BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Angajaţii Dacia au reluat lucrul

    Protestul spontan ilegal declanşat miercuri, 20 martie, la Uzina Vehicule Dacia, a continuat, joi dimineaţă. Câteva sute de angajaţi au refuzat să intre la lucru, fără a indica, însă, cu exactitate care sunt revendicările lor. în jurul orei 16.00, angajaţii au încheiat protestul şi au reluat lucrul.  Atât conducerea Dacia, cât şi sindicatul reprezentativ la nivelul companiei şi-au manifestat intenţia de a reveni la masa negocierilor.

    Salariaţii care au părăsit posturile de lucru în datele de 20 şi 21 martie nu vor fi plătiţi pentru timpul cât au absentat nemotivat din postul de lucru. De asemenea, conducerea Dacia va demara procedurile legale în vederea sancţionării angajaţilor care au încălcat prevederile CCM şi ale Regulamentului intern, prin absentarea de la locul de muncă. O altă măsură avută în vedere de conducerea Dacia este tragerea la răspundere materială a celor care sunt răspunzători de prejudiciile cauzate de întreruperea ilegală a activităţii.

    Sindicatul a fost notificat, miercuri, că protestul este ilegal. în răspunsul scris remis, miercuri, conducerii Dacia, SAD s-a desolidarizat de participanţii la greva spontana şi a confirmat că protestul este ilegal.

    Uzinele de la Mioveni constituie unul dintre motoarele economiei româneşti, fiind principalul exportator al ţării. Această poziţie, câştigată prin rezultatele din ultimii ani şi ca urmare a unui program susţinut de investiţii şi dezvoltare, ne obligă să fim responsabili şi realişti.

    Ansamblul angajaţilor de pe platforma de la Mioveni trebuie să dea dovadă de responsabilitate faţă de clienţii companiei, faţă de furnizori şi faţă de comunitatea în care ei înşişi trăiesc. Stabilitatea economică a companiei, a propriilor familii, chiar a industriei auto locale poate fi afectată de acest protest iniţiat într-un context economic dificil.

    Beneficii ale salariaţilor
    în condiţiile în care declaraţiile angajaţilor protestatari au făcut trimitere la anumite drepturi şi beneficii stipulate în actualul Contract Colectiv de Muncă, prezentăm succint unele dintre prevederile aflate în prezent în vigoare şi care s-au aplicat şi în 2012:
    – salariul minim garantat pentru un muncitor calificat este de 1.918 lei;
    – în 2012, angajaţii au beneficiat, în afara drepturilor salariale, de următoarele beneficii
    o primă de Paşti şi de Crăciun (873 lei brut, respectiv 957 lei brut);
    o tichete cadou în valoare de 60 lei pentru ziua de 8 Martie, acordate tuturor angajatelor;
    o tichete cadou de Crăciun (60 lei);
    o primă de participare la profitul companiei (1.240 de lei brut);
    o prima de vacanţă (1.276 lei brut);
    o bonuri de masă;
    o masă caldă gratuită (pentru operatori, în total, peste 11.500 de beneficiari);
    o transport subvenţionat;
    o ajutoare diverse (căsătorie, deces etc.);
    o zile libere plătite cu salariul de bază, în afara celor prevăzute de lege pentru sărbătorile legale sau religioase, în următoarele situaţii: evenimente în familie (naşterea unui copil, căsătorie sau deces), schimbarea domiciliului, pentru donarea de sânge. Numărul zilelor libere variază, în aceste situaţii, între 1 zi (pentru decesul nepoţilor, fraţilor sau surorilor părinţilor) şi 5 zile pentru naşterea sau adopţia unui copil sau decesul soţului, soţiei, copiilor, părinţilor, socrilor.
    – bilete de odihnă şi tratament. în 2011, 4.100 de salariaţi au beneficiat de bilete de odihnă şi tratament subvenţionate (1.461.716 EUR cheltuiala companiei), în timp ce în 2012 numărul beneficiarilor a fost de 3.400 şi suma totală suportată de companie de 1.330.542 EUR.

    Evoluţia salariilor la Dacia
    Anul Salariu mediu brut realizat Evolutie procentuala raportata la anul anterior
    2008 2.256
    2009 2.668 18,26%
    2010 3.262 22,26%
    2011 3.632 11,34%
    2012 3.965 9,17%
    Salariile angajaţilor au fost majorate în fiecare an, beneficiile au fost păstrate, deşi în ultima perioadă, din cauza crizei, numărul de vehicule produse a continuat să scadă, iar vânzările de vehicule Dacia fabricate la Mioveni au scăzut şi ele.

