Tag: capitala

  • Cum arăta un apartament în blocurile de 14 milioane de euro care se construiesc în Capitală – GALERIE FOTO

    Compania de dezvoltare imobiliară Hercesa din Spania va începe în septembrie construcţia a două noi blocuri în complexul rezidenţial Vivenda din estul Capitalei, de lângă staţia de metrou Costin Georgian şi în apropiere de Bulevardul Basarabia, după ce până acum a construit deja trei blocuri cu circa 440 de apartamente.

    Cele două noi blocuri vor avea 132 de apartamente, cu 2, 3 şi 4 camere, iar preţurile acestora încep de la 55.400 de euro, fără TVA, fiind incluse şi o boxă şi un loc de parcare.

    Cum arăta un apartament în blocurile de 14 milioane de euro care se construiesc în Capitală – GALERIE FOTO

  • Diferenţe uriaşe intre zonele capitalei: peste 1.500 de euro pe metrul pătrat la apartamente

    Zona a rămas factorul determinant în stabilirea preţurilor locuinţelor pe piaţa bucureşteană, diferenţele dintre cele mai bune zone şi cele mai slab cotate putând ajunge şi la 1.500 de euro pe metrul pătrat. Un studiu imobiliarte.net relevă, de exemplu, că preţul mediu al unui apartament cu trei camere din Ferentari este de 500 de euro/mp, iar în Primăverii preţul unui metru pătrat ajunge la 2.200 de euro.

    Garsoniere

    În luna mai, preţul mediu de vânzare al unei garsoniere din Bucureşti este de 1014 euro/mp. Pentru acelaşi tip de locuinţă, amplasată în sectorul 1, zona Dorobanţi, un cumpărător trebuie să plătească un preţ mediu de 1.469 euro/mp. Sectorul 1 este recunoscut ca fiind cel mai scump sector al Capitalei, însă există şi aici zone unde preţul este sub media garsonierelor din Bucureşti luna aceasta, şi anume, cartierul Bucureştii Noi, unde preţul este de 926 euro/mp. Cea mai scumpă zonă pentru garsoniere în sectorul 3 este Decebal, acolo unde preţul mediu este de 1.262 euro/mp, în cealaltă extremă situându-se cartierul Balta Albă, unde preţul mediu este de 938 euro/mp. Cele mai scumpe garsoniere din sectoarele 4 şi 5 se găsesc în cartierul Tineretului – 1.223 euro/mp, respectiv zona Cişmigiu – 1.247, în vreme ce zonele cele mai ieftine sunt Giurgiului – 871 Euro/mp, respectiv Ferentari – 777 Euro/mp. În sectoarele 2 şi 6, cele mai ridicate preţuri medii se întâlnesc în zona Moşilor – 1169 euro/mp şi în cartierul Crângaşi – 1053 euro/mp, în vreme ce zonele cele mai accesibile sunt Ferdinand – 944 euro/mp, respectiv Ghencea – 842 euro/mp.

    2 camere

    În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al unui apartament cu 2 camere din Bucureşti, acesta este de 1.003 euro/mp în mai, de două ori mai mic decât cel cerut de proprietarii din cartierul Primăverii – 2.162 euro/mp. Cei care preferă zona de nord a Capitalei pot opta şi pentru un apartament cu 2 camere în cartierul Bucureştii Noi, acolo unde preţul mediu este de 1.060 euro/mp. La mare distanţă de Primăverii, cea mai scumpă zonă din sectorul 2 la apartamentele cu 2 camere este Dacia, cu un preţ mediu de 1.466 euro/mp. În schimb, cartierul Pantelimon trage în jos media apartamentelor cu 2 camere din sectorul 2, aici proprietarii cerând 886 euro/mp. La mijlocul clasamentului se situează sectoarele 3 şi 5, cu cele mai scumpe apartamente cu 2 camere în zona Decebal – 1.297 euro/mp, respectiv Cotroceni – 1.338 euro/mp, care contrastează cu zona 23 August – 865 euro/mp, respectiv cartierul Ferentari – 642 euro/mp. În sectoarele 4 şi 6, zonele de top sunt Tineretului – 1.223 euro/mp, respectiv Crângaşi – 964 euro/mp, în timp ce zonele în care proprietarii au pretenţii mai scăzute sunt Giurgiului – 806 euro/mp, respectiv Ghencea – 854 euro/mp.

