Tag: investitori

  • Energia verde îşi aşteaptă investitorii

    “Consiliul Concurenţei, în calitate de punct de contact între autorităţile române şi cele europene, a primit oficial decizia prin care Comisia Europeană (CE) a autorizat schema de sprijin privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie prin sistemul cotelor obligatorii de energie electrică combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi”, se arată într-un comunicat de presă remis în luna iulie de Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Pe scurt, CE a aprobat pentru ţara noastră noua schemă de certificate verzi prin care producţia de energie să poată fi susţinută din surse regenerabile, de la 1 septembrie. În felul acesta, România ar trebui să-şi atingă ţinta stabilită, şi anume stabilirea unei ponderi de 38% de energie nepoluantă din totalul de energie electrică, până în anul 2020.

    Pentru ca acest lucru să fie posibil, CE şi-a dat acceptul pentru legea anterioară propusă de Guvernul României, 220/2008, cu mici modificări, şi anume reducerea numărului de certificate verzi de la 3 la 2 pentru producătorii de energie geotermală, biomasă (alta decât cea provenită din culturi energetice), biolichide, biogaz, iar pentru gazul de procesare a deşeurilor şi gazul de fermentare a nămolurilor numărul de certificate a fost redus de la 3 la 1. A fost menţinut nemodificat numărul de certificate verzi pentru energie hidraulică, eoliană, solară şi biomasa obţinută din culturi energetice. Cele mai multe certificate verzi se acordă producătorilor de energie solară, 6 la număr pentru fiecare MW furnizat în reţeaua naţională, aliniind schema românească de stimulente în domeniul energiei regenerabile la standardele impuse de european best practices.

    Certificatele verzi asigură stimulente timp de 15 ani producătorilor

    Noua legislaţie aplicativă ar putea constitui punctul de fierbere al afacerilor în domeniu, iar proiecte mai mici sau mai mari, care să alimenteze clădiri de birouri sau, dimpotrivă, localităţi întregi, încep să prindă viaţă. Ce au de câştigat investitorii de pe urma unui proiect de energie verde? Din momentul în care tehnologia lor intră în funcţiune alimentând reţeaua naţională, timp de 15 ani vor primi contravaloarea energiei produse la preţul pieţei şi un număr de certificate verzi în funcţie de natura energiei produse. Certificatele verzi vor fi tranzacţionate pe o piaţă reglementată de autoritatea romanescă responsabilă, într-un interval de preţ prestabilit. “Costurile certificatelor variază între 27 şi 55 euro, în funcţie de cerere şi ofertă. Avantajul acestui sistem este că Guvernul României va plăti producătorii de energie nepoluantă bazându-se pe modul în care se va dezvolta piaţa”, a explicat Alexandru Leon Pastia, general manager al Sunshine Solar Energy şi principalul dezvoltator din regiunile Dâmboviţa şi Călăraşi.

    Piaţa românească de energie regenerabilă este, probabil, cea mai interesantă din Europa întrucât până în prezent acest sector nu s-a dezvoltat la aceeaşi scară precum vecinele din vest. Mai mult decât atât, potrivit Alexandru Leon Pastia, potenţialul solar din România este comparabil sau chiar mai important decât în alte ţări precum Italia sau Franţa, în care afacerile cu panouri solare au înregistrat o devoltare rapidă în ultimii ani. Practic, în regiunile din sudul României se pot aştepta în jur de 1.300 ore de soare pe an, asigurând astfel condiţiile necesare pentru ca producătorii să-şi poată recupera investiţia şi, în plus, să se bucure de un profit deloc de neglijat. “De exemplu, compania noastră are în plan dezvoltarea unor parcuri solare multiple în regiuni având un nivel mare de iradiaţie, condiţii hidrogeologice adecvate şi în care conexiunea electrică este disponibilă în situ sau în apropiere. În felul acesta, investitorii ar avea la dispoziţie terenuri şi condiţii perfecte pentru implementarea de parcuri solare, întrucât noi oferim suport complet în întreg procesul administrativ şi birocratic”, a mai explicat managerul Sunshine Solar Energy.

    Ce profituri aşteaptă investitorii?

    Raportându-ne la preţurile actuale de pe piaţa energiei verzi, pentru a implementa panouri solare care să asigure 1 MW, este nevoie de o investiţie de circa 2 – 2.5 milioane de euro în tehnologie, instalarea panourilor şi obţinerea autorizaţiilor. Cea mai mare parte a investiţiei este concentrată în faza de început a proiectului, iar finanţarea se poate obţine şi cu ajutor din partea instituţiilor financiare dispuse să se implice în dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă. Câteva dintre băncile internaţionale prezente şi în România au finanţat deja proiecte similare în alte state UE şi sunt dispuse să susţină, în anumite condiţii, şi proiectele româneşti. Care este profitul la care un investitor ar putea să se aştepte? Din sursele noastre reiese că acesta reprezintă în jur de 10% din IRR (rata internă de rentabilitate) deloc rău în condiţiile actuale ale bursei.