    Investiţii
    în acelaşi timp, Renault a continuat să investească în România, atât în fabricaţie, cât şi în diversificarea operaţiunilor sale.
    An Investiţii (mil. EUR)
    2004 187
    2005 180
    2006 193
    2007 260
    2008 194
    2009 154
    2010 142
    2011 148
    2012 250

     

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Tarom: Administraţia Prezidenţială să spună dacă mai vrea să închirieze avionul pentru preşedinte

     “A fost redactată o scrisoare, ieri sau alaltăieri, adresată Administraţiei Prezidenţiale, în care a fost expusă situaţia şi prin care s-a solicitat instituţiei să precizeze dacă doreşte continuarea actualului contract sau rezilierea”, a declarat joi Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Tarom.

    El a precizat că avionul respectiv, un Airbus A 310, nu este o “aeronavă prezidenţială” sau o “aeronavă a preşedintelui Băsescu”, iar conducerea executivă a companiei are mandat să caute clienţi pentru valorificarea acesteia, în condiţiile costurilor de mentenanţă ridicate.

    “Este o chestie de curtoazie”, a spus Pascariu, referindu-se la solicitarea adresată Administraţiei Prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pivniceru: Noile recomandări din rapoartele MCV creează impresia unei monitorizări continue. Pun sub semnul întrebării consecvenţa CE

     Observaţiile referitoare la Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) sunt cuprinse într-un memorandum pe care ministrul Justiţiei l-a prezentat Guvernului, miercuri, în şedinţa săptămânală.

    Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.

    Totodată, în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiţionalităţi, tezele iniţiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel “satisfăcător” în realizarea obiectivelor de referinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iustin Paraschiv, proprietar al grupului de firme Carmistin

    Nu este vorba de cineva din interior care îşi doreşte discreditatrea industriei agro-alimentare româneşti şi nici grupuri de interese din afara ţării care intenţionează acest lucru.Este vorba despre un pahar în care a picat şi ultima picatură, iar acum dă pe afară.Epidemia de controale cu care ne confruntăm acum este una mai mult decât benefică industriei romanesti. Controalele vor ajuta la curatarea, la asanarea industriei agro-alimentare romanesti. O actiune care trebuia de mult initiata si continuata asiduu, pana la eliminarea din lantul de productie a celor care nu respecta legea. Evident ca acestia exista. Este vorba despre cei care vor sa ajunga foarte repede la profituri substantiale.

    Pe de alta parte, organele de control au privit diferentiat marile lanturi de magazine, fata de retailul mic, insa cu totul nejustificat. Este o realitate faptul ca hipermarketurile sunt mult mai rar verificate de organele de control, cu toate ca aici s-au descoperit acum probleme. Si nu este de mirare.
    Presiunea pe care acestea o pun pe pretul la care cumpara si vor sa vanda produsele agro-alimentare, si nu numai, impinge o serie de producatori mici sau producatori care se confrunta cu probleme in business sa mearga pana la limita legii sau chiar sa o incalce. Aici apar probleme pe partea de etichetare, sunt probleme si de alta natura, dupa cum am vazut.

    Este adevarat ca sistemul de control din zona alimentara este imbatranit, vedem de mai bine de 10-15 ani aceiasi oameni. Mi-ar placea sa vad si specialisti tineri, insa acum ei sunt o „rara avis”. Autoritatile stiu spre exemplu despre mafia pietelor, insa s-a facut prea putin pentru o asanare in acest domeniu a infractionalitatii.

    Cum sa ne asteptam ca un magazin care vinde carne si care apartine unui medic veterinar sa fie sanctionat la un eventual control de un coleg al acestuia?
    O alta sursa de probleme este implicarea celor platiti de stat sa faca aceste controale in businessuri de productie sau retail – direct sau prin interpusi. Am atras atentia in nenumarate randuri asupra acestor probleme prin asociatiile din care firmele grupului nostru fac parte, insa lucrurile au ramas, in mare parte, nerezolvate.