    3 camere

    Şi când vine vorba de apartamentele cu 3 camere, tot cartierul Primăverii este în top, cu un preţ mediu de 2.225 euro/mp, mai mult decât dublu faţă de cel mai accesibil cartier din sectorul 1, Bucureştii Noi – 1.057 euro/mp şi chiar decât preţul mediu de vânzare al apartamentelor cu 3 camere din Bucureşti – 1.067 euro/mp. Al doilea cel mai scump preţ mediu al apartamentelor cu 3 camere (excluzând sectorul 1) provine din sectorul 5, cartierul Cotroceni – 1.338 euro/mp. În cealaltă extremă se regăseşte cartierul Ferentari, cu un preţ mediu al apartamentelor cu 3 camere de 545 euro/mp. În sectoarele 2 şi 3, cele mai scumpe zone sunt Dacia – 1.404 euro/mp, respectiv Decebal – 1.362 euro/mp, în vreme ce pretenţiile cele mai scăzute le au proprietarii din Pantelimon – 873 euro/mp, respectiv Balta Albă – 901 euro/mp. În sectorul 4, proprietarii din zona Parcului Carol cer cei mai mulţi bani pentru un apartament cu 3 camere – 1.332 euro/mp, în vreme ce preţul mediu în zona Brâncoveanu este de 972 euro/mp, cel mai mic din sectorul 4. Singurul sector în care preţul mediu al apartamentelor cu 3 camere nu depăşeşte preţul mediu pe Bucureşti este sectorul 6, acolo unde cel mai scump cartier este Crângaşi – 964 euro/mp, iar cel mai ieftin este Giuleşti – 723 euro/mp, conform cifrelor oferite de Imobiliare.net.

    4 camere

    În mai, preţul mediu de vânzare al unui apartament cu 4 camere din Bucureşti este de 1.014 euro/mp.Tot în sectorul 1 se înregistrează cel mai ridicat preţ mediu şi în cazul apartamentelor cu 4 camere, în cartierul Aviaţiei – 1.987 euro/mp, la fel cum în Bucureştii Noi este cel mai accesibil preţ din acest sector – 828 euro/mp. În sectorul 5 se înregistrează cea mai mare discrepanţă de preţ dintre toate tipurile de locuinţe din Bucureşti, cea mai scumpă zonă fiind în Cotroceni – 1.761 euro/mp, iar cea mai ieftină în Ferentari – 534 Euro/mp, preţ mediu pentru un apartament cu 4 camere. Piaţa Muncii este vârful iceberg-ului în sectorul 3, cu un preţ mediu de 1.710 euro/mp, în timp ce în cartierul Balta Albă preţul coboară până la 849 euro/mp. În sectoarele 2 şi 4 cele mai ridicate preţuri medii se întâlnesc în zona Dacia – 1.215 euro/mp, respectiv Văcăreşti 1238 euro/mp, în timp ce zonele cele mai accesibile din acest sector sunt Fundeni – 684 euro/mp şi Giurgiului – 678 euro/mp. Cel mai scump cartier din sectorul 6 în ceea ce priveşte preţul mediu al apartamentelor cu 4 camere este Crângaşi – 955 euro/mp, în timp ce pretenţiile cele mai scăzute le au proprietarii din Militari – 781 euro/mp.

  • Aceste două fotografii extraordinare arată reacţia unui copil în urma unui atac terorist. “A fost prima dată când am văzut cum zâmbetul inocent al unui copil se poate transforma în groază şi lacrimi”

    Fotograful Bassam Khablieh a fost recent în capitala Siriei, Damasc, pentru a realiza un fotoreportaj despre operaţiunile de salvare ce au loc. Atunci când a ajuns, atmosfera din jurul convoiului era una veselă, iar copiii se adunaseră în jurul lui zâmbind.

    A fost nevoie de o secundă pentru ca toate aceste lucruri să se schimbe, relatează Business Insider. A bombă a aterizat la câţiva zeci de metri de convoi iar scena s-a transformat într-una de groază. Khablieh a realizat două fotografii ale unei fetiţe: prima înainte de bombă, iar cea de-a doua în secundele care au urmat exploziei.

    “A fost prima dată când am văzut cum zâmbetul inocent al unui copil se poate transforma în groază şi lacrimi”, povesteşte fotograful. “Cei mici se uitau la mine veseli, pregătindu-se pentru poze. Apoi i-am văzut alergând disperaţi, încercând să se îndepărteze”.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • Retailerul francez de mobilă de lux Roche Bobois a inaugurat primul magazin din România

    Retailerul francez de mobilă de lux Roche Bobois a inaugurat primul magazin de pe piaţa locală, în Capitală. Afacerea Roche Bobois  este dezvoltată în regim de franciză de omul de afaceri Şerban Cismărescu, care a condus, în ultimii 18 ani, compania de mobilier de lux italienesc Innova, al cărei director general este în continuare.

