecia, a deschis luna trecută al patrulea magazin collective, în Afi Palace Cotroceni. 

    Magazinul are o suprafaţă totală de aproximativ 650 mp, iar deschiderea acestuia a necesitat o investiţie de 850.000 de euro, însemnând amenajare şi achiziţia de marfă.

    Magazinul comercializează colecţii ale Boss Orange, Calvin Klein Jeans, Converse, Franklin&Marshall, G-star, Hamaki-Ho, Juicy Couture, Napapijri, Polo Ralph Lauren, Scotch&Soda, UGG Australia.

    La nivel internaţional, conceptul collective a fost lansat de grup în Atena. Acest concept creativ de retail este implementat doar în spaţii de minimum 600-800mp, poziţionate fie pe artere de shopping importante sau în centrele comerciale reprezentative. Până în prezent au fost deschise în regiune opt magazine collective: patru magazine în România, trei în Grecia şi unul în Bulgaria.

  • Business Magazin, în 2009 – Cum arată o lume fără criză şi în care Europa este reîmpărţită

     

    Economia mondiala duduie. Ungaria este cea mai mare putere economica, avand un produs intern brut dublu fata de SUA, iar Romania este din acest punct de vedere la acelasi nivel cu Marea Britanie. Nu e o gluma, se intampla in lumea virtuala eRepublik, finantata recent de un fond de investitii din Franta cu doua milioane de euro. Bani cat se poate de reali.

    Alaturi de Ungaria si Italia, Franta a intrat in conflict cu Suedia si Polonia. Disputa se da pentru teritoriile germane si daneze cucerite de alianta dintre suedezi si polonezi in urma cu doua saptamani. Bavaria apartine italienilor, iar Ungaria a ajuns sa imparta litoralul Marii Nordului cu Franta. Scenariul nu a parut sa-l deranjeze catusi de putin pe francezul Guillaume Lautour, partenerul fondului de investitii AGF Private Equity, cand a semnat saptamana trecuta ultimele documente privind majorarea participatiei detinute in eRepublik Labs, compania din spatele lumii virtuale eRepublik.

    Fondul francez, membru al Allianz Group, a finantat eRepublik cu doua milioane de euro, prin intermediul unei infuzii de capital, preluand astfel un procent minoritar nespecificat de actiuni nou emise special pentru a face posibila tranzactia. Colaborarea dintre cele doua companii a inceput in urma cu un an, cand AGF Private Equity a facut prima investitie, in valoare de 200.000 de euro, in schimbul a 4% din actiunile eRepublik. Una dintre cele mai mici operate in istoria sa, daca e sa luam in calcul ca fondul specializat in investitii nelistate detine un portofoliu de peste 2,5 de miliarde de euro, din care 20% directionate catre 60 de companii din IT&C si internet.

    S-ar putea spune ca prima investitie a fost un experiment, continuat acum cu o finantare de zece ori mai mare. “Uneori investim inca din primele etape de dezvoltare a unor companii cu potential, iar eRepublik este una dintre ele, aceasta noua tranzactie confirmand pariul facut pe lumea virtuala”, spune Lautour, membru de anul trecut in consiliul administrativ al companiei. Tot in iunie 2008, Alexis Bonte, actionarul majoritar si directorul executiv al eRepublik Labs, a investit inca 150.000 de euro, pe langa cele 200.000 de euro cu care a finantat initial afacerea, crescandu-si astfel participatia pana la 70%. In actionariatul companiei au mai intrat cu acelasi prilej opt antreprenori si investitori de tip “business angel”, printre care si doi romani stabiliti de mai multa vreme in Franta, investitia totala de pana acum in eRepublik depasind 2,75 de milioane de euro. In cifre, tranzactia de anul trecut – 11% din companie pentru 550.000 de euro – inseamna ca eRepublik a ajuns la o valoare de 5 milioane de euro, devenind astfel cel mai valoros site din Romania. “Dar finantarea actuala a fost facuta pe baza unei evaluari mai mari decat cea initiala”, mentioneaza Bonte.

