BusinessMagazin

Blog

  • Familia Ford a ales un director intern pentru a prelua conducerea celebrului brand

    Producătorul american de automobile Ford l-a numit pe Mark Fields drept noul director executiv al grupului, înlocuindu-l pe Alan Mulally, un CEO extrem de apreciat în industrie după ce a reuşit să evite criza şi falimentul fără bani de la stat, când ceilalţi competitori apelau cu disperare la fondurile guvernamentale, scrie Financial Times.
     
    Fields a ocupat până acum funcţia de director operaţional la Ford şi a fost considerat favorit la fotoliul de CEO, după ce Mulally a anunţat că se va retrage de la 1 iulie.
     
    “Alan şi cu mine suntem de părere că Mark sunt pregătiţi să conducă Ford “, a declarat preşedintele consiliului de administraţie, Bill Ford.
     
    Mulally, 68 de ani, a fost chemat în 2006 de la Boeing să conducă Ford, pe atunci o companie dezorodonată care se îndrepta către o criză de proporţii, notează FT.
     
    Fields, 53 de ani, lucrează la Ford din 1989. El debutează la conducerea companiei într-un an 2014 axat pe consolidarea activităţilor şi lansarea a 23 de noi modele, dintre care cele mai aşteptate sunt camionetele F-150 pentru că aduc cei mai mulţi bani companiei.
     
    Ford deţine în România din 2008 o fabrică de automobile la Craiova, unde a asamblat anul trecut 70.000 de maşini. În primul trimestru al acestui an, Ford a asamblat la Craiova circa 18.000 de autovehicule. Niciun director executiv al grupului american nu a vizitat până acum fabrica de la Craiova. 

  • Cum s-a înăsprit politica UE faţă de Rusia prin aderarea la Uniune a ţărilor din Europa de Est

    Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 25 de state membre (şi apoi la 28) în ultimii zece ani ar fi trebuit să pună capăt prăpastiei dintre Vest şi Est, moştenite din vremea Războiului Rece, scrie EU Observer. Dar prăpastia rămâne, chiar şi printre noii veniţi din Europa de Est, iar relaţiile cu Rusia sunt un exemplu în acest sens.

    Relaţiile politice dintre UE şi Rusia au suferit o răcire semnificativă din 2004 până în prezent, dominate de embargoul asupra importului unor produse alimentare, de planurile americane de a dezvolta un scut antirachetă în Europa de Est şi de riscul întreruperii furnizării de energie de către Rusia.

    Răcirea  s-a datorat în mare parte atitudinii mult mai hotărâte adoptate de UE sub influenţa unor state membre din Europa Centrală şi de Est.

    Treptat, statele membre cu vechime au adoptat la rândul lor o poziţie mai dură. Totuşi, modul de relaţionare a statelor membre cu Rusia lui Vladimir Putin rămâne emblematic pentru divizarea existentă chiar şi printre noile state membre. Ţări precum Slovacia sau Bulgaria au sensibilităţi culturale, economice şi politice diferite de cele ale statelor baltice sau ale Poloniei. Apropierea geografică şi problemele legate de minorităţi condiţionează pe mai multe planuri relaţiile cu Rusia. Acest lucru arată că nu există un „bloc” est-european în interiorul UE.

    Îngrijorările din ţările baltice şi Polonia privind conflictul UE cu Rusia pe tema Ucrainei arată de asemenea că stabilitatea teritorială a UE rămâne vulnerabilă în zonele în care Uniunea se învecinează cu Rusia. În acelaşi timp, valul mare de ţări care au aderat la UE simultan a complicat problemele de securitate cu imigraţia ilegală, crima organizată, sau care privesc pericolul de întrerupere a alimentării cu energie.

  • Sony a avut pierderi de 1,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2013 din cauza scăderii vânzărilor

    Sony, producătorul gamei de smartphone-uri şi tablete Xperia, a anunţat vineri o pierdere netă preliminară de 130 miliarde yeni (1,3 miliarde de dolari) pentru perioada aprilie 2013 – martie 2014, după ce estimase iniţial un profit de 30 miliarde yeni.

    “Profitabilitatea continuă să scadă. Nu pot trece într-o fază de creştere, iar revenirea pare tot mai dificilă. Dacă nu vor prezenta vânzările diviziei de televizoare, piaţa nu va lua Sony în serios”, comentează pentru Bloomberg un analist japonez.

    Sony a anunţat în luna februarie vânzarea diviziei de computere personale, care produce laptop-urile Vaio, către fondul japonez Japan Industrial Partners. De asemenea, grupul intenţionează să separe divizia de televizoare într-o companie separată şi nu exclude vânzarea acesteia.

    Acţiunile Sony au închis vineri în scădere cu 0,6% pe bursa de la Tokyo.