    Showroom-ul Roche Bobois, aflat pe Calea Victoriei în fostul sediu al Marfin Bank, se întinde pe o suprafaţă de 600 de metri pătraţi şi este obiectul unei investiţii de aproximativ 650.000 de euro, în amenajare, decoraţiuni, în mobilier, în stocul de marfă, în pregătirea celor 7 angajaţi, software, licenţe, ş.a.m.d.p, potrivit lui Cismărescu. „Credem că vom ajunge la la break even într-un an şi jumătate sau chiar mai repede, dacă ne facem treaba bine”.

    „După ani buni de micşorări şi închideri, noi credem că acum este momentul pentru a face acest magazin pentru că piaţa s-a structurat mai bine, întrezărim o revenire a pieţei pe diferite domenii, fianciar, real estate, nu este o revigorarea agresivă pentru că nu mai este momentul de aşa ceva, dar este o revigorarea evidentă. Inevitabil se va întâmpla acest lucru şi pe segmentul nostru în anii ce urmează”, spune Cismărescu, omul de afaceri menţionând şi faptul că lucrează la aducerea mărcii Roche Bobois pe piaţa locală încă de acum doi ani.

    „Innova a evoluat cum a putut să evolueze orice business în această perioadă. Suntem într-un moment în care cred că a făcut diferenţa experienţa celor care sunt în acest domeniu – 18 ani în care deserveşti clienţi zi de zi este o probă, o măsură a serviciilor pe care le dai. Dacă faci greşeli, vestea se duce, şi dispari de pe piaţă”, spune omul de afaceri referindu-se la modul în care a evoluat afacerea Innova pe timp de criză. Anul trecut, compania pe care o conduce a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro, similară cu nivelul anului 2006 şi este o valoare în jurul căreia s-au menţinut afacerile companiei în ultimii ani.

    Fondat în 1960, Roche Bobois este considerat cel mai mare retailer francez de pe segmentul high end, deţinut de familiile Roche şi Chouchanm şi care a înregistrat afaceri de 400 de milioane de euro în 2014.

    În urmă cu doi ani, o participaţie de 20% din acţiunile grupului Roche Bobois au fost preluate de Tamburi Investment Partners, o bancă de investiţii, preluarea având ca scop accelerarea procesului de extindere.

    Roche Bobois are peste 250 de magazine, răspândite în 50 de ţări. În 2014, Roche Bobois a deschis 15 noi magazine în mai multe oraşe din lume, printre care Mumbai, Lima, Portland, Shanghai, Manila şi Frankfurt. Pentru 2015, compania are în plan inaugurarea a încă 15 noi show-room-uri, printre care se numără Guatemala City, Cape Town, Montreal, Miami, Pasadena, Chongqing, Nuremberg.

    Mai multe detalii despre brandul de mobilier de lux Roche Bobois şi despre afacerile dezvoltate de Şerban Cismărescu veţi citi în una dintre ediţiile viitoare ale Business Magazin.

     

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele vândute la 5 lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Investiţia totală în pub-ul din Sinaia se plasează în intervalul 400.000 – 500.000 de euro, iar o parte din aceasta a fost di-recţionată spre reamenajarea localului, încheiată anul trecut. Old Nick Sinaia, despre care se spune că este cel mai lung pub din România, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi, poate primi simultan 500 de clienţi şi şi a fost amenajat în baza conceptului pub-urilor londoneze. Amenajarea a fost realizată de firma de arhitectură şi design interior no.9, deţinută tot de Savopol, şi a fost inspirată de o vizită a antreprenorului în Marea Britanie.

    Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. A ajuns ca în ultimii 15 ani să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, iar următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, La Cafenea. „Am găsit poze vechi ale cafenelei şi am încercat să o facem în stilul respectiv“, explică el.

    Şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Antreprenorul  a fost nevoit să închidă cafeneaua din zona Piaţa Romană după trei ani de activitate odată cu vânzarea spaţiului de către proprietar. În 2011 a revenit în Bucureşti cu marca ce i-a adus noroc: a deschis al doilea pub Old Nick, într-o clădire veche dispusă pe trei niveluri din zona Piaţa Lahovari, în care a investit 150.000 de euro. Dacă Old Nick Sinaia este „axat mai mult pe distracţie“, cu DJ invitaţi şi cu petreceri private, şi funcţionează mai ales de joi până duminică, pub-ul Old Nick din Capitală este diferit şi urmează un concept de restaurant cu muzică live.