    Prin asociatiile de producatori putem face un dosar complet al acestor nereguli care lovesc direct in afacerile sanatoase.  Este total incorect sa investesti milioane de euro intr-o afacere pe care o conduci dupa legile momentului si sa te confrunti cu probleme de concurenta din partea unui „garajist” care proceseaza carnea in conditii cu totul mizere, doar pentru ca acesta nu se teme de consecintele unui eventual control.
    Problema carnii de cal

    Mai bine de 80-90 de procente din productia Pajo Holding a mers anul trecut la export. Vorbim de peste 4500 de animale, exportate in viu. Asta pentru ca in Romania pretul oferit producatorilor pentru carnea de vita este in medie cu 30 de procente mai mic decat costurile de productie.

    Aceasta discutie deschide o adevarata Cutie a Pandorei pentru ca pretul este artificial tinut atat de jos din cauza inlocuirii carnii de vita cu carne din alta specie. Prin asociatiile de profil noi am atras de nenumarate ori atentia organelor de control asupra acestor aspecte.

    Iata care a fost procesul care a stat la baza distrugerii pretului carnii de vita: odata cu campania de scarificare a cailor bolnavi de Anemie Infectioasa Ecvina, statul a oferit despagubiri persoanelor care isi sacrificau animalele bolnave. Prin urmare, cei care isi duceau caii la sacrificat nu erau interesati sa obtina un pret corect pe calul vandut la abator pentru ca statul oricum il despagubea pentru animal.

    Astfel, abatoarele care s-au ocupat cu sacrificarea acestor cai au intrat in posesia unor cantitati enorme de carne de cal la preturi derizorii, poate chiar de 10 ori mai mici decat pretul carnii de vita.Organele de control trebuie sa controleze acum, chiar daca este post factum, daca acesti cai au fost sacrificati in conditiile prevazute de lege – carnea trebuie procesata la temperaturi ridicate – cum si cui au fost vandute aceste cantitati de carne. Oricum, din aceasta afacere statul si consumatorul au iesit in pierdere.Hypermarket vs. producatori

    De mai bine de 2 ani producatorii din Romania se confrunta cu mari probleme privind profitabilitatea. Asta din cauza presiunii pe pret exercitate de lanturile de magazine. Odata intrati in acest cerc vicios – ai pret mic vinzi, esti pe raft dar vinzi aproape in pierdere; altfel,  daca nu vinzi, trebuie sa inchizi afacerea – sunt producatori care forteaza limitele legii pentru a putea supravietui, incalcand normele in vigoare. Unii trec de-a dreptul in zona penala. Evident, sunt si marii producatori care apeleaza la solutii alternative, lanturi proprii de retail etc. oricum, este cu totul neprofitabil sa intri in astfel de jocuri.

    Poti risca totul.Asadar, controalele care au scos la suprafata nereguli in lanturile magazinelor importante trebuie sa nu inceteze pentru ca aici pot aparea mari surprize. Autoritatie trebuie sa isi extinda controalele aici. DSVSA-urile se pare ca acum au trecut serios la treaba. Trebuie sa continue pana se curata aceasta industri, o industrie in care s-a investit mult, o industrie in care jucatorii onesti, cu strategii sanatoase de business au standarde de calitate peste media europeana.

    Despre Grupul Carmistin
    Grupul de firme Carmistin apartine familiei Paraschiv si activeaza in domeniul agro-zootehnic, trading  şi retail. Grupul de firme al Familiei Paraschiv numara peste 2000 de angajaţi si este format din companii lideri de piata de segmentele unde activeaza, precum: Ana şi Cornel, Carmistin, Avicarvil, Ladrisi Grup, Pajo Holding etc.
     

  • Preşedinţia: Băsescu a discutat cu vicepreşedintele SUA despre scutul antirachetă. Programul scutului din România va continua

     “Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut o discuţie cu vicepreşedintele SUA, domnul Joe Biden, la ceremonia de inaugurare a Papei Francisc de la Vatican. Domnul vicepresedinte Joe Biden a reconfirmat ca programul scutului antirachetă din România nu va fi afectat în niciun fel de noile decizii luate la Washington şi că programul va continua aşa cum a fost discutat cu autorităţile române”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului.

