BusinessMagazin

Blog

  • Procurorii cer STS declasificarea convorbirilor prin 112 în cazul accidentului aviatic din Apuseni

    Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), anchetatorii au mai solicitat, de la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), relaţii privind modalitatea tehnică în care furnizorii de servicii publice de telefonie asigură preluarea apelului la serviciul de urgenţă 112 şi facilitează localizarea acestor apeluri de către SNUAU 112.

    De asemenea, procurorii au înaintat o cerere la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, cu privire la avizarea raportului de constatare medico-legală în cazul Aurei Ion.

    “Au fost solicitate de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării documentele prezentate în şedinţa din data de 2 februarie 2014 privind accidentul aviatic, documente care au fost obţinute şi analizate. De la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă s-au primit înregistrările video ale aeronavei din momentele anterioare decolării”, se mai arată într-un comunicat de marţi al PICCJ.

    Potrivit sursei citate, în cazul accidentului aviatic produs la 20 ianuarie în Munţii Apuseni, echipa de procurori din cadrul Secţiei parchetelor militare a audiat, în perioada 17 – 21 martie, nouă persoane, respectiv martori şi părţi civile.

    Părinţii şi sora Aurei Ion au fost, în 21 martie, la PICCJ, unde au dat declaraţii în ancheta privind accientul din Apuseni, iar procurorii le-au pus la dispoziţie dosarul.

    Familia Aurei Ion, studenta la Medicină decedată în ianuarie, în accidentul aviatic din Apuseni, s-a constituit parte civilă în dosar, nestabilind deocamdată suma pe care o va solicita ca daune morale, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

    Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

    Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

    Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt efectuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există “suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

    Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

    În 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.

    În 17 februarie a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

    Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a trimis, în urma solicitării venite de la procurorii PICCJ, transcrierile convorbirilor purtate de personalul acestei instituţii, în timpul zborului aeronavei care s-a prăbuşit, la 20 ianuarie, în Munţii Apuseni.

    Pe lângă transcrierea convorbirilor, procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au mai cerut de la ROMATSA şi documente referitoare la briefing-ul meteorologic al zborului, au arătat reprezentanţii Ministerului Public, într-un comunicat de presă transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    De asemenea, anchetatorii au solicitat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale fişele de caz referitoare la accidentul aviatic şi procedura urmată de operatorii serviciului 112, de la sesizare şi până la închiderea cazului, potrivit metodologiilor, procedurilor operaţionale şi protocoalelor în vigoare.

    Procurorii au trimis o cerere şi Ministerului Transporturilor, prin care solicită punerea la dispoziţie a raportului preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).

    Conform sursei citate, în dosarul existent la PICCJ, în perioada 10 – 14 martie, au fost audiaţi mai mulţi martori, respectiv personal al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, precum şi ofiţeri de rang superior din cadrul Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General al Aviaţiei Civile.

    Între 20 februarie şi 5 martie, alte peste 50 de persoane, între care angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, dar şi controlori de trafic aerian, au fost audiate în acelaşi dosar.

    Potrivit reprezentanţilor Parchetului instanţei supreme, cele 50 de audieri au avut loc, concomitent, atât la Bucureşti, cât şi în judeţele Alba, Cluj, Mureş şi Bihor.

    În acea perioadă, pe lângă angajaţii MAI şi MApN, au fost audiate, de către procurorii Secţiei parchetelor militare, persoane vătămate şi părţi civile, controlori de trafic aerian, persoane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.

    Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din munţii Apuseni a fost reprezentat de condiţiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.

  • ANOFM va organiza în aprilie cursuri de formare profesională pentru aproape 4.000 de şomeri

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) va organiza în aprilie, prin agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi cea a Municipiului Bucureşti, 185 de programe de formare profesională pentru 3.909 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite.

    Judeţele în care se vor desfăşura cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt Iaşi (250 persoane), Dolj şi Prahova (câte 196), Suceava (179) şi Botoşani (168).

    Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională sunt: lucrător în comerţ (288), inspector/referent resurse umane (271), bucătar (218), ospătar, vânzător în unitaţi de administraţie (218), frizer, coafor, manichiurist (199), contabil (164) şi instalator instalaţii de încălzire centrală (159).