  • Fitch a readus ratingul Bucurestiului in categoria recomandata investitorilor

    Treapta “BBB-” este ultima din categoria recomandata investitorilor, in timp ce “BB+” este cel mai ridicat nivel al categoriei nerecomandate pentru investitii. Ratingul pentru credite pe termen lung in lei a fost imbunatatit de la “BBB-” la “BBB”, potrivit unui comunicat Fitch. Ratingurile pentru credite pe termen lung au perspectiva stabila. Agentia a revizuit pozitiv si calificativul pentru imprumuturi pe perioada scurta, de la “B” la “F3”. “Decizia ia in calcul imbunatatirea situatiei bugetului si istoricul bun al orasului in privinta fondurilor disponibile pentru plata datoriilor. Noul rating tine cont si de cresterea datoriei Bucurestiului, administrata prudent in opinia Fitch”, se arata in comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrolul revine pe crestere, investitorii fiind optimisti inaintea sedintei Fed

    Pe bursa de la Londra, titeiul se afla in crestere cu doi dolari
    la 12:40 GMT (15:40 ora Romaniei), la 105,74 dolari pe baril.
    Barilul de petrol Brent a coborat in prima parte a sedintei sub
    pragul de 100 de dolari, pana la 98,74 dolari. In Statele Unite,
    pretul barilului a avansat cu 1,15 dolari, la 82,31 dolari.
    Contractele futures pentru actiunile tranzactionate pe bursa din
    Statele Unite indicau marti un trend de crestere inaintea
    deschiderii tranzactiilor pe Wall Street, in timp ce pietele de
    capital europene au recuperat pierderile inregistrate in prima
    parte a sedintei, marcata de o volatilitate ridicata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 200 de romani fac bani pe Wall Street

    “Pentru multi dintre investitori, plasamentele pe bursele de
    peste Ocean sunt ca un al doilea job. Dupa ce termina orele de
    program la locul de munca, acestia aloca cateva ore pentru a face
    bani pe bursele straine. Valoarea medie a unui cont de
    tranzactionare deschis de clientii nostri urca pana la 30.000 de
    euro”, a spus Ser¬giu Mandis, seful departamentului de
    tranzactionare din cadrul societatii de brokeraj Fairwind
    Securities, con¬trolata de Dinu Patriciu. Bursele americane se
    deschid la ora 16.30 (ora Ro¬ma¬niei), ultima tranzactie avand loc
    la ora 23.30.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Investitorii Apple devin nervosi pe companie ca nu a scos nici un produs nou, iar Google castiga teren

    Anuntul vine dupa ce actiunile companiei au traversat cel mai
    greu semestru din 2008 si pana acum. Acest lucru a pus semne de
    intrebare in randul investitorilor cu privire la faptul daca
    amanarea lansarii urmatoarei generatii de iPhone in luna septembrie
    a fost un plan bun sau nu. Amanarea unui nou smartphone de catre
    companie a permis motorului de cautare Google sa aiba un avantaj pe
    piata smartphone-urilor.
    Analistii spun ca aceste preocupari au subliniat si mai mult
    temerile daca Steve Jobs, cofondatorul companiei Apple, se va
    intoarce din concediul medical pe care l-a inceput in luna
    ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raiffeisen: Pietele externe, principalul factor care influenteaza cursul leului

    “Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
    tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
    evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
    crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
    alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
    anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
    fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
    aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.

    Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
    an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
    tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
    cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
    la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
    traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
    acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.

    Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
    brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
    conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
    rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
    oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
    crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
    vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
    urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
    (raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
    aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
    acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
    a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
    dupa un verdict similar pentru Portugalia.

    Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
    scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
    leu/euro pentru finele lunii septembrie.

