Tag: cheltuieli

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Unu din cinci romani nu-si mai cumpara produse de bricolaj, mobila si electronice

    Pe segmentul bunurilor de larg consum, doar brandurile
    “personale” precum cele pentru ingrijirea corpului sau cafeaua au
    reusit sa-si fidelizeze majoritatea clientilor, insa acest lucru nu
    le-a garantat mentinerea volumelor de vanzari.


    Peste 50% din cei intervievati in cadrul cercetarii de piata au
    declarat ca si-au schimbat obiceiurile de cumparaturi in ultimele
    sase luni si ca acum merg in magazine care ofera preturi mici, iar
    66% din acestia cauta in mod activ oferte speciale si
    promotii.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Cum isi mananca pensiile romanii intre 30-40 ani cheltuind banii pe care ar trebui sa-i puna deoparte

    Chiar daca, pe termen lung – intr-un
    orizont de 10-20 de ani – legea va echilibra bugetul de pensii, ea
    nu rezolva un lucru extrem de important, anume ca, desi obliga
    aproape pe toata lumea sa se asigure, ramane deficitara in privinta
    obligatiilor de a contribui.

    De pilda, cineva care pe cartea de
    munca are salariul minim pe economie (primind restul de salariu in
    mana) va contribui ca atare si s-ar putea trezi dupa 35 de ani de
    slujba ca nu are de primit decat o suma infima la pensie. Cine are
    pe cartea de munca salariul mediu brut (1.836 de lei in iulie
    curent) nu va primi la pensie mai mult de 700-800 de lei (la
    valoarea de acum actualizata cu rata inflatiei si la punctul de
    pensie stabilit acum la 730 de lei), la un stagiu obligatoriu de
    cotizare de 35 de ani si la varsta minima de pensionare de 65 de
    ani.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Ce-a vrut sa spuna Mugur Isarescu

    Suporterii actualei puteri au presupus ca Isarescu s-a referit la promisiunile cu care opozitia incearca sa ajunga din nou la conducerea tarii, atata vreme cat liderul PSD, de pilda, promite revenirea la salariile dinainte de taierea cu 25% sau scutirea de impozite pentru salariile de pana la 1.000 de lei, intr-un moment cand ideea de crestere economica in 2011 e tot mai incerta.

    Suporterii opozitiei, in schimb, au presupus ca acuzatiile sefului BNR vizeaza intentiile regimului actual de a majora cheltuielile in 2012, an electoral. Strategia fiscala pe trei ani, publicata recent, prevede intr-adevar o crestere cu 7% a cheltuielilor bugetare pentru investitii, asistenta sociala si salarii in sectorul public in 2012, când este prevazuta o crestere economica de 3,9%.

    |n realitate, ambele tabere au dreptate, intrucat populismul s-a dovedit pana acum arma tuturor formatiunilor politice, fie ele la putere sau in opozitie, iar toti pretendentii la putere, indiferent de culoarea lor politica, au sanse sa fie alesi atata vreme cat merg pe o carte populista, fie ca prin ea combat guvernul, fie ca ea le serveste spre a relaxa niste politici de austeritate pe care respectivii le-au promovat la un moment dat.

    In acelasi sens trebuie interpretate si declaratiile lui Eugen Radulescu, seful directiei de audit din BNR, ca evaziunea fiscala a ajuns o problema de securitate nationala si ca e nevoie de o decizie politica pentru a o frana, in conditiile in care exista politicieni ce sustin chiar ca daca n-ar exista graul nefiscalizat, s-ar scumpi painea.

  • Craciunul sau revelionul la munte? Pachetele de Anul Nou, de doua ori mai scumpe decat in restul anului

    “Nu oferim niciun discount pentru rezervarile timpurii. La noi,
    clientii isi rezerva cu un an inainte sejurul de Craciun sau
    Revelion, fiind clienti fideli. In momentul de fata 90% din
    camerele pe care la avem sunt rezervate pentru sarbatorile de
    iarna”, a declarat un reprezentant al complexului Cheile Gradistei
    din Moeciu, care opereaza 280 de locuri de cazare in sapte vile si
    doua hoteluri.