    Potrivit lui Oprea, preşedintele Băsescu a primit aceleaşi asigurări şi din partea secretarului de stat al SUA, John Kerry, în cursul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri, 15 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 12,1% la două luni

     Înmatriculările de autoturisme noi din UE efectuate în lunile ianuarie şi februarie au coborât cu 9,5% faţă de perioda corespunzătoare a anului trecut, la 1,68 milioane unităţi, potrivit datelor prezentate marţi într-un comunicat transmis de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    În februarie, numărul înmatriculărilor a scăzut cu 10,5%, la aproximativ 795.000 unităţi, după un declin de 8,7% în ianuarie.

    Dintre principalele mărci auto, numai 8 au înregistrat creşteri în primele două luni ale anului în UE. În procente, creşterea Dacia a fost depăşită numai de Honda (+15,1%) şi Jaguar (+22,1%), care afişează însă volume mai mici, de 18.000, respectiv de 3.200 unităţi. În luna februarie, înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 15,9%, la aproximativ 20.000 unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dilema comercianţilor: profit sau trafic?

    MAGAZINE MAI MICI, PROPTITE PRIN COTLOANE SAU DIMPOTRIVĂ, pe bulevarde, soluţii de franciză, achiziţii, felurite parteneriate. Retailerii nu numai că nu se plictisesc, dar caută metode variate prin care să muşte o felie cât mai consistentă din piaţa comerţului cu bunuri de larg consum, evaluată la 16 miliarde de euro anual. „Reţelele de comerţ modern au pus un accent deosebit pe strategia de dezvoltare multi-format, în special prin lansarea de formate mai mici de magazine, adresate comerţului de proximitate„, spune Adrian Comăneci, manager în cadrul Contrast Management-Consulting (CMC). El face referire în special la formatele Shop & Go (Mega Image) şi Carrefour Express, dar şi la reţeaua La Doi Paşi lansată de Metro.

    IN CADRUL ACESTEI STRATEGII ORIENTATE CĂTRE EXTINDEREA ÎN COMERŢUL DE PROXIMITATE SE POT OBSERVA MAI MULTE VARIANTE, arată Comăneci. Pe de o parte, extinderea prin modele de tip franciză permit o investiţie financiară mai redusă din partea comercianţilor şi o implicare mai scăzută în operarea magazinelor, cum e cazul Shop & Go. Pe de altă parte, s-au dezvoltat parteneriate între reţele internaţionale şi antreprenori locali, cum este cazul colaborării dintre Carrefour şi Angst; unde reţeaua franceză şi-a asigurat desfacerea propriilor produse prin magazinele Angst. Şi, chiar dacă anul trecut a părut mai liniştit decât alţii, reţele locale de comerţ au fost preluate de competitori, aşa cum a făcut de pildă Profi în Sibiu şi Cluj.

    O altă schimbare de strategie importantă este abandonarea, pur şi simplu, a luptei. Comercianţi care s-au confruntat cu probleme de profitabilitate şi cash-flow fie au închis operaţiunile (Mic.ro, Minimax şi Interex), fie au vândut (preluarea Real de către Auchan).Multe noutăţi în strategie are Profi. Una dintre direcţiile pe care vrea să le exploateze este zona rurală, evitată până acum de retaileri. Lanţul de supermarketuri va lansa în mai un alt format de magazin, Profi Village, în comune cu peste 4.000 de locuitori, unde „sortimentaţia va fi un pic diferită faţă de spaţiile din oraşe„, spune Cosmin Călugăr, director de expansiune al Profi. El dă drept exemplu cizmele de cauciuc sau uneltele de grădinărit.

    Reţeaua a încheiat anul trecut cu 149 de magazine, iar la începutul lui 2013 a deschis, în Bucureşti, un spaţiu de sine stătător, făcut pe standarde proprii, spune Călugăr. Profi a mai deschis anul trecut alte două spaţii stand-alone, iar investiţia retailerului în spaţiul din Bucureşti a fost de 300.000 de euro, sumă ce a inclus echipamentele specifice, fără fondul de marfă. Investiţia în ridicarea magazinului aparţine dezvoltatorului şi se plasează în jurul a un milion de euro. Planurile lanţului de magazine pentru anul trecut vizau creşterea numărului de spaţii cu 35, însă au plusat până la 45. Suma totală a investiţiilor a ajuns anul trecut la 15 milioane de euro, iar în 2013 Profi vrea să menţină ritmul. „Vrem să deschidem şi anul acesta 45 de magazine„, spune Călugăr.

