Sesiunea de toamnă a bacalaureatului a început în 22 august, pentru examinări fiind înscrişi 109.595 de candidaţi, cu aproape 40.000 mai mulţi decât în 2010. În 29 august, 62.348 de candidaţi au fost în sălile de examen pentru testul la limba şi literatura română, iar în 30 august au susţinut proba la limba maternă 945 de candidaţi.
La 4 septembrie vor fi afişate primele rezultate şi tot atunci pot depune contestaţii cei nemulţumiţi de notele obţinute.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Bugetul pe 2009, propus sub administrarea lui Gheorghe Pogea, a eşuat la mare distanţă faţă de realitate, chiar sub oblăduirea FMI: a mizat în ianuarie 2009, când valul crizei era deja de 10 metri, pe o creştere economică de 2% şi venituri în creştere cu 18% (! ), dar a fost minus 7% la PIB şi minus 6% la venituri faţă de anul anterior. (Daca BNR nu scade accelerat dobanda, bugetul esueaza)
Fiind an electoral – alegerile prezidenţiale, deşi veniturile nu s-au făcut, cheltuielile nu au fost reduse corespunzător, ci chiar au fost majorate, cele de personal crescând cu 7%. Rezultatul? Deficit bugetar de 7,4% din PIB, aproape dublu faţă de cel din 2008 de 4,8%. Bugetul pe 2010, propus sub administrarea lui Sebastian Vlădescu, a fost construit pe o creştere economică de 1,5%, cu toate că erau semnale evidente că nu-şi revine consumul, dar PIB-ul a fost în continuare pe minus, de aproape 2%. (Marele pariu pentru 2009: vor creste veniturile la buget cu 18%?)
Pe plus de 7% au fost prognozate şi veniturile, complet irealist. Cheltuielile angajate odată făcute, în mai 2010 statul a constatat subit că nu mai are bani, a tăiat salariile şi a majorat TVA într-o noapte provocând recăderea economiei într-o depresie din care nu a ieşit nici acum. Foarte bună prognoza, foarte bun ministrul. A reuşit să întoarcă economia cu patru ani înapoi.
Bugetul pe 2011, propus sub Gheorghe Ialomiţianu şi certificat de 100 de ori pe parcursul anului că va fi respectat, prevede o creştere de 1,5% a PIB pentru 2011.
Ieri însă Finanţele au anunţat că în această lună va veni la Bucureşti o delegaţie a FMI să discute bugetul din perspectiva unei noi ţinte de creştere pentru 2011, cea de 1,5% fiind sub semnul întrebării.
Cât despre 2012 prognozele băncilor sunt mult mai pesimiste decât cea a Comisiei de Prognoză de 4%, mergând şi spre 2%. Noroc că de această dată cheltuielile pentru 2011 au fost prevăzute egale cu cele de anul trecut, adică de 200 miliarde de lei (47,6 mld. euro).
Sigur, în toate aceste cazuri cei trei miniştri pot veni să spună că, dintr-o dată, condiţiile externe au devenit mai dificile. Dar nici după primul an în care bugetul a eşuat lecţia nu a fost învăţată, nici după al doilea şi se dovedeşte, iată, că nici după al treilea. În 2009, când deficitul ameninţa să urce la 10% din PIB, a fost aplicată soluţia zilelor de concediu fără plată. În 2010 a fost majorat TVA. Ce va fi în 2011? Care este efectul acestor bugetări greşite? Simplu: acumularea de datorie publică. Când angajezi deja cheltuieli şi nu ai venituri, acoperirea lor se face doar majorând datoria publică.
Iar datele arată că datoria publică a crescut de la 27 miliarde de euro în decembrie 2008 la 45 miliarde de euro în iulie 2011. Practic, în fiecare din cei doi ani în care a eşuat bugetul statul român a adăugat la datoria publică încă 9 miliarde de euro ca să funcţioneze. În general este bine să nu îi întrebi pe miniştri sau pe preşedinte de ce nu au făcut până acum ce au spus sau ceea ce spun că vor face de acum încolo că îi enervezi. Ei preferă să îţi vorbească mereu şi mereu despre ceea ce vor face. Dar la Finanţe este mai complicat – o dată ce îţi asumi un nivel al veniturilor şi angajezi cheltuieli, orice eroare în minus majorează deficitul bugetar şi datoria publică. Aproximările costă. Din acest punct de vedere, presa urrmăreşte din păcate mai puţin banii şi bilanţurile de venituri şi cheltuieli şi mai mult declaraţiile.