    In ce il priveste pe Lautour, decizia de a se implica intr-o noua runda de finantare pentru eRepublik pare sa fie motivata de cresterea industriei jocurilor, chiar si in aceasta perioada economica dificila, dar si de costurile mici de intretinere a unei companii din acest domeniu. Un studiu realizat recent de compania de cercetare de piata Strategy Analytics la nivel mondial sustine ca lumile virtuale vor inregistra o crestere exploziva in urmatorii ani, urmand sa ajunga la un numar total de 640 de milioane de cetateni in 2015, de trei ori si jumatate mai multi decat in prezent. Barry Gilbert, coordonatorul studiului, tine insa sa precizeze ca adevarata explozie va avea loc in cazul veniturilor celor ce opereaza lumile virtuale – din microtranzactii, taxe lunare pentru diferite servicii sau bunuri virtuale, dar si publicitate online. Numai microtranzactiile, cu o valoare destul de mica, de cel mult cateva zeci de euro fiecare, sunt estimate sa depaseasca 12 miliarde de euro in 2015, fata de aproximativ 717 de milioane de euro anul trecut.

    “Cred ca singurele investitii care mai au sanse in perioada urmatoare sunt in special cele din mediul online”, crede Vlad Stan, fondatorul SeedMoney, un gen de fond de investitii care sustine proiecte online noi cu cel mult 50.000 de euro, in schimbul unui pachet minoritar de actiuni. Este insa de precizat ca un business bun in domeniul online nu inseamna adaptarea la scara mica a unui proiect international cunoscut, cum este YouTube, spre exemplu, sau in cazul de fata lumea virtuala Second Life, ci dimpotriva, dezvoltarea unui proiect local care sa aiba destul potential pentru a capata anvergura internationala. Iar criza economica este, in opinia lui Alexis Bonte, unul dintre cele mai prielnice momente pentru a investi intr-o companie aflata la inceput.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din iunie 2009.

  • Instanţa a amânat luarea unei decizii privind arestarea şefului APIA şi a adjunctului APIA Suceava

    Procurorii DNA Suceava au cerut instanţei să aprobe arestarea preventivă a directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), Dorel Gheorghe Benu, a directorului adjunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, a medicului veterinar Neculai Toma şi a consilierului judeţean liberal Ioan Piticari, în dosarul privind acordarea ilegală a unor subvenţii pentru exploataţii agricole şi asociaţii zootehnice.

    Preşedintele Tribunalului Suceava, Gheorghe Codrean, a declarat, joi seară, corespondentului MEDIAFAX că instanţa a dispus cercetarea sub control judiciar a consilierului judeţean Ioan Piticari şi a medicului veterinar Neculai Toma, însă a amânat pentru vineri luarea unei decizii în cazul şefului APIA şi al directorului adjunct al APIA Suceava.

    Toţi cei patru inculpaţi au fost eliberaţi în cursul serii de joi, după ce le-au expirat ordonanţele de reţinere.

    Procurorii DNA Suceava îl cercetează pe Benu pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului în legătură cu gestionarea fondurilor europene şi protecţia acordată de el Deliei Moldoveanu, director adjunct al APIA Suceava, astfel încât să obţină pe toate exploataţiile subvenţii de la Uniunea Europeană.

    Conform anchetatorilor, atunci când DNA a făcut publică ancheta şi a solicitat documente în cadrul cercetărilor, au apărut probe că Benu îi transmitea directorului adjunct al APIA Suceava cum să răspundă la aceste solicitări astfel încât să denatureze adevărul şi să scape de răspundere penală.

    În acelaşi dosar, directorul ajunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu este acuzată pentru acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, dare de mită şi omisiunea sesizării.

    Neculai Toma, medic veterinar din Horodnic şi reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Animale Horodnic, este cercetat pentru înşelăciune, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, tentativă la comiterea infracţiuni de înşelăciune, în formă continuată şi instigare la comiterea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, în timp ce consilierul judeţean PNL Ioan Piticari, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor şi Crescătorilor de Taurine Piatra Şoimului din Câmpulung Moldovenesc, este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată şi înşelăciune în formă continuată.