  • Cel mai mare dezvoltator de jocuri pe Facebook se listeaza la bursa

    “Dupa mai multe saptamani de speculatii, Z ynga, producatorul
    FarmVille, CityVille si alte jocuri destinate Facebook, a facut
    cerere pentru o oferta publica care ar putea evalua compania pana
    la 20 de miliarde de dolari”, au declarat surse apropiate
    situatiei, citate de Wall Street Journal. Persoane apropiate
    situatiei estimeaza ca Zynga ar putea obtine pana la doua miliarde
    de dolari prin listarea care ar evalua compania la 20 de miliarde
    de dolari. Zynga urmeaza exemplul altor companii web, precum
    LinkedIn, Pandora Media si Groupon, care vor sa profite de
    interesul investitorilor pentru brandurile de Internet care se
    dezvolta rapid. Spre deosebire de aceste companii, multe dintre ele
    neprofitabile sau care au anuntat pierderi pentru ca vor continua
    investitiile in dezvoltare, Zynga a demonstrat ca face bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa din Japonia a devenit aproximativ la fel de ieftina precum piata din Romania

    Investitorii ar putea reveni pe bursa de la Tokio, noteaza
    Reuters, dar numai daca Japonia poate depasi impasul politic care
    blocheaza masurile necesare pentru a face fata dezastrului din
    sectorul nuclear si supraindatorarii publice. Cele mai atent
    analizate sunt companiile mari, care au devenit ieftine dupa ce
    piata s-a prabusit in ultimele luni, si au demonstrat ca pot
    rezista in pofida problemelor de aprovizionare si capacitatii de
    productie, care este acum repusa in functiune intr-un ritm mai
    rapid decat cele mai optimiste asteptari. Datele Thomson Reuters
    StarMine arata ca Japonia se tranzactioneaza la cel mai mare
    discount din randul statelor cu burse dezvoltate, la numai de opt
    ori valoarea profiturilor viitoare, comparativ cu 10,5 ori in Asia
    si 12,7 ori in Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Saptamana buna pentru Finante: investitorii s-au inghesuit sa finanteze Romania

    Randamentul a fost de 5,298%, peste cel de 5,17% de la emisiune
    de obligatiuni din martie 2010, cand Romania a atras 1 miliard de
    euro. “Factorii pozitivi se refera la cererea ce a totalizat
    aproximativ 3 miliarde euro si la faptul ca Ministerul Finantelor a
    platit un randament situat la 255 de puncte de baza peste
    mid-swaps, insa mai scazut decat nivelul indicativ de 260 de puncte
    de baza peste mid-swaps”, apreciaza analistii ING Bank Romania.

    In luna mai, Ungaria a vandut la randul sau obligatiuni in euro
    pe sapte ani in valoare de un miliard de euro, cu un randament
    situat la 270 de puncte de baza peste mid-swaps (nivelul dobanzii
    medii la euro pe pietele internationale), asadar Romania a stat mai
    bine din acest punct de vedere, desi Ungaria are un rating
    superior.

    “Factorul mai putin pozitiv se refera la prima platita, ce s-a
    situat cu 20 de puncte de baza peste nivelul CDS.” Nivelul mai
    ridicat al primei era un fenomen greu de evitat insa in actuala
    conjunctura a pietei, oricat de pozitiva ar fi perceptia
    investitorilor despre ameliorarea fiscala si perspectivele
    economice din Romania. Ratingul Romaniei ramane in continuare in
    categoria “junk”, conform evaluarii Standard&Poor’s si a Fitch
    (BB+), singura agentie care a acordat Romaniei un rating superior
    (“investment grade” – recomandat investitorilor) fiind Moody’s
    (Baa3).

    Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, a facut cunoscut ca
    urmatoarea emisiune din programul de finantari pe piata externa de
    7 miliarde de euro prin titluri pe termen mediu (EMTN) va avea loc
    in a doua jumatate a anului, insa ramane de vazut daca va fi in
    euro sau in dolari, avand in vedere ca pe piata a existat si cerere
    de titluri in dolari. Programul este administrat de Erste Group
    Bank si Societe Generale.

  • Romania a luat 1,5 mld. euro de pe piata externa, mai mult decat in 2010, dar mai scump

    Investitorii straini s-au aratat dispusi sa plaseze circa 3 mld.
    euro, cu aproape 2 mld. euro mai putin decat la emisiunea de
    eurobonduri din martie anul trecut. in final, Finantele au luat 1,5
    mld. euro, cu jumatate de miliard peste suma atrasa in 2010.

    “Pretul a fost majorat fata de datele initiale, la 255 de puncte de
    baza peste mid-swap (indicatorul de dobanda la euro pe pietele
    internationale, de circa 2,8% pe an pentru maturitatea de 5 ani),
    ducand la un randament final de circa 5,29%”, au declarat surse de
    pe piata. A fost prima vanzare lansata in cadrul noului program de
    finantare externa pe termen mediu (EMTN) cu valoarea maxima de 7
    mld. euro. in august anul trecut au fost angajate ca administratori
    ai programului Société Générale – BRD si Erste Group – BCR.

    Mai mult pe www.zf.ro.