    Cititi mai multe
    despre cat costa o camera de revelion pe
    www.mediafax.ro.

  • Ce i-ar putea astepta pe romani in 2011: de la caderea leului la taxe mai mari

    Pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 4,4%
    din PIB impusa de FMI, Guvernul sau BNR ar putea apela la noi
    taieri sau majorari de taxe si impozite, respectiv la deprecierea
    leului sau la cresterea inflatiei.

    Mai sunt insa si alte variante: in loc ca
    Guvernul sa taie din bugete, BNR ar putea sa “lase leul din brate”,
    respectiv sa permita deprecierea lui, dupa cum sustine analistul
    economic Ilie Serbanescu. Ori statul sa renegocieze tinta de
    deficit bugetar cu Comisia Europeana.

    Detalii pe www.gandul.info.



  • BitSolutions: Cheltuielile companiilor cu externalizarea IT, la jumatate fata de 2008

    O companie cu aproximativ 50 de angajati cheltuie lunar pentru
    serviciile de IT externalizate intre 500 si 1.000 de euro, in
    functie de pachetul de servicii ales. “Acum doi ani, suma putea fi
    chiar dubla”, sustine Scarlat. Scaderea incasarilor per client este
    insa compensata de cresterea numarului de companii care
    externalizeaza o parte din serviciile IT catre o companie
    specializata. In cazul BitSolutions, portofoliul de clienti ai
    companiei a crescut anul trecut cu 30%, pana la 39 de companii,
    cifra rotunjita in 2010 cu inca aproximativ 15%, potrivit
    estimarilor companiei, aproximativ doua treimi dintre aceste
    companii fiind din randul celor mici si mijlocii.

    “Nu am pierdut niciun client, dar am renegociat contraclele cu
    clientii vechi, fie pentru extinderea serviciilor furnizare, dar
    mai ales pentru reducerea costurilor”, spune directorul general al
    BitSolutions, cu mentiunea ca si el a negociat la randul sau
    contractele cu furnizorii. In primul semestru al acestui an,
    compania a inregistrat o cifra de afaceri de 450.000 de euro, in
    crestere cu 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut. “A doua
    jumatate a acestui an va arata cel putin la fel ca prima in
    privinta incasarilor, raportat la perioada similara din 2009”,
    spune Scarlat, care se asteapta si la un avans de 10% al
    profiturilor.

  • Vreau o vacanta numai cu familia

    Fenomenul de reconsiderare a valorii bunurilor materiale, care
    ia amploare si e incurajat de presa americana, este o reasezare a
    prioritatilor pe fondul nesigurantei legate in principal de piata
    muncii. Tot mai multi, angajati sau someri, incearca sa
    economiseasca mai mult si sa cheltuiasca mai putin, dupa cum arata
    ultimele studii in domeniu, trecand de la risipa la un consum
    calculat.

    |n locul obiectelor, noteaza The New York Times, oamenii cauta
    acum sa investeasca mai degraba in “experiente”, cum ar fi o
    vacanta, cursuri de limbi straine sau de gatit ori bilete la vreun
    concert, care le ofera mai multa bucurie decat un obiect cumparat,
    sustin sociologii.

    Chiar daca acest comportament este indus de criza economica, el
    s-ar putea permanentiza, cred specialistii, ca urmare a faptului ca
    oamenii apuca acum sa descopere ce anume ii face cu adevarat
    fericiti. Tendinta n-a scapat neobservata, evident, de catre
    comercianti, care au constat la apogeul crizei ca multa lume
    mananca mai des acasa sau organizeaza seri de jocuri cu familia ori
    minivacante in curtea casei, asa incat si-au reorganizat ofertele
    in consecinta. Sunt comercianti care au amenajat special zone de
    magazin de unde se pot cumpara toate cele necesare petrecerii
    timpului liber cu familia sau prietenii, iar aceste zone se
    dovedesc a fi cele mai cautate.