Deşi abundă abuzurile, mai ales la capitolele cheltuielile cu bunurile şi serviciile, eşecul pe atragerea de fonduri europene este total, iar din punct de vedere macroeconomic de trei ani de zile economia se zbate în recesiune, mai mult decât orice altă ţară din UE, actuala putere este mult mai puţin criticată decât cele dinainte. Multe relatări au început să fie de tip Monitorul Oficial – guvernul a decis, a hotărât, legea X a fost schimbată. Este de înţeles atunci cum de ţintele nu sunt atinse trei ani la rând. Când nu te bate nimeni la cap, poţi să ajustezi barca din mers şi cu 90 de grade, chiar cu riscul de răsturnare.
“Sunt transparent, atât de curat în afacerile mele, încât nu mă poate deranja nimic. Nu fac nimic din ceea ce poate fi considerat o infracţiune. Se poate spune despre mine că fac amor. Este singurul lucru care se poate spune. În câteva luni mă duc să-mi văd de treabă, altundeva. Mă duc din această ţară de rahat, care mă face să vomez”, a declarat Berlusconi într-o conversaţie la 13 iulie cu Valter Lavitola. Lavitola, un editor al unui cotidian aflat în prezent în străinătate, este urmărit de justiţia italiană, care a emis un mandat de arestare pe numele său într-un caz în care este suspectat împreună cu un alt om de afaceri, Giampaolo Tarantini, care a fost arestat în martie, de extorcarea lui Belusconi.
Numărul milionarilor din regiune va creşte de peste două ori în perioada menţionată, la 2,8 milioane persoane, dintre care 1,4 milioane vor proveni din China, potrivit raportului care a inclus China, India, Thailanda, Indonezia, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong, Singapore, Filipine şi Malaezia, potrivit Bloomberg. Milionarii chinezi vor deţine 8.760 miliarde de dolari, dintr-o sumă totală de 15.810 miliarde de dolari estimată că va reprezenta averile bogaţilor acestor ţări în 2015. “În privinţa averilor cumulate, este o poveste chineză”, a declarat Stefan Hofer, analist în pieţe emergente la Julius Baer.
“Chiar dacă nu vă gândeaţi că voi mai spune ceva, continuaţi rezistenţa!” , a declarat Muammar Kadhafi, conform înregistrării difuzate de postul de televiziune sirian Arrai. “Există divergenţe între Alianţa agresorilor şi agenţii rebelilor”, a adăugat liderul libian, dat în urmărire.
Alte stiri pe www.mediafax.ro
Uraganul Irene a produs pe Coasta de Est, la sfârşitul săptămânii trecute, pagube în valoare de peste zece miliarde de dolari, a anunţat miercuri firma specializată Eqecat. Dar, fără să aştepte factura finală, liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Eric Cantor, a cerut economii bugetare în vederea echilibrării cheltuielilor provocate de uraganul Irene. ” În asemenea cazuri, statul federal are de jucat un rol şi este evident că vom găsi bani. Dar va trebui să facem în aşa fel încât să se realizeze economii în altă parte, în acest sens “, a declarat Cantor pentru postul de televizune Fox News.
BRD a încheiat în acest sens parteneriate cu regiile respective de transport locale.
Banca foloseşte o soluţie proprie de plată, BRD Transport, dezvoltată integral de BRD, prin care plata călătoriei se poate face direct din disponibilul existent în contul curent ataşat cardului. Cardul se prezintă sub forma de sticker ce poate fi ataşat unui telefon mobil, portofel, gadget ori sub forma de breloc, iar plata se face apropiind cardul contactless de echipamentul de taxare din mijlocul de transport. Sunt acceptate toate cardurile bancare contactless emise sub sigla Mastercard/Maestro PayPass, indiferent de ţara de origine a emitentului.
Banca a lansat anul trecut plata cu cardul BRD MasterPass Transport (care include aplicaţie de plată a transportului în comun), care în prezent poate fi folosit în toate staţiile de metrou, precum şi în reţeaua RATB. În total, BRD a emis până acum 30.000 de carduri contactless Pay Pass, utilizabile într-un număr de peste 1.300 de puncte de acceptare, atât în transportul în comun (7.500 de carduri BRD MasterPass RATB), cât şi la comercianţi precum Carrefour, Inmedio, PizzaHut, KFC, Mic.ro, Ikea. Există, de asemenea, şi cardul Suporter, care funcţionează şi ca abonament sau bilet de acces pe stadion.
Pe piaţă există la ora actuală carduri Garanti Bank echipate cu tehnologia MasterCard PayPass, precum şi carduri contactless cu aplicaţie de transport inclusă emise de BCR împreună cu Visa.
BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor şi are cea de-a doua capitalizare bursieră la BVB. BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro.
Ponta a spus că media celor 41 de sondaje realizate de PSD şi PNL în fiecare judeţ dă un scor politic în dreptul USL de 60%, calculat după intenţia de vot politic exprimată pentru Consiliile Judeţene. El a precizat că, potrivit aceluiaşi calcul al mediei sondajelor judeţene, scorul naţional al PDL ar fi de 20%.