    Directorul general al companie, Kazuo Hirai, care a preluat funcţia în 2012, şi-a bazat strategia de revigorare pe dispozitive mobile, jocuri video şi produse de imagistică. Între timp, Sony a vândut active şi a efectuat disponibilizări, pentru a-şi consolida profitabilitatea.

    Sony a înregistrat vânzări de aproximativ 76 miliarde de dolari în anul fiscal 2013-2014, cu 0,9% sub prognoza prezentată anterior de companie.

  • Cursul a coborât la 4,4350 lei/euro, la un nou minim al ultimelor cinci luni

    În prima parte a şedinţei de marţi cotaţiile au scăzut până la 4,4370 lei/euro, pentru prima dată în ultimele cinci luni, însă în a doua parte a zilei cursul s-a întors uşor peste 4,45 lei/euro. Fluctuaţiile au venit pe cel mai ridicat rulaj din ultimele două luni, potrivit dealerilor, care considerau atunci că volumul de tranzacţionare în creştere a fost determinat de vânzări de valută şi constituirea de depozite în lei sau de unele companii care au vândut euro şi au cumpărat lei.

    Rata de schimb a fluctuat uşor miercuri în jurul nivelului de 4,45 lei/euro, însă în prima oră a sesiunii de vineri, paritatea a coborât din nou sub 4,44 lei/euro, iar cel mai redus nivel tranzacţionat a fost de 4,4350 lei/euro.

    “Întoarcerea cotaţiilor sub 4,44 lei/euro s-a petrecut pe rulaje foarte reduse. Volumele de tranzacţionare sunt foarte mici pentru că joi piaţa a fost închisă cu ocazia sărbătorii de 1 Mai, dar şi pentru că jucătorii nu iau încă poziţii înainte de publicarea în a doua parte a zilei a unor date privind piaţa muncii în SUA. Probabil că creşterea volumelor în şedinţa de marţi a fost determinată de BNR care a vândut valută de la Ministerul Finanţelor Publice”, a afirmat un dealer.

    La deschiderea şedinţei, euro a fost tranzacţionat la 4,44 lei, cu 0,65 – 0,9 bani (0,15% – 0,2%) sub cotaţiile de la închiderea şedinţei de miercuri, de 4,4465 – 4,4490 lei/euro.

    După prima oră de tranzacţionare, euro era cotat la 4,4360 – 4,4382 lei, cu 1,05 – 1,08 bani (aproximativ 0,24%) sub închiderea de miercuri.

    În acelaşi timp, zlotul şi forintul erau în stagnare în raport cu euro.

    Cursul de referinţă anunţat miercuri de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu un ban (0,23%), la 4,4503 lei/euro, după ce marţi a scăzut la 4,4403 lei/euro şi a atins cel mai redus nivel din ultimele cinci luni.

    Cursul de referinţă leu/dolar a crescut, miercuri, cu 1,65 bani (0,52%), la 3,2194 unităţi. În ziua anterioară, rata de schimb a atins cel mai redus nivel din 14 noiembrie 2011.

    Leul a scăzut, miercuri, şi faţă de francul elveţian, rata de schimb urcând cu 0,91 bani (0,25%), de la 3,6397 lei/franc la 3,6488 lei/franc. O cotaţie mai mică decât cea de marţi a fost înregistrată în 8 ianuarie 2014.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Dobânzile publicate vineri dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au continuat să scadă uşor şi au ajuns la 3%- 3,5% pe an.

    Ratele medii ale dobânzilor afişate miercuri dimineaţă de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut uşor, de la 3,49% – 3,99% pe an la 3,38% – 3,88% pe an.

  • Rusia reclamă UE la Organizaţia Mondială a Comerţului pe tema legislaţiei în domeniul energiei

    Reclamaţia se va referi la prevederile care împiedică o singură companie să deţină şi să opereze o conductă de gaze, a relatat EUObserver.

    Parlamentarii UE au aprobat regula în cadrul legislaţiei care guvernează piaţa comunitară a gazelor şi electricităţii. Cadrul legislativ a intrat în vigoare în 2009 şi are rolul să stimuleze concurenţa pe piaţa gazelor şi să contribuie la reducerea preţurilor.

    Potrivit Third Energy Package, dacă Gazprom vrea să rămână pe piaţa Uniunii Europene, trebuie să se divizeze în două companii, una care extrage gaze şi una care le transportă. În plus, în cazul în care companiile energetice sunt deţinute de entităţi din afara UE, acestea trebuie să obţină aprobări suplimentare.

    Rusia susţine că Gazprom este singura companie care are dreptul să exporte gazele şi că regulile UE nu trebuie aplicate retroactiv, pentru a acoperi contracte semnate înainte de 2009.

