BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Preşedintele Google a primit un bonus de 106 milioane dolari pentru anul trecut

     Cele 6 milioane de dolari în cash vor fi plătite în luna februarie şi reprezintă “recunoaşteorea contribuţiilor sale la performanţele Google din anul fiscal 2013”, potrivit documentelor transmise de companie Comisiei pentru valori mobiliare din SUA, citate de Wall Street Journal.

    Pachetul de acţiuni în valoare de 100 milioane de dolari va fi acordat miercuri, iar titlurile nu sunt tranzacţionabile până în luna mai a anului 2015.

    În anul 2012, compensaţia totală a lui Schmidt la Google a totalizat 7,6 milioane de dolari, după ce a primit în 2011, odată cu preluarea poziţiei de preşedinte executiv al consiliului de administraţie, un bonus în acţiuni de 100 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • Primul trailer al “Transformers: Age of extinction”, difuzat în pauza de la Superbowl

    În acest al patrulea episod, Mark Wahlberg va va avea rolul principal, înlocuindu-l astfel pe Shia LaBeouf. Distribuţia este în întregime schimbată, alături de Wahlberg mai fiind creditaţi şi Nicola Peltz, Stanley Tucci şi T.J. Miller.

    Franciza Transformers este una dintre cele mai de succes din toate timpurile, având încasări cumulate din primele trei filme în valoare de 2,7 miliarde dolari.

  • Germania pregăteşte un nou acord de finanţare externă pentru Grecia, de 10-20 miliarde de euro

     Publicaţia germană Der Spiegel citează un document intern al ministerului Finanţelor de la Berlin.

    Printre căile de acţiune descrise în document se numără o nouă restructurare (“haircut”) a datoriei de stat a Greciei, care ar afecta de această dată în principal creditorii din sectorul public, sau o linie suplimentară de finanţare cu resurse limitate, de la fondul de urgenţă al UE.

    Programul ar putea avea o valoare de 10-20 miliarde euro şi ar fi condiţionat de angajamente din partea guvernului de la Atena în zona reformelor structurale, potrivit Der Spiegel.

    Contactat de Reuters, un reprezentant al ministerului german al Finanţelor a refuzat să confirme că se pregăteşte o nouă restructurare a datoriilor Greciei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kika a vândut prin licitaţie produse în valoare de 100.000 de euro

    Această acţiune face parte din strategia kika de fidelizare a clienţilor, de creştere a traficului în magazin şi de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa amenajărilor interioare.

    În cadrul licitaţiei, de exemplu, un living al unui furnizor premium, format din trei piese care a avut preţul de vânzare de 10.400 de lei, a fost licitat pentru suma de 650 de lei (preţ de achiziţie), în timp ce un colţar de bucătărie care iniţial avea preţul de 8.290 de lei a fost vândut în cadrul licitaţiei cu 1.000 de lei.

    În medie, produsele au fost cumpărate cu reduceri cuprinse între 50-90%, cel mai mare discount fiind obţinut pentru saltele şi perne de grădină. Cel mai accesibil produs a avut preţul de pornire de 10 lei, pentru scaune şi perne, iar produsul pentru care s-a licitat cel mai mult şi a avut preţul de achiziţie cel mai ridicat de 4.000 lei, fiind o canapea care a pornit de la 1000 de lei în cadrul licitaţiei deşi preţul de magazin era 6.290 lei.

    Licitaţia a fost strânsă, cu atât mai mult cu cât 50% dintre cei înscrişi au fost prezenţi în ambele zile ale evenimentului.

  • Cei 40.000 de elevi care învaţă în şcoli private plătesc anual jumătate de miliard de euro

    Nu toate acestea, pregătirea mai bună a profesorilor, programa şcolară actualizată, dotările şcolii, precum şi posibilitatea de a alege dintr-o serie de activităţi extraşcolare sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe părinţi să îşi înscrie copiii la şcoli private.

    Unul dintre părinţii care au decis că ar fi mai benefic pentru copiii săi să studieze în sistemul privat, cel puţin în ciclurile primar şi gimnazial, este Sergiu Neguţ, partener în cadrul firmei de consultanţă Wanted Transformation Consultancy. El a optat, pentru cei doi copii ai săi (cu vârste de 11 şi de 15 ani), să îi înscrie la Şcoala Europeană, una dintre cele mai cunoscute şcoli private din Capitală.

