James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.
Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
de Banca Centrala Europeana (BCE).
Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
sa finanteze Grecia.
Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
cu scadenta mai lunga.
Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
care si Romania.
La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
Reglemente Internationale (BIS).
Sursa grafic: BBC
Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.
Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
prioritate la rambursarea datoriilor.
“E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.
Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.