    “În opinia Rusiei, aceste reguli şi alte elemente ale Third Energy Package intră în contradicţie cu obligaţiile UE în OMC, în privinţa principiilor de bază referitoare la nediscriminare şi accesul pe piaţă”, a declarat Maksim Medvedkov, purtător de cuvânt al Ministerului rus al Dezvoltării, agenţiilor ruse de presă.

    Third Energy Package afectează şi un alt interes major al Rusiei, proiectul gazoductului South Stream. Rusia rusţine că proiectul South Stream este unul internaţional şi nu trebuie supus legislaţiei UE şi că primele acorduri au fost semnate în 2008, înainte ca Third Energy Package să intre în vigoare.

    Procedurile OMC prevăd că oficialii UE şi ai Rusiei au la dispoziţie 60 de zile pentru a ajunge la un acord. În caz contrar, OMC va înfiinţa o comisie de arbitraj pentru evaluarea cazului. În ultimă instanţă, OMC poate fie să impună o modificare a politicilor contestate, fie sancţiuni economice.

  • Creatorii de modă Dolce&Gabbana, condamnaţi la 18 luni de închisoare

    Aceştia ar fi trebuit să plătească statului italian, anul trecut, taxe în valoare de 40 de milioane de euro şi penalizări de încă jumătate de milion. Cazul va ajunge acum la Curtea de Casaţie din Italia, relatează CNN.

    Dolce&Gabbana este o cunoscută companie de modă din Italia, având vânzări anuale de peste un miliard de euro şi fiind evaluată la peste 5 miliarde de euro.

    Cei doi fondatori, Dominico Dolce şi Stefano Gabbana, deţin 41.8%, respectiv 40% din companie. 

  • CNADNR a scos la licitaţie studii de fezabilitate pentru 10 autostrăzi, însumând aproape 1.000 de km

     Studiile vor fi comandate pentru autostrăzile Braşov – Bacău (170 kilometri), Bacău – Paşcani (77 kilometri), Buzău – Focşani (67,3 kilometri), Bucureşti – Alexandria (80,5 kilometri), Focşani – Bacău (120 kilometri), Paşcani – Siret (100 kilometri), Ploieşti – Buzău (75 kilometri), Alexandria – Craiova (140 kilometri), Craiova – Calafat (85 kilometri) şi Bucureşti – Giurgiu (60 kilometri).

    Valoarea totală estimată a celor 10 contracte este cuprinsă între 237,8 şi 281 milioane lei, fără TVA, valoarea maximă incluzând şi sume pentru achiziţia unor servicii similare, potrivit anunţurilor de participare publicate de CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Reguli favorabile consumatorului impuse de CE, adoptate de Guvern cu lege în pofida riscului

     Măsurile au fost aprobate de Guvern la presiunea Comisiei Europene (CE), care a adoptat o directivă în acest sens, dar prin proiect de lege, care va fi aplicat doar după ce este adoptat şi de Parlament, nu prin ordonanţă de urgenţă, deşi Bruxelles-ul a atenţionat oficial România că este în întârziere şi pasibilă de plata unor penalităţi în cuantum de peste 1,78 milioane euro.

    Mai mult, proiectul a fost prezentat în Guvern ca ordonanţă de urgenţă, iar în nota de fundamentare se arată că este “imperios necesar” ca actul să fie promovat tot ca ordonanţă de urgenţă, având în vedere riscul unei sancţiuni din partea CE.

    La finalul şedinţei de miercuri, Guvernul a transmis un comunicat în care arată că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor a fost transformat în proiect de lege şi va fi transmis către Parlament, transpunând în legislaţia naţională prevederile Directivei 2011/83/UE şi vizând orice contract încheiat între un profesionist şi un consumator – persoană fizică – cu unele excepţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României

     Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

    Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

    Gabriel Resources, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Justiţia nu e curată sută la sută, cum ar trebui. Magistraţii au pensii de 9 – 16 mii de lei

     “Există un adevăr major pe care eu îl susţin public, fără ezitare, justiţia nu este curată sută la sută, cum ar trebui să fie”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune la B1 TV.

    El a adăugat că au mai fost cazuri de corupţie în justiţie şi, deşi nu vrea să anticipeze, probabil vor mai fi, amintind despre lupta pe care a avut-o, la începutul mandatului, cu CSM şi ICCJ, unde erau “nişte brontozauri ai fostului regim”, un exemplu fiind “reţeaua Voicu”.

    “Vechea generaţie încă a rămas cu năravurile cu care a crescut”, a arătat şeful statului, precizând că, probabil că pe măsură ce noua generaţie va începe să ocupe funcţii în ierarhia sistemului judecătoresc, lucrurile vor deveni tot mai curate.

    Preşedintele a mai spus că în justiţie sunt cele mai bune salarii şi pensii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro