BusinessMagazin

Blog

  • Sebastian Ghiţă nu mai administrează de azi Realitatea. Administratorul judiciar denunţă contractul cu Asesoft

    Denunţarea are loc “în conformitate cu prevederile articolului 86 din Legea 85/2006, în vederea maximizării patrimoniului debitoarei” şi îşi va produce efectele de la data primirii notificării de către Asesoft International. Drept urmare, începând de joi, SC Asesoft International SA nu mai este manager la SC Realitatea Media SA.

    Sebastian Ghiţă, cel care controlează grupul de firme Asesoft, a preluat managementul Realitatea Media în octombrie 2010. Compania Asesoft a anunţat atunci că intenţionează să facă o investiţie de 75 de milioane de euro în următorii cinci ani în grupul controlat la acel moment de Sorin Ovidiu Vîntu. Rovigo a fost desemnat administrator judiciar al Realitatea Media SA printr-o decizie din 7 septembrie a Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială. Atunci, Tribunalul Bucureşti a admis deschiderea procedurii generale de insolvenţă în cazul societăţii Realitatea Media SA, în urma cererii insolvenţei făcute de aceasta.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Viaţa lui Steve Jobs nu a fost niciodată uşoară. Povestea regelui din Silicon Valley (GALERIE FOTO)

    Cu un portofoliu de inovaţii care include Macintosh, iPod, iTunes, iPhone sau iPad, Steve Jobs şi-a asigurat un loc fruntaş în rândul celor mai importanţi oameni din istoria tehnologiei. Cu o avere de peste cinci miliarde de dolari, Jobs este povestea clasica a tânărului de condiţie modestă, dar cu o minte sclipitoare, care reuşeşte să-şi transforme pasiunea într-una dintre cele mai mari afaceri din lume.

    Sursa: www.cnbc.com

  • Andrei Chirileasa, ZF: Steve Jobs, omul de 200 de miliarde de dolari. De ce nu aş mai cumpăra acţiuni Apple

    Dezvelirea lui iPhone 4S este un prim test pe care Apple l-a picat, după retragerea lui Jobs din poziţia de CEO, la finele lunii august, iar asta s-a văzut imediat pe bursa americană, unde acţiunile au picat cu 5% imediat după conferinţa noului şef al Apple, Tim Cook. Deşi acţiunile şi-au revenit ulterior, miercuri au scăzut din nou. În schimb, acţiunile Samsung, HTC, LG sau Nokia au crescut.

    Întrebarea care apare acum în mintea tuturor analiştilor este câţi dintre fanii iPhone şi ai tabletei iPad sunt de fapt fanii lui Jobs şi cât din capitalizarea actuală a Apple, de 340 de miliarde de dolari, i se datorează deja legendarului său fondator.

    În ianuarie 2007, când a început nebunia iPhone, Apple valora 80 de miliarde de dolari. Google era de două ori mai valoroasă, iar Microsoft – de trei ori mai mare.

    Ascensiunea uimitoare a Apple, care a reuşit să devină cea mai valoroasă companie din lume, în mai puţin de cinci ani de la lansarea primului iPhone, nu poate fi imaginată fără geniul de marketing al lui Jobs. El avea puterea de a vrăji o sală întreagă cu sute de jurnalişti şi de a însufleţi mii de oameni să se aşeze la cozi cu câteva zile înainte de lansarea pe piaţă a unui nou model de iPhone. Ca un adevărat predicator, a reuşit să atragă milioane de adepţi în “biserica” sa, iar acea “biserică” a crescut în primul rând pe bursă.

    Nu sunt un fan al Apple, nu cred că au neapărat cele mai bune produse, dar cu siguranţă au ştiut mereu să le vândă cel mai bine. Şi asta i se datora lui Jobs.

    Paradoxal, din ce am citit pe toate blogurile de împătimiţi ai tehnologiei, iPhone 4S pare să fie de departe cel performant dintre toate telefoanele lansate până acum de producătorul american. De data asta Apple s-a concentrat să pună un procesor mai bun şi funcţii cât mai avansate, cum ar fi cea de recunoaştere vocală.

    Marea problema e că arată la fel ca şi iPhone 4, iar întrebarea e dacă fanii se vor lăsa convinşi de ceea ce poate face acest telefon pentru a-l schimba pe cel vechi. Cu siguranţă că milioane o vor face, dar va fi asta de ajuns pentru ca vânzările Apple să-şi continue creşterea fulminantă?

    Preţul de acum al Apple reflectă mai ales ritmul puternic de creştere a vânzărilor şi profiturilor şi nu cifrele în sine. La 340 de miliarde de dolari capitalizare, Apple este evaluată la de peste trei ori cifra de afaceri din ultimul an (100,3 mld. dolari, din iunie 2010 până în iunie 2011) şi la de 14,4 ori profitul net din aceeaşi perioadă (23,6 mld. dolari). Asta în condiţiile în care atât vânzările cât şi profitul s-au dublat comparativ cu anterioarele 12 luni (în perioada iunie 2009 – iunie 2010 cifra de afaceri a fost de 54,7 mld. dolari, iar profitul net de 11,37 mld. dolari).

    Preţul actual al acţiunilor reflectă aşteptările investitorilor ca Apple să-şi menţină ritmul de creştere. Va reuşi fără Steve Jobs?

    Sunt sigur că dacă el ar fi urcat marţi pe scenă în locul lui Tim Cook cu iPhone 4S în mână, mulţi ar fi uitat că nu e iPhone 5. Ar fi scos el un iepure din pălărie şi altfel ar fi arătat relatările de după eveniment, altfel s-ar fi vorbit în cercurile de fani ai Apple.

    Pentru mulţi marea dezamăgire nu a fost telefonul prezentat, ci că Steve Jobs nu a mai urcat pe scenă. Probabil că în următorii ani, vom afla cât valorează Jobs pentru acţionarii Apple. Sau, mai exact, lipsa lui.

    Andrei Chirileasa este editor la Ziarul Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Sfârşitul unei epoci. Cele nouă învăţături ale lui Steve Jobs (GALERIE FOTO)

    În carte sunt povestite întâmplări din viaţa lui Jobs, relatate din experienţa celor care i-au stat în preajmă. Iată sfaturile lui Jobs, chintesenţa experienţelor lui de viaţă.

  • Negriţoiu: Paradigma se schimbă. Vor fi mai puţini bani, atenţia trebuie îndreptată spre economisire

    “Să nu ne aşteptăm la aceeaşi creştere a creditului în economie şi, din această perspectivă, trebuie revizuită şi creşterea economică pentru că vor fi mai puţini bani. De ce vor fi mai puţini bani? Dincolo de probemele de zi cu zi, avem o problemă fundamentală, care se întamplă o dată la 30-50 de ani şi se schimbă paradigma finanţării bancare “, a spus Negriţoiu la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. În