    Unul dintre motivele pentru care oamenii prefera sa investeasca
    mai degraba in experiente placute decat in obiecte ar fi ca acestea
    le ofera satisfactie pe termen mai lung sau ii elibereaza de
    vinovatia de a acumula pur si simplu obiecte. Bucuria cumpararii
    unui obiect trece destul de repede, pe cand rememorarea unei
    experiente placute produce placere multa vreme dupa consumarea
    acesteia.

  • Cat cheltuiesc Romania, Ungaria si Bulgaria pe sanatate

    Cheltuielile statului roman cu sanatatea sunt printre cele mai
    mici din regiune, indiferent ca este vorba despre ponderea lor in
    PIB sau despre suma efectiva de bani alocata sanatatii populatiei.
    Singurul stat unde lucrurile par sa stea si mai prost este
    Bulgaria, Romania fiind depasita la acest capitol de state precum
    Ungaria, Polonia sau Cehia.

    In 2008 statul roman a cheltuit, in medie, aproape 280 de euro
    pentru sanatatea fiecarui cetatean, nivel de aproape doua ori mai
    mic decat cel din Ungaria, unde guvernul a alocat aproape 530 de
    euro pentru sanatatea fiecarui maghiar, conform celor mai recente
    date publicate de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii
    Europene.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Supraevaluarea veniturilor fiscale de catre stat pune in pericol tinta de deficit pe 2010 – Consiliul Fiscal

    Institutia, care a incheiat luni analiza proiectului de
    rectificare a bugetului, recomanda Guvernului stabilirea unei
    ierarhii clare de prioritati in materie de investitii, care sa
    acorde prioritate investitiilor cu finantare din fonduri europene,
    si gasirea unor surse alternative de venituri care sa poata fi
    folosite daca riscul unei adanciri a recesiunii se materializeaza
    in a doua jumatate a anului.

    La capitolul cheltuieli, proiectiile revizuite sunt apreciate in
    mare parte ca fiind realiste, marind cheltuielile cu asistenta
    sociala (pensii si ajutoare de somaj) dupa ce necesitatile
    sistemului au fost initial subevaluate atunci cand a fost intocmit
    bugetul pe 2010, precum si cheltuielile cu bunuri si servicii (o
    majorare cu 1,16 miliarde de lei, in principal pentru plata
    restantelor statului catre sistemul public de sanatate). Proiectul
    de rectificare bugetară prevede, de asemenea, reducerea
    cheltuielilor de personal, in acord cu masurile de restructurare a
    aparatului bugetar.

    In schimb, proiectiile de venituri pentru a doua jumatate a
    anului sunt vazute ca prea optimiste, in special pentru incasarile
    din impozit pe profit, accize si CAS. Dupa estimarile Consiliului,
    tinand cont de estimarile privind scaderea PIB cu pana la 2% in
    acest an, veniturile fiscale din proiectul de rectificare bugetara
    ar putea fi supraevaluate cu pana la 0,4-0,5% din PIB.

    Tot la capitolul venituri, institutia critica decizia de
    majorare a TVA “intr-un orizont de timp foarte scurt si fara o
    estimare detaliata de impact, desi efectele ei asupra economiei
    sunt majore”, ceea ce incalca principiul fiscal al stabilitatii,
    precum si faptul ca situatia fiscala de ansamblu este distorsionata
    de includerea in buget, fara examinarea implicatiilor economice, a
    unor venituri cu caracter temporar si incert, respectiv donatiile
    de la marii operatori economici cu capital de stat, ca Electrica,
    Romgaz si Loteria Romana, care ar urma sa fie obligati sa verse la
    buget peste un miliard de lei din profitul anilor precedenti.

    Conform proiectului de rectificare, veniturile totale la bugetul
    general consolidat ar urma sa scada cu 3,58 miliarde de lei,
    singura crestere urmand s-o aiba veniturile din TVA, cu 1,4
    miliarde de lei. Cheltuielile totale ar urma sa fie reduse cu 859
    milioane de lei: cel mai mult vor scadea cele legate de personalul
    bugetar (3,47 miliarde de lei) si cele de capital (1,15 miliarde de
    lei); in schimb, vor creste cu 3,25 miliarde de lei cheltuielile cu
    asistenta sociala.