    „M-am gândit că în mediul privat există un alt nivel de responsabilitate şi răspundere faţă de ceea ce se livrează în sistemul public. La acel moment, lucram în sistemul medical şi, făcând o paralelă cu acest domeniu, mi-am dat seama că în privat există o răspundere a şcolii şi a fiecărui angajat din şcoală în raport cu misiunea educaţională. La stat, e o chestiune de noroc să găseşti un profesor cu vocaţie, care să se implice activ în dezvoltarea copiilor„, a explicat Neguţ, care a fost a fost director general adjunct al reţelei de clinici private Regina Maria.

    În opinia sa, alte plusuri ale şcolilor private sunt reprezentate de faptul că investesc în dezvoltarea profesorilor, dar şi că, atunci când părinţii oferă feedback, profesorii sau conducerea şcolii ţin cont de sugestiile lor de îmbunătăţire a serviciilor. Taxele anuale de şcolarizare în cadrul Şcolii Europene din Bucureşti variază între 6.200 şi 7.700 de euro.

    „Profesorii de la şcoala privată sunt direct interesaţi de dezvoltarea profesională a copilului meu, pentru că, dacă părinţii sunt mulţumiţi, reputaţia şcolii are de câştigat, ceea ce aduce până la urmă noi clienţi. Mai mult decât atât, activităţile din şcolile private sunt altele decât cele de la stat: pe lângă cursurile de pian, canto sau dans, elevii sunt implicaţi şi în proiecte care le dezvoltă abilităţile de a munci în echipă şi de comunicare în public„, a mai spus Sergiu Neguţ.

    Atunci când aleg la ce şcoală privată îşi dau copii, părinţii trebuie să fie atenţi în primul rând dacă instituţia respectivă este acreditată sau autorizată (etapă prin care trece orice instituţie de învăţământ pentru o perioadă de câţiva ani de la înfiinţare) de către Ministerul Educaţiei, lucru care se poate verifica în listele publicate anual de ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar). Pe lângă aceste două categorii de unităţi şcolare, mai există o serie de şcoli care funcţionează legal, dar care au o programă de studiu străină şi care sunt, de regulă, mult mai scumpe decât celelalte.

    Acesta este şi cazul British School of Bucharest, o şcoală privată din nordul Bucureştiului prezentă din 2003 pe plan local, care a ajuns să şcolarizeze 450 de copii în prezent. Taxele de şcolarizare în cadrul acestei şcoli ajung până la 24.000 de euro pe an.
     

  • Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

    Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.

    Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
    Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.

    De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
    “Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012”, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
    În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care  cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.

    În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

  • Operaţiunile prin carduri Visa în România au crescut anul trecut cu 10,7% la 19,3 miliarde euro

     Potrivit directorului general pentru România şi Croaţia al Visa Europe, Cătălin Creţu, numărul tranzacţiilor zilnice a crescut cu 60.000, la 628.000 de tranzacţii, ceea ce echivalează cu aproape 230 de milioane de tranzacţii anual.

    “La septembrie, când avem cifrele, 45% din tranzacţii sunt la comercinaţi, iar asta înseamnă că la finele anului o să ajungem la punctul de răscruce, adică o tranzacţie din două să fie făcute la comercianţi cu carduri Visa”, a spus Creţu la conferinţa de presă pentru anunţarea rezultatelor.

    El a arătat că valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, la 35 euro.

    În aceste condiţii, rezultă că românii au plătit la comercianţi prin carduri Visa circa 3,6 miliarde euro, respectiv 18,6% din totalul operaţiunilor cu carduri emise sub această siglă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aversa Manufacturing investeşte 15 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie

    La începutul anului, societatea a înregistrat comenzi în valoare de 18 milioane lei şi se va concentra pe producţia pompelor de dimensiuni mari, notează Ziarmm.ro. În ultimele nouă luni ale anului trecut, vânzarile au atins suma de 900.000 lei.

    Privatizată în septembrie 2013, după ce a fost în insolvenţă timp de şapte ani, compania a angajat peste 200 de muncitori şi a reluat producţia. Aversa Manufacturing exportă pompe centrifuge personalizate în peste zece ţări.