    „Am ajuns la maturitate după trei ani de activitate. Ţinând cont de zona bună, intens tranzitată, m-aş fi aşteptat să ajungem la aceasta mai repede“, spune antreprenorul referindu-se la pub-ul din Capitală. Unul dintre motivele pentru care succesul a întârziat să apară a fost lipsa unei terase în primii doi ani de activitate, esenţială pentru genul acesta de afacere din cauza traficului adus pe timp de vară.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • Câte proiecte noi sunt disponibile la vânzare în Nordul Capitalei

    Analiza cuprinde proiectele disponibile pe piaţă la vânzare, deja finalizate sau în curs de livrare, în zona de Centru-Nord a Bucureştiului. Aici sunt disponibile 291 de blocuri construite în ultimii ani, iar cele mai multe dintre ele sunt proiecte de mici dimensiuni, care au sub 50 de unităţi. Aproximativ 78% din totalul de proiecte noi cu unităţi la vânzare din zona Centru-Nord a Bucureştiului este concentrat în Nord.

    Cele mai multe proiecte noi disponibile la vânzare se găsesc în zona Bucureştii Noi – Dămăroaia: 45. Pe locul doi se situează Floreasca, cu un număr de 28 de blocuri, urmat de alte două zone din Nord: Băneasa – Siseşti şi 1 Mai – Domenii, cu câte 26 de blocuri fiecare. Din cele 45 de blocuri noi existente în Bucureştii Noi – Dămăroaia, 16 au fost construite anul trecut, 15 sunt în construcţie în prezent, iar restul de 14 blocuri, cu apartamente disponibile de la dezvoltator, sunt construite înainte de 2014.

    In zona de Nord a Capitalei, cele mai multe proiecte de dimensiuni medii si mari se regăsesc în  Aviaţiei – Băneasa, Floreasca şi Lacul Tei, unde sunt disponibile  la vânzare opt proiecte cu peste 100 de unităţi fiecare. Dintre toate zonele centrale si de Nord, Tineretului cuprinde cele mai multe proiecte noi de dimensiuni medii şi mari. Principalele trei proiecte de aici însumează 1.458 de unităţi, în ansamblurile Asmita Gardens, finalizat înainte de perioada de recesiune economică, şi proiectele The Park şi Tineretului Park Residence, lansate recent.

    Din totalul de 291 de proiecte rezidenţiale noi disponibile la vânzare, 79 au fost finalizate anul trecut. Aşadar, 28% din stocul total de blocuri noi disponibil în zona Centru-Nord a fost livrat în decursul unui an de zile, iar restul de 72% include blocuri finalizate înainte de 2014 sau în stadiu de construcţie.

    ”Anul 2015 marchează o extindere rapidă a pieţei rezidenţiale, dar mai matură faţă de perioada 2006-2008. Urmează startul mai multor proiecte de dimensiuni mari, inclusiv cu peste 1.000 de unităţi fiecare, care vor fi realizate în mai multe etape de dezvoltare. Din datele pe care le deţinem, în zonele centrale şi de Nord, principalii cinci dezvoltatori din piaţa rezidenţială au planificat construcţia a peste 15.000 de unităţi pe termen mediu şi lung. Diferenţa faţă de perioada de boom este că astăzi dezvoltatorii se bazează pe cumpărători reali, nu doar pe cerere speculativă”, afirmă Matei Malos, managing partner HomeFinders.

    HomeFinders este prima companie de consultanţă imobiliară dedicată exclusiv cumpărătorilor. Fondată în 2011, firma are 15 consultanţi. De la înfiinţare, HomeFinders a asistat achiziţii de o valoare totală de peste 30 de milioane de euro.

  • Doi ardeleni au devenit antreprenori de succes în Bucureşti în 10 metri pătraţi

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“


    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani


    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>

  • Starbucks se extinde pe principala arteră a luxului din Capitală

    Starbucks şi-a extins anul acesta afacerea în mai multe locaţii din Bucureşti, ultima pe listă fiind cafeneaua Reserve din Pipera, de la Strip Mall. Starbucks Victoria Center este cea de-a paisprezecea locaţie Starbucks din România şi cea de-a zecea din Bucureşti.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în anul 2007, odată cu deschiderea primei cafenele în Plaza România. În momentul de faţă există treisprezece cafenele – nouă în Bucureşti şi patru în Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Iaşi.