  • Lucrările la podul de la Agigea, oprite de Paşte, de 1 Mai şi în timpul verii

    Prefectul judeţului Constanţa, Radu Volcinschi, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că, pe lângă sistarea lucrărilor în perioada Paştelui şi de 1 Mai, pe podul de la Agigea vor fi ridicate restricţiile de tonaj pentru autovehiculele de transport persoane, cele de marfă urmând să fie limitate ca şi până acum la 5 tone.

    “Am discutat posibilitatea de a circula pe trei benzi în funcţie de fluxul pe care îl vom avea în perioada Paştelui şi de 1 Mai. În perioada 17-21 aprilie se va putea circula fără limită de tonaj pentru ceea ce înseamnă transportul de persoane. Tot în sprjinul turiştilor, în perioada 29 aprilie – 5 mai, pe podul de la Agigea se va circula pentru traficul de persoane fără limită de greutate, iar restricţiile rămân pentru traficul de marfă la cinci tone”, a spus Radu Volcinschi.

    Potrivit acestuia, de la jumătatea lunii iunie şi până în septembrie nu se va mai lucra pe podul de la Agigea, reabilitarea acestuia urmând să fie reluată din toamnă.

    Prefectul a spus că lucrările au fost întârziate aproximativ două săptămâni, în condiţiile în care din cauza vântului puternic nu s-a putut lucra la înălţime, la schimbarea hobanelor.

    Directorul Direcţiei de proiecte drumuri naţionale cu finanţare externă rambursabilă din cadrul CNADNR, Mihail Başulescu, a declarat, la rândul său, că până la jumătatea lunii iunie se va lucra la schimbarea hobanelor, acestea fiind înlocuite în proporţie de 50 la sută, iar înainte de Paşte şi de 1 Mai vor fi oprite lucrările.

    “Există un program până pe 15 iunie, dar am acceptat ca în perioada de Paşte şi de 1 Mai să facem aceste facilităţi ca să putem avea un flux de turişti în perioada respectivă, urmând să recuperăm această întârziere. După 5 mai ne vom întâlni să găsim soluţii, posibil să se lucreze şi noaptea ca să recuperăm această perioadă”, a spus Mihail Başulescu.

    El a mai spus că din septembrie lucrările vor fi făcute la tablierul podului, ultima etapă în reabilitarea acestuia, şi estimează că vor fi încheiate până în martie 2015.

    Din toamna anului trecut au fost impuse mai multe restricţii pe podul de la Agigea. Astfel, de la 1 octombrie 2013 vehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone nu au mai avut voie să traverseze podul de la Agigea din cauza lucrărilor de reabilitare, iar pentru a ajunge în Portul Constanţa au folosit mai multe rute ocolitoare.

    De asemenea, de la jumătatea lunii octombrie podul de la Agigea a fost închis total timp de două ore sau de patru ore, câte trei zile pe săptămână, pentru înlocuirea unor fascicule la hobane. Restricţiile de circulaţie pe podul de la Agigea au fost ridicate pentru autovehiculele de 3,5 tone la cele de 5 tone începând cu 23 decembrie, după ce lucrările programate în toamnă au fost finalizate.

    În prezent, există restricţii de circulaţie timp de trei zile pe săptămână, patru ore pe zi, întrucât au loc lucrări la hobanele podului.

  • Lufthansa a urcat pe locul al treilea în topul transportatorilor aerieni din România. Low-cost-ul Germanwings, un eşec

    Unul din patru români care a zburat în 2013 cu o companie de linie şi-a cumpărat bilet de avion de la Lufthansa, ceea ce a făcut ca grupul să urce pe locul al treilea pe piaţa locală. Din acest an, nemţii au unificat conducerea filialelor locale Lufthansa, Austrian şi Swiss, iar italianul Antonio Tassone trebuie să aducă în aeronave 1,5 milioane de pasageri, fără să conteze însă pe low-cost-ul Germanwings, care a rămas fără aripi.

