BusinessMagazin

Blog

  • Lecţia islandeză: ce putem învăţa de la insula care s-a prăbuşit şi acum renaşte

    INSULA, UN FEL DE ACCIDENT GEOLOGIC CU ŞANSE REDUSE DE A SE MAI REPETA, EXISTĂ DE 18 MILIOANE DE ANI, DAR ESTE LOCUITĂ DE NUMAI 1.100 DE ANI. Islanda, un morman de lavă răsărit din adâncurile Atlanticului şi care ar putea dispărea din nou, este numită cu afecţiune „Stânca” de către localnici. Tradiţional, islandezii au fost fermieri şi pescari înainte de a-şi transforma ţara într-un cazinou al capitalului global, cam pe la începutul mileniului.

    Acum, islandezii au revenit la pescuit şi vorbesc cu plăcere despre călătoria lor înapoi către normalitate financiară. Reporterii de la Spiegel au discutat cu un investitor, un ministru de finanţe şi un pescar, pe lângă un economist şi o expertă în relaţii şi împletit, care consideră că Islanda „s-a regăsit”.

    Perioada 2008-2011 este privită ca una dintre cele mai grave crize financiare din istorie. Foarte probabil, nicio ţară nu a mai reuşit să acumuleze sume atât de mari de bani pe cap de locuitor, numai pentru a fi pierdute din nou într-o perioadă şi mai scurtă de timp.

     

    Islanda, însă, cu o populaţie de numai 320.000 de persoane, a reuşit ceea ce pare a fi cea mai rapidă recuperare.  Din 2011, PIB se află în creştere, cel mai recent cu o rată de 2%. În plus, salariile urcă, datoria naţională este în declin, iar guvernul a plătit înainte de termen o parte din fondurile pe care le-a primit de la FMI în 2008. Este un semn de încredere.

    Cum au făcut însă islandezii ceva ce alţii par să nu reuşească? Se poate învăţa o lecţie din experienţa lor?

    ECONOMISTUL. „La originile miracolului islandez s-a aflat Germania„, afirmă Ásgeir Jónsson, 43 de ani, în biroul său, în timp ce studiază mai multe diagrame. Toate arată căderi abrupte în toamna anului 2008, urmate de o revenire graduală în 2010. Dar de ce Germania? Lui Jónsson, în mod cert, îi face plăcere surpriza pe care o produce vizitatorilor săi.
    Jónsson a fost economist-şef la Kaupthing Bank, una dintre cele trei bănci islandeze care s-au prăbuşit peste noapte la începutul crizei, după ani de creştere fără precedent. Miliardele s-au evaporat instantaneu, în timp ce mii de deponenţi şi de investitori străini s-au temut că-şi vor pierde banii.

    Slujba lui Jónsson a dispărut de asemenea, iar în noul său timp liber fostul economist a scris cartea „De ce Islanda? Cum una dintre cele mai mici ţări ţări din lume a devenit cea mai  mare victimă a crizei financiare”.

    Banii din Germania sunt cei care au invadat Islanda după ridicarea restricţiilor asupra sectorului bancar în anii ‘90, afirmă Jónsson. Germania este şi în prezent cel mai mare creditor al ţării. În 2010, băncile germane aveau de recuperat 20 de miliarde de euro din Islanda. „Germania are o slăbiciune pentru Islanda. Chiar şi Wagner a împrumutat din legendele noastre pentru operele sale„, a spus Jónsson, care acum lucrează ca profesor de economie în capitala Reykjavik.

    Numărul turiştilor germani s-a situat în 2012 la 65.000, pe locul al treilea după cei din SUA şi vizitatorii din Marea Britanie.
    Revenirea rapidă a Islandei a depins de o serie de măsuri la care Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, s-a referit ulterior cu formularea „să faci o Islandă„. Krugman, un admirator al recuperării impresionante a insulei, a recomandat o serie de politici similare şi altor ţări aflate în criză. Regulile ar fi în mare ca băncile cu probleme să fie lăsate să se prăbuşească, moneda să fie devalorizată dacă este proprie, să fie introduse măsuri de control al capitalului şi să se evite încercările de plată a datoriilor externe.

    Reţeta pare extremă şi aşa a şi fost. În timp ce în Irlanda statul a pompat zeci de miliarde de euro în bănci ca acestea să-şi poată plăti creditorii, în Islanda populaţia a votat împo-triva unei astfel de situaţii în două referendumuri diferite. Au considerat că nu trebuie să plătească ei pentru lăcomia investitorilor atraşi de dobânzile mari ale băncilor islandeze.
    Jónsson dă doar din cap, obosit, când este întrebat dacă se simte vinovat. Afirmă că a fost printre puţinii care au avertizat asupra situaţiei înaintea crizei. Acum, însă, este încântat de oportunităţile ţării sale, aceleaşi pe care le-a avut întotdeauna.
    „Oameni care nu se feresc de muncă. O democraţie sănătoasă. O populaţie educată. Turism. Resurse naturale, precum energia eoliană, hidro şi geotermală. Şi pescuit. Ce am fi fără pescuit?„, se întreabă retoric economistul.

  • Cel mai mic salariu mediu din România

    La polul opus, salariile cele mai mari s-au înregistrat, aşa cum era de aşteptat, în Municipiul Bucureşti. În judeţul Ilfov, salariu mediu brut a fost de 2.681 lei. Pe lista judeţelor cu salarii ridicate se mai află judeţul Sibiu (2.540 lei) şi judeţul Argeş (2.524 lei).

    Din punct de vedere al salariului mediu net, două judeţe se situează sub pragul de o mie de lei: Harghita şi Vaslui.

    Diferenţa între cele două judeţe se face la numărul de angajaţi şi rata şomajului. Dacă în Harghita, la sfârşitul lunii mai 2013 datele INS estimau că sunt peste 65.000 de angajaţi şi o rată a şomajului de 5,8%, în judeţul Vaslui lucrurile stau mult mai rău. Rata şomajului a fost calculată la 9,8%, iar numărul angajaţilor la aproximativ 52.000.

  • Edward Snowden candidează pentru postul de rector al Universităţii Glasgow

    Patru persoane – şi anume Edward Snowden, fostul campion scoţian la ciclism Graeme Obree, scriitorul Alan Bissett şi clericul Kelvin Holdsworth – au candidat pentru acest post, iar alegerile urmează să aibă loc pe 17 şi 18 februarie.

    Toţi candidaţii “sunt persoane capabile, active în viaţa publică”, a apreciat universitatea.

    Principalul rol al rectorului este să “reprezinte interesele studenţilor, iar alegerea rectorului revine integral studenţilor”, a precizat aceeaşi sursă.

    Americanul Edward Snowden, care se află la originea numeroaselor dezvăluiri despre NSA, a primit în august, pentru o perioadă de un an, statutul de refugiat în Rusia, după ce a petrecut peste o lună în zona de tranzit de pe Aeroportul Şeremetievo, la Moscova.

    Fostul consilier NSA, căruia autorităţile americane i-au retras paşaportul, nu a mai apărut în public de când a obţinut azilul în Rusia.

  • Aleodor Frâncu a demisionat de la conducerea ROMATSA

    Ponta a declarat miercuri dimineaţă că secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper (PNL) va fi demis şi va cere înlocuirea directorului general şi a directorului de operaţiuni ROMATSA, dar şi a şefului STS.

    Premierul a arătat că, la nivelul Ministerului de Interne, ROMATSA şi STS, lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet şi fără asumarea autorităţii şi a responsabilităţii, iar intervenţia de luni a fost un eşec.

    Acestea sunt şi concluziile preliminare ale raportului privind modul în care reprezentanţii instituţiilor statului au intervenit după producerea accidentului aviatic, respectiv existenţa unor deficienţe inacceptabile, care necesită îmbunătăţirea sistemului de intervenţie.

    Conform raportului, ROMATSA nu a manifestat un rol activ în cazul accidentului aviatic din Cluj, nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din MApN.

    Surse din ROMATSA au declarat pentru MEDIAFAX că Frâncu şi-a dat demisia.

    Frâncu a ocupat mai multe funcţii de conducere la ROMATSA începând din 2006 şi a fost directorul general al companiei din mai 2012.

    Anterior în cursul zilei de miercuri a renunţat la funcţie şi şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ion Burlui.

    Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

    În urma accidentului au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

     

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 22 ianuarie 2014 – VIDEO

  • Purtătorul de cuvânt al CE: Evenimentele din decembrie 2013 din Parlamentul României au pus la îndoială respectarea principiilor cheie

    Gray a fost întrebat, miercuri, în conferinţa de presă în care a przentat Raportul MCV, ce ar trebuie să facă Parlamentul român, care este una dintre instituţiile cele mai criticate în Raport, pentru a-şi demonstra angajamentul de a combate corupţia, conflictul de interese şi hotărârea de a respecta decizile emise de ANI.

    Mark Gray a răspuns precizând că, în ceee ce priveşte Parlamentul, există o serie de aspecte diferite care trebuie luate în calcul şi că este necesar să se privească înspre aspectele care ţin de integritate.

    “Trebuie în mod firesc să privim problemele de integritate. E evident acest lucru. În Raport există o secţiune care se referă specific la Parlament. Ceea ce am analizat noi acolo, dacă privim Statutul, vom constata că e un pas util. S-a introdus o claritate mai mare şi, foarte important, există nişte termene limită”, a spus Gray.

    El a precizat că “peisajul” e încă neclar, ceea ce nu constituie o surpriză.

    “Dar e un peisaj neclar şi acest lucru nu este o surpriză. Veţi vedea în Raport comentarii în legătură cu evenimentele din decembrie 2013. Acestea au scuturat sistemul şi au pus la îndoială respectarea unor principii cheie”, a spus Gray.

    El a precizat că, din acest motiv, Statutul e foarte important, ca şi Codul de conduită, deşi acesta este doar în formă de proiect.

    “Cred că Raportul arată foarte clar că din perspectiva Comisiei toţi sunt egali în faţa legii, acest lucru aplicându-se inclusiv parlamentarilor şi procesului parlamentar”, a spus Gray.

  • Metrorex estimează pierderi de 123 milioane lei în acest an

    Potrivit proiectului de buget pentru 2014, cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 302,7 milioane lei, iar cele cu personalul au un nivel prognozat de 308,3 milioane lei. Cele din urmă includ cheltuieli cu salariile de 209,1 milioane lei şi bonusuri de 13,3 milioane lei.

    Comparativ, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2013, aprobat prin HG în luna mai a anului trecut, prevedea cheltuielile cu bunuri şi servicii de 275,5 milioane lei şi cheltuieli cu personalul de 303,8 milioane lei.

    Proiectul de buget pentru 2014 include suma de 818.450 lei la rubrica “cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete”.

    Compania care administrează metroul bucureştean estimează cheltuieli pentru investiţii de 729,7 milioane lei în 2014, suma prevăzută în bugetul de anul trecut fiind de 302,4 milioane lei.

    Cel mai important proiect de investiţii derulat de Metrorex, din fonduri bugetare şi comunitare, este construcţia tronsonului de metrou Drumul Taberei-Universitate, parte a Magistralei V, care va fi pus în funcţiune în 2016, cu o întârziere de un an.

    Numărul de angajaţi Metrorex prognozat pentru finele anului trecut a fost de 4.265 salariaţi, nivel păstrat şi în proiectul de buget pentru 2014.

    Un proiect de ordin al ministrului Transporturilor din octombrie prevedea scumpirea tarifelor pentru călătoria cu metroul cu 25%-33%, modificarea nefiind însă pusă în practică până în prezent.

  • România, trasă în jos de corupţie într-un top al celor mai atractive ţări pentru afaceri

    Deşi înregistrează cel mai bun scor din regiune în ceea ce priveşte gradul de integrare în economia globală, România este trasă în jos în top de ceilalţi factori luaţi în calcul în studiul Bloomberg, de la percepţia privind corupţia, fiscalitatea, protejarea dreptirilor de proprietate şi sistemul de contabilitate la infrastructură sau costurile şi procedurile necesare pentru înfiinţarea unei afaceri.

    România devansează Slovenia şi Slovacia, ţări care fac parte din zona euro, în privinţa atractivităţii mediului de afaceri, în principal datorită costului mai scăzut al muncii, potrivit raportului Bloomberg.

    Cea mai atractivă ţară pentru afaceri din Europa de Est şi Asia Centrală este Polonia, datorită expansiunii în ritm accelerat a consumului intern şi îmbunătăţirii infrastructurii.

    Polonia a înregistrat cea mai bună rată de creştere economică din UE în ultimii 5 ani, după declanşarea crizei, şi singurul stat membru care nu a traversat vreo recesiune în această perioadă.

    În pofida progreselor semnificative, Polonia are unul dintre cele mai slabe punctaje în ceea ce priveşte costul, în bani şi timp, al înfiinţării unei afaceri, principalele probleme în acest sens fiind birocraţia şi procedurile juridice complicate.

    Prin absorbţia de fonduri europene, Polonia a investit peste 60 miliarde euro în infrastructura rutieră în ultimii şase ani, proiecte care au contribuit la performanţele economiei, notează Bloomberg.

    Următoarele poziţii în top au revenit Cehiei şi Ungariei, urmate de Cipru, Turcia, Bulgaria, Rusia, România, Croaţia şi Lituania.

  • STS: Dr. Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice. Avionul a fost găsit în zona indicată de STS

    Purtătorul de cuvânt al STS, Adrian Fulea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instituţia pe care o reprezintă a indicat “o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună”.

    “Doctorul Radu Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice, s-a discutat cu apelantul, i s-au cerut datele geografice şi nu a reuşit să le trimită şi să le furnizeze. Epava avionului a fost găsită în zona în care a fost dată harta STS, la marginea zonei respective, în zona indicată de STS. Aria de cerc a fost cu raza de 14-15 kilometri, iar la marginea ei s-a găsit avionul prăbuşit. STS-ul nu a dat două coordonate greşite. A dat o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună. Au fost şapte apeluri (de la pasageri ai avionului -n.r.) de pe două telefoane mobile diferite din două reţele de telefonie diferite şi s-au primit aceleaşi semnale din două celule. Aceleaşi informaţii s-au primit din ambele celule, pentru aceeaşi zonă”, a spus Fulea.

    Potrivit acestuia, STS nu face localizare şi nicio interpretare a datelor.

    “Nu facem nicio interpretare a datelor, datele sunt luate dintr-un sistem informatic, puse pe o hartă şi harta este trimisă inspectoratelor de urgenţă. Interpretarea o face ISU, o face Jandarmeria, ei citesc harta”, a subliniat Adrian Fulea.

    Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

    La bord se aflau patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor – studenta şi doi membri ai echipajului de zbor – pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.

    Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

    Epava avionului şi victimele au fost găsite de un pădurar, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. În zona unde a aterizat forţat avionul a fost trimis şi un elicopter de la SMURD Mureş, însă acesta a fost nevoit să se retragă, din cauza ceţii.

    Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

    STS informa că locul producerii accidentului aviatic a fost stabilit pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, informaţia fiind pusă la dispoziţia instituţiilor ce au participat la operaţiunea de căutare şi salvare.

    “Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare”, se arăta într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

    Pilotul Valentin Ialomiţeanu a afirmat marţi, la Gândul Live, că avionul prăbuşit luni în Apuseni, la bordul căruia efectuase recent un zbor tehnic, era prevăzut cu un sistem ELT (Emergency Locator Transmitter), care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea.

    El a calificat drept “un mare semn de întrebare” problemele în localizarea aparatului, despre care a spus că avea sistem ELT, care merge pe trei frecvenţe şi care porneşte automat în urma unui impact.

    “Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: «Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte»”. El se aude în cască, fiind un piuit continuu, pentru că emite pentru a fi localizat, a explicat Ialomiţeanu.

    “ELT-ul a pornit şi a mers, că el merge până i se termină bateria”, a precizat el. Valentin Ialomiţeanu a apreciat că aeronava ar fi putut fi localizată cu uşurinţă, condiţia fiind ca şi echipele de căutare să aibă o aparatură similară ADF-ului de la bordul avionului, care “poate fi o cutiuţă şi cu ac care să se ducă după frecvenţa respectivă”.

    “ROMTSA trebuia să confirme semnalul ELT şi să spună locul unde se găseşte. Ar fi trebuit să transmită semnalul prin satelit, care să capteze coordonatele şi să le transmită imediat”, a explicat Ialomiţeanu. Ca principiu, el a subliniat că sistemul ELT se declanşează automat, anunţă satelitul, iar apoi este necesară corespondenţa cu satelitul.

    Medicul Radu Zamfir, care a fost externat marţi de la SJU Cluj, a declarat că el a furnizat salvatorilor, prin SMS, coordonatele georgrafice cerute, pe care le-a transmis de pe smartphone prin aplicaţia Google Maps.

    “După prăbuşire, avionul era rupt, aripile rupte, botul rupt. Eram în avion împrăştiaţi. Fiecare a ieşit cum a putut. Primul lucru a fost să sun la 112, am anunţat că ne-am prăbuşit. Mi s-au cerut coordonatele, am coordonatele din telefon. Am folosi un soft de GPS, Google Maps, unde vedeam date despre relief, despre distanţa la care suntem faţă de nişte comune. Le-am dat datele serviciilor de salvare”, a declarat medicul Zamfir.

  • RAPORTUL MCV pentru România – Gray: Există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei

    “Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, a afirmat Mark Gray.

    El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal “au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”.

    Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei.

    Mark Gray a subliniat că trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.