    În rândul noutăţilor de strategie Adrian Comăneci menţionează recenta iniţiativă a Mega Image de a deschide un Concept Store în zona Piaţa Gemeni din Capitală. Dincolo de capitalul de imagine obţinut de Mega Image, „miza este una mult mai interesantă şi anume testarea unui format de magazin care funcţionează pe modelul Shop-in-Shop„, punctează reprezentantul CMC. Noul magazin reuneşte sub numele său şi în acelaşi loc o serie de parteneri independenţi precum Fru Fru, La Strada (îngheţată), Al Melook (dulciuri orientale), Dopo Poco (pizza), Chateau Blanc (brutărie franţuzească), Livada cu ceai (ceai şi cafea vrac), Ana Pan (prăjituri proaspete) şi Chocolat (biscuiţi şi prăjituri).

    Prin această strategie Mega Image utilizează oferta şi branding-ul acestor parteneri pentru a atrage noi categorii de clienţi şi pentru a furniza o ofertă îmbunătăţită. „Este un test„, spunea Xavier Piesvaux, directorul general al Mega Image România, cu ocazia deschiderii magazinului. Reţeaua nu mai are astfel de magazine în lume, aşa că evoluţia noului concept va fi evaluată din toate unghiurile înainte de a face orice fel de anunţuri în privinţa planurilor viitoare. „Este un pas interesant, care ar putea deschide drumul Mega Image către un nou model de colaborare şi către noi formate de magazine decât cele cu care
    ne-am obişnuit până acum.„

  • Mercedes a devenit liderul pieţei auto de lux din SUA în ianuarie, devansând BMW şi Lexus

    Vânzările Mercedes-Benz în SUA au crescut cu 11% în luna ianuarie, Daimler reuşind un început mai bun de an decât rivalul BMW, cele două grupuri germane continuând să-şi dispute piaţa americană a automobilelor de lux la doi ani după ce au detronat Lexus, liderul tradiţional. Mercedes a anunţat că a vândut în ianuarie peste 22.500 de automobile în SUA, în urcare cu 11%, în timp ce vânzările BMW au avansat cu numai 0,7%, la 16.513 unităţi, transmite Bloomberg. Lexus, divizie a Toyota, a înregistrat un avans de 32%, la 16.211 livrări. Deşi Mercedes-Benz conducea după primele 11 luni, BMW a reuşit anul trecut să se menţină ca lider pe piaţa automobilelor de lux din SUA cu o creştere puternică în luna decembrie. Lexus a fost cea mai populară marcă auto de lux din SUA timp de 11 ani, însă cutremurul devastator din martie 2011 din Japonia a afectat producţia grupului Toyota, permiţând concurenţilor germani să preia conducerea. Cea mai bine vândută marcă americană de lux este Cadillac, care s-a plasat pe locul al patrulea în ianuarie, cu 13.116 automobile vândute, în urcare cu 47%. Audi a înregistrat o creştere de 7,5%, la 10.056 unităţi. Per total piaţă, Toyota şi Ford au fost lideri de piaţă în ianuarie, cu creşteri de 27%, respectiv 22%. Locurile trei şi patru au revenit General Motors şi Chrysler. Vânzările totale de autovehicule uşoare din SUA au crescut cu 14% în ianuarie.

    Alte stiri pe zf.ro

  • BRD a vândut credite „Prima casă” de peste 750 mil. euro şi aşteaptă continuarea programului în 2013

    Adrian Jantea (foto), director promovare şi distribuţie persoane fizice, afirmă că în sucursalele băncii se vede o cerere în creştere pe acest final de an, probabil şi din cauza incertitudinii în privinţa continuării programului în 2013. “Continuarea programului «Prima casă» şi în anul 2013 ar reuşi să mai anime puţin o piaţă imobiliară care începând din anul 2009 a beneficiat de tranzacţii datorate în măsură destul de mare acestui program”, a declarat Jantea. Oficialul BRD crede că având în vedere interesul manifestat de către clienţi pentru acest program, autorităţile vor decide alocarea unui plafon de garantare şi pentru anul 2013. La începutul toamnei BCR şi BRD – primele două bănci ca volum al creditelor “Prima casă” vândute, au primit de la Ministerul Finanţelor o suplimentare a plafoanelor de garanţii cu 45 mil. euro şi respectiv 60 mil. euro.

    Mai multe pe zf.ro