    “Am întărit puterea veniturilor grupului Lufthansa anul trecut. Factorul principal este sectorul de pasageri, unde toate companiile aeriene au crescut semnificativ. Rezultatele se bazează pe o nouă structură de costuri şi pe miliardele investite în produse şi servicii. Tocmai de aceea vom plăti dividende de 45 de cenţi per acţiune.„ Mesajul lui Christoph Franz, preşedintele consiliului de administraţie şi CEO al unuia dintre giganţii mondiali ai aviaţiei, este probabil ultima ieşire publică în calitate de manager al Lufthansa a omului care a readus compania pe profit de la pierderi anuale de sute de milioane de euro. Nemţii au încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 30 de miliarde de euro şi un profit operaţional de aproape 700 de milioane de euro, fiind astfel unul dintre puţinii jucători de pe continent care nu pierd bani din aviaţie.

    Tot Christoph Franz este omul care a luat în toamnă una dintre deciziile cele mai nepopulare în rândul pasagerilor, dar esenţiale pentru profitabilite crescută: pasagerii Lufthansa care călătoresc la clasa economică şi îşi aleg locurile în momentul rezervării plătesc o nouă taxă, de cel puţin zece euro, din noiembrie 2013. Săptămâna trecută, Cristoph Franz a fost ales preşedinte al consiliului director al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a cincea la nivel mondial din industrie după venituri, cu 99,8% dintre voturi „pentru„. Franz este membru al consiliului director al Roche din 2011, iar contractul său cu grupul Lufthansa urmează să expire la data de 31 mai, fără posibilitatea reînnoirii.

    Cu un nou CEO în România şi un nou şef la nivel mondial, grupul Lufthansa vrea să lase în urmă anii în care pierderile erau pe buzele tuturor şi se ghidează tot mai mult după semnul plus. În februarie 2014, Antonio Tassone a fost numit director al grupului Lufthansa în România şi Republica Moldova, fiind însărcinat cu diviziile de vânzări şi marketing din cele două ţări. Italianul vine la Bucureşti din Libia, unde a lucrat timp de patru ani ca director de operaţiuni şi vânzări al Lufthansa şi Austrian Airlines, iar anterior a condus divizia corporate a nemţilor din Orientul Mijlociu, Africa, Europa Centrală şi de Est şi Pakistan.

    Tassone trebuie să crească numărul de pasageri transportaţi din România cu cel puţin 5%, faţă de nivelul actual de 1,38 milioane de pasageri. În sectorul transportatorilor aerieni tradiţionali, grupul a raportat o cotă de piaţă de 27,2%, fiind astfel al treilea jucător ca mărime de pe piaţa locală, după Wizz Air şi TAROM. Lufthansa este singura companie străină de linie care operează zboruri din mai multe oraşe din România, astfel că, dincolo de Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Iaşiul şi Clujul alimentează constant huburile nemţilor din München, Frankfurt şi Viena, totalizând 285 de zboruri săptămânale. Anul trecut, Lufthansa a crescut frecvenţa zborurilor din Sibiu către München la două pe zi, schimbare care va fi păstrată şi în programul de vară, şi a suplimentat zborurile pe ruta Timişoara-München. După întreruperea acordului comercial cu TAROM pe relaţia Bucureşti-Viena, Austrian Airlines a crescut numărul de zboruri la zece pe zi, eliminând în scurt timp pe competitorul FlyNiki, care opera mai multe zboruri zilnice către capitala Austriei.

    Aeronavele grupului Lufthansa au avut pe piaţa locală un grad de ocupare de 75,5%, în creştere cu 3% faţă de anul precedent. „75% este un rezultat destul de bun pentru că operăm cu două clase, iar clasa business a fost afectată de schimbarea politicii companiilor care şi-au obligat angajaţii să zboare la economy”, spune Antonio Tassone.

  • WWW: Tehnologia care a schimbat lumea şi povestea inginerului care a proiectat-o

    În martie 1989, un om de ştiinţă care lucra la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), lângă Geneva, a propus ideea de a împărtăşi informaţiile experimentelor prin ceea ce el a numit „hypertext„ – un limbaj de programare. Omul de ştiinţă, pe numele său Tim Berners-Lee, era pe calea de a schimba fundamental modul cum oamenii comunică, lucrează şi se joacă.