    Prima cafenea Starbucks a fost înfiinţată în 1971, în Piaţa Pike din Seattle, iar în momentul de faţă totalizează peste 20.000 de locaţii la nivel global. Potrivit ZF, planurile ameri­canilor sunt ca în următorii cinci ani să ajungă la 35 de cafenele în România. Lanţul american de cafenele a obţinut în 2013 o cifră de afaceri de 7 milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 66% peste nivelul din 2010, primul an de criză pentru care există date financiare. Mai bine de jumătate din afacerile companiei în România vin din vânzările de cafea.

  • IT-ul românesc, lăudat în presa internaţională: „România urmăreşte să devină capitală tehnologică a Europei”

    Într-un material titrat „România urmăreşte să devină capitala tehnologică a Europei”, jurnalista vorbeşte despre cum talentul în IT al românilor, combinat cu un regim al taxelor de invidiat pentru specialiştii în IT, de 0%, au transformat ţara în unul dintre cele mai prolifice locuri pentru startup-urile din IT. Scena tehnologică autohtonă atrage din ce în ce mai mult atenţia internaţională şi, potrivit lui Florin Cornianu, CEO-ul şi cofondatorul 123ContactForm, citat de jurnalista americană, într-un interval de doi ani se va transforma într-un rival serios pentru Londra.

    „În România, oamenii sunt obişnuiţi să înceapă din nimic şi să crească ceva din acel nimic. Nu am avut parte de iniţiative guvernamentale care să ne ajute să ne creştem afacerile  a declarat antreprenorul. ” „Acum, mai multe elemente încep să fie puse cap la cap, inclusiv exit-urile unor antreprenori din afaceri şi transformarea lor în angel investori şi vicepreşedinţi, care îi ajută pe alţi antreprenori să îşi crească propriile companii ”. 

    Jurnalista a subliniat importanţa culturii programării, inovaţiei şi incubatoarelor de afaceri prezente pe piaţa locală, cât şi importanţa unor universităţi de renume din oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Constanţa care oferă constant angajaţi talentaţi,  sunt un motor al inovaţiilor în domeniul IT.

    123ContactForm, platforma care îi ajută pe oamenii din diverse locuri să construiască orice tip de formular web fără cunoştinţe de programare, este unul dintre exemplele oferite de jurnalista americană, iar povestea afacerii a fost prezentă şi în unul dintre numerele Business Magazin în 2014. Fondată în urmă cu şapte ani şi având ca obiectiv cucerirea pieţelor externe, afacerea timişorenilor Florin Cornianu şi Tudor Bastea, 123ContactForm, s-a dublat de la an la an, ajungând ca în prezent să aibă 500.000 de utilizatori din peste 180 de ţări, 40 de angajaţi şi venituri de circa un milion de lei (250.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe această nişă, firma ocupă locul cinci, fiind surclasată de jucători precum Google Forms, Wufoo sau JotForm. Cei doi s-au lansat în antreprenoriatul online în 2002, când erau încă studenţi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii din Timişoara, când făceau diferite produse online pe care le vindeau vorbitorilor de limba engleză. În 2005, s-au angajat la o multinaţională din Timişoara, iar în 2008, când vânzarea produselor pe care le realizau a început să egaleze veniturile salariale, au hotărât să renunţe la statutul de angajator şi să se dedice antreprenoriatului. „În momentul în care am făcut această alegere, afacerea nu a mai funcţionat şi a trebuit să o luăm de la zero cu un alt produs“, îşi amintea Cornianu în interviul acordat Business Magazin.

    În publicaţia americană, Florin Cornianu a vorbit despre cum Londra, capitala actuală a tehnologiei la nivel european devine saturată şi alte locuri din Europa ar putea să ia această titulatură, România fiind principalul candidat.  ”Viitorul este cu siguranţă strălucitor pentru scena startup-urilor româneşti”, a declarat el. “Cu cât numărul antreprenorilor din IT creşte de la an la an şi cu cât din ce în ce mai mulţi tineri îşi arată interesul faţă de acest domeniu, succesul nostru creşte. Cu cât avem mai multe astfel de exemple, cu atât cresc şi şansele noastre de a ajunge înaintea centrelor tehnologice ale lumii din Londra, Berlin şi chiar şi din Sillicon Valley”.