    Procurorii DNA Suceava au dispus începerea şi apoi extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, înşelăciune, dare de mită, luare de mită, spălare de bani şi folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

    Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri, care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate, arată procurorii. Din documentele anchetatorilor rezultă că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013, alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava.

    Anchetatorii susţin că, pentru obţinerea ilegală de subvenţii în domeniul zootehnic, medici veterinari din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava, în complicitate cu doctori veterinari concesionari, au înfiinţat exploataţii fictive de creştere a animalelor pe numele unor fermieri, le-au înregistrat în Registru Naţional al Exploataţiilor şi în Baza Naţională de Date a ANSVSA, în vederea obţinerii pe nedrept de la APIA Suceava a primelor care se acordă producătorilor agricoli în cadrul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic.

    Astfel, pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, medicii veterinari suspectaţi în acest dosar ar fi modificat, în Baza Naţională de Date a ANSVSA – SNIIA, data înfiinţării exploataţiilor sau a mişcărilor de animale, în unele cazuri fiind utilizate exploataţii virtuale.

    Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • Salariul mediu net a crescut în aprilie cu 1,7%. Domeniul unde s-a câştigat cel mai bine: 4.888 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net în intermedierile financiare a fost de 4.888 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 986 lei.

    “Indicele câştigului salarial real pentru luna aprilie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 101,4%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 128,8%, cu 1,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna martie 2014”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare în aprilie în majoritatea activităţilor din sectorul economic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii) – 22,8%, în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) – 21,5%, în fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior – între 17% şi 19,5%, în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi aeriene, telecomunicaţii, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor – între 8% şi 12,5%.

    În tranzacţii imobiliare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, transporturi pe apă, cercetare-dezvoltare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-a consemnat o creştere între 4% şi 8%.

    “Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, din activităţile sectorului economic, s-au înregistrat ca urmare a acordării de prime ocazionale în luna anterioară, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se spune în comunicat.

    Cele mai mari scăderi s-au evidenţiat în fabricarea produselor din tutun, cu 51,4%, în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor – între 6% şi 10%, iar în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, activităţi de editare, activităţi de servicii anexe extracţiei cu 3%-6%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, respectiv cu 1,3% în învăţământ, cu 0,5% în sănătate şi asistenţă socială şi cu 0,3% în administraţie publică.

  • Bank of America ar putea plăti peste 12 miliarde dolari pentru a scăpa de mai multe anchete în SUA

    Noile penalităţi ar creşte amenzile plătite de Bank of America, a doua mare instituţie financiară din ţară, pentru comportamentul din timpul crizei la peste 18 miliarde de dolari.

    Banca a fost unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa instrumentelor financiare garantate prin ipoteci înaintea crizei financiare.

    Potrivit analiştilor Sanford C. Bernstein, Bank of America şi subisidiarele sale au emis în perioada 2004-2008 obligaţiuni garantate prin ipoteci totalizând 965 miliarde de dolari. În comparaţie, JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a vândut astfel de instrumente financiare în valoare de 450 de miliarde de dolari.

    Bank of America va trebui să acorde în cadrul penalităţilor concesii în valoare de circa 5 miliarde de dolari persoanelor cu împrumuturi ipotecare, inclusiv reduceri de rate.

    Totalul penalităţilor ar putea depăşi suma de 12 miliarde de dolari oferită de bancă, întrucât autorităţile americane cer cu mai multe miliarde de dolari peste acest nivel.

    Nota de plată a Bank of America pentru a scăpa de anchetele autorităţilor privind comportamentul din timpul crizei va depăşi probabil recordul de 13 miliarde de dolari stabilit de JPMorgan anul trecut pentru acuzaţii similare, au spus sursele.

    Bank of America a încheiat, deja, o înţelegere pentru plata a 6 miliarde de dolari cu Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor.

    O amendă de 12 miliarde de dolari ar depăşi profitul înregistrat anul trecut de instituţia de credit, de 11,43 miliarde de dolari, cel mai ridicat din ultimii şase ani.