    Tim Berners-Lee a inventat world wide web în 1989, la aproape 20 de ani după ce prima conexiune fusese realizată în cadrul a ceea ce astăzi numim internet. La acea vreme, Berners-Lee era un inginer software în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.

    Tim Berners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.

    Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser („WorldWide Web„) şi primul server („httpd„), iar până la sfârşitul anului 1990 prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au tot alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia reţelei a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească. “Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi„, spunea Tim Berners-Lee. „Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web.”

    De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseşte webul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.

    TIM BERNERS-LEE ŞI ALŢII AU ÎNŢELES CĂ PENTRU CA WEB-UL SĂ ÎŞI ATINGĂ ADEVĂRATUL POTENŢIAL, TEHNOLOGIILE CE STAU LA BAZA SA TREBUIE SĂ DEVINĂ STANDARDE GLOBALE, IMPLEMENTATE ÎN ACELAŞI FEL PESTE TOT ÎN LUME. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poată dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a webului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.

  • Ochelarii Google vor fi produşi de Luxottica, deţinătorul brandului Ray-Ban

    Luxottica, cel mai mare producător de ochelari la nivel mondial, a anunţat că înfiinţează în acest scop echipe de design, dezvoltare şi fabricare a produselor, relatează Bloomberg.

    Tehnologia Google Glass include un ecran, cameră video şi sistem audio într-un dispozitiv mic montat pe o ramă de ochelari, la nivelul ochiului.

    Google, aflat în căutarea unor noi clienţi pentru serviciile destinate dispozitivelor mobile, a intensificat eforturile făcute pentru a demonstra că ochelarii pot atrage un număr mare de utilizatori.

    Dispozitivul a beneficiat de o mare atenţie din partea presei, dar este şi criticat din cauza capacităţii de a înregistra imagini sau de a distrage atenţia utilizatorilor.

    “Luxottica are o istorie impresionantă de peste 50 de ani, în care a proiectat, fabricat şi distribuit unele dintre cele mai bine-cunoscute branduri de ochelari. Suntem încântaţi să colaborăm cu ei pentru promovarea Glass pe piaţa ochelarilor inteligenţi“, a declarat Astro Teller, directorul Google X, laboratorul unde a fost dezvoltat pentru prima oară dispozitivul Google Glass.

    Brandurile Ray-Ban şi Oakley vor fi incluse în colaborarea cu Google Glass, potrivit celor două companii.

    Google s-a asociat şi cu asigurătorul Vision Service Plan în vederea pregătirii oftalmologilor pentru ramele Glass cu lentile corectoare de vedere.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Directorul programului Biblionet – Comunităţile rurale şi-ar putea vinde online produsele, nu numai la cei câţiva turişti

    Paul-Andrei Baran, directorul programului Biblionet, prin care bibliotecile publice sunt dotate cu calculatoare conectate la internet, dar şi “campion digital” al României – titlu acordat de fiecare stat membru UE unei persoane cu merite deosebite în promovarea digitalizării în ţara respectivă, a participat marţi la conferinţa Mediafax Talks about Digital Europe.

    Baran a povestit că sora sa, stabilită în SUA, a venit la Bucureşti în weekend, de ziua lui, ocazie cu care au ieşit de două ori la masă fără ca aceasta să poată face cinste, întrucât nu îi era acceptat cardul de credit, pentru că nu avea PIN.

    Apoi sora lui, jurnalistă în domeniul turismului, a vrut să vadă Viscri şi au mers acolo.

    “Acolo nu exista un POS, şi atunci pentru mai multe servicii… De exemplu, la fierar – am fost cu copiii şi au făcut mai multe obiecte – trebuia să plătim cu cash, când am mers cu căruţa printre dealuri, tot cu cash. Eu chiar nu am observat aceste lucruri până când ea nu mi-a atras atenţia. Şi m-a întrebat: ‘Dar de ce, spre exemplu, proprietarii de pensiuni nu fac ceva cu toţi cei care oferă servicii şi să vină nota de plată la ei (la pensiune, n.r.), să centralizeze toate serviciile într-un singur loc şi să plătească acolo?’”, a spus Baran.

    O altă dificultate de care s-a lovit sora din America a fost faptul că nu era posibil să comande papucii de lână sau gemurile care se fac acolo şi online.

    “În Viscri sunt cred că trei sau patru pensiuni frumoase care sunt investiţii din afara Viscriului. Nu sunt oameni din sat, au venit din Bucureşti şi din altă parte şi au investit acolo. Dar ce-ar fi dacă ei (localnicii, n.r.) ar putea să vândă papuci şi alte servicii online, şi ei ar putea să investească în căsuţele lor, să înceapă să renoveze, să vândă acest spaţiu pentru o noapte – două – trei? Cum ar creşte atunci oraşul?”, a spus directorul Biblionet.

    Prin programul Biblionet, în ultimii şase ani, 750.000 de români au avut pentru prima oară acces la internet, a spus Baran. De asemenea, prin acest program se încearcă şi îndrumarea oamenilor din mediul rural să înţeleagă lucruri precum online banking sau e-commerce.

    Însă, din cele aproximativ 3.100 de comunităţi din România (numărul aproximativ al oraşelor şi comunelor din România, n.r.), numai 2.800 au biblioteci publice, a atras atenţia directorul Biblionet, precizând că la Viscri nu există o bibliotecă publică, iar în şcoala de acolo sunt două calculatoare, dar fără internet.

    “Aici este România adevărată, nu asta din Bucureşti. Trebuie să lucrăm împreună să vedem cum o să abordăm aceşti oameni“, a spus Baran, subliniind că, prin intermediul internetului, oameni ca cei din Viscri ar avea acces pe nişte pieţe imense, de unde ar obţine bani pe care să-i investească la ei în comunitate.

    Astfel, a concluzionat el, se pune problema creării unor proiecte pentru sprijinirea comunităţilor locale să îşi vândă produsele nu numai către şapte turişti pe zi, ci către milioane de oameni din ţară şi din afară.

    Programul Biblionet a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei, potrivit unor date comunicate în septembrie anul trecut.

    Programul Biblionet este finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates cu 26,9 milioane de dolari.

  • Bloomberg: Criza din Crimeea va accelera reorientarea hidrocarburilor Rusiei către China

    China s-a înţeles deja cu Rusia să cumpere petrol rusesc în valoare de peste 350 de miliarde de dolari în anii următori, iar aceste legături vor deveni probabil şi mai strânse ca urmare a sancţiunilor pe care le impun SUA şi UE Rusiei, ca pedeapsă pentru anexarea regiunii ucrainene Crimeea.

    Impactul acestor schimbări va fi dificil, notează Bloomberg.

    Europa, care importă circa 30% din gazele naturale din Rusia, are puţine alternative imediate. SUA, chiar şi după dezvoltarea exploatării şisturilor bituminoase, importă circa 40% din petrolul consumat, situaţie care lasă cea mai mare economie a lumii vulnerabilă la schimbările de pe piaţa globală.

    “Ruşii vor încerca să vândă, iar cumpărătorii din Asia vor negocia destul de dur”, a declarat Philip Verleger, economist la PKVerleger, sugerând că ţările din Europa vor fi cel mai puternic afectate, în contextul eforturilor de a-şi reduce dependenţa de Rusia.

    China a importat în februartie o cantitate record de petrol, de 2,72 milioane de tone. Importurile Chinei s-au triplat în ultimele trei decenii, iar Rusia asigură în prezent peste 12% din importurile de petrol ale celei mai mari economii asiatice, maximul ultimilor şapte ani.

    “Întotdeauna s-a presupus că reorientarea livrărilor Rusiei către China va fi un obiectiv pe termen lung, iar într-o fază iniţială a fost considerată chiar un avantaj pentru Rusia. Acum pieţele văd această evoluţie ca pe o reacţie la posibila pierdere a pieţei europene”, a declarat Robert Kahn, cercetător la Council on Foreign Relations, din Washington.

    Rusia, cel mai mare producător de petrol din lume, a exportat petrol, combustibil şi îngrăşăminte chimice pe bază de gaze naturale în valoare de 160 de miliarde de dolari către Europa şi SUA în 2012, potrivit datelor International Trade Centre.

    Statele europene membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie au importat în 2012 din Rusia 32% din necesarul de petrol, combustibil şi îngrăşăminte chimice pe bază de gaze naturale.

    Europa se va confrunta cu preţuri mai mari dacă Rusia reuşeşte să reorienteze livrările către Asia, întrucât ar trebui să-şi asigure o parte mai mare a consumului folosind transportul maritim, a declarat Peter Morici, economist şi profesor la Universitatea din Maryland. SUA va încerca să-şi acopere din Orientul Mijlociu deficitul creat prin pierderea accesului la resursele ruseşti.

    Statele Unite au importat 167,5 milioane de barili de petrol şi produse petroliere din Rusia anul trecut, în scădere cu 4,1% faţă de anul anterior şi cu 25% mai puţin faţă de 2010, potrivit autorităţilor americane.

    Rusia are de înfruntat propriile dificultăţi în privinţa reducerii depenendeţei de livrările de energie către Europa şi SUA, inclusiv infrstatructura deficitară de export către Asia, a spus Robert Kahn, cercetător la Council on Foreign Relations.

    În reorientarea către China, Rusia intră în concurenţă cu producătorii din Africa şi Orientul Mijlociu, care vizează, de asemenea, piaţa asiatică, întrucât SUA îşi acoperă o parte tot mai mare a consumului din America de Nord.

  • Românii au băut cu 10% mai puţină bere anul trecut. Tot mai mulţi dintre consumatori preferă berea la PET

     Un român a consumat, în medie, anul trecut, 81 de litri de bere, faţă de 90 de litri în 2012.

    “În ciuda eforturilor producătorilor locali de a menţine trendul pozitiv din 2012, piaţa berii a înregistrat o contracţie semnificativă anul trecut. Nivelul scăzut al veniturilor consumatorilor şi neîncrederea lor în starea economiei, presiunea fiscală şi vremea nefavorabilă din vară au reprezentat factorii cheie care au condus la declinul pieţei berii în 2013”, a declarat Onno Rombouts, Preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Contracţia pieţei de bere din 2013 a condus la o scădere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând la 62 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursa Wizz Air care nu a zburat NICIODATĂ la timp în ultimele 300 de zile. Întârzierile totalizează 176 de ore

    Zborurile companiei Wizz Air, cel mai mare transportator aerian din Europa Centrală şi de Est, pe relaţia Londra Luton – Budapesta nu s-au încadrat nici măcar o dată în ultimele zece luni în programul stabilit iniţial, înregistrând întârzieri care variază între două minute şi douăsprezece ore.

    Începând cu 1 iunie 2013, zborul WizzAir W62206 de la Luton, Londra către Budapesta a înregistrat de fiecare dată întârzieri. Mai precis, este vorba de 293 de întârzieri la plecare consecutive, relatează dailymail.co.uk.

    Distanţa de 1.491 kilometri este parcursă în fiecare zi (cu excepţia zilei de 25 decembrie) şi a înregistrat întârzieri cumulate de 176 de ore. Ca răspuns, reprezentanţii Wizz Air au declarat că orice zbor cu întârziere mai mică de 15 minute este considerat a pleca “la timp”.

    Conform firmei Bott & Co., mai mulţi pasageri ar avea dreptul la compensaţii din partea Wizz Air, conform directivelor europene. Acestea pot fi cuprinse între 250 şi 600 de euro, în funcţie de timpul înregistrat ca întârziere. Cincisprezece persoane au abordat deja compania aeriană pentru a primi despăgubiri sub forma unor sume de bani.

    “73,22% din cele 295 zboruri W6 2206 pe ruta Londra Luton-Budapesta incepand din 1 iunie 2013 au decolat la timp, iar 78,64% au aterizat la timp in Budapesta”, susţin oficialii Wizz Air, datele incluzând întârzierea de 15 minute agreată de CAA (Civil Aviation Authorities).

    În România Wizz Air a transportat 3,2 mil. de pasageri în 2013, cu 14% mai mulţi decât în anul precedent. Compania a anunţat pentru 2014 noi rute din Craiova spre Barcelona, Bologna, Dortmund şi Roma Ciampino, ce se vor adăuga reţelei locale, de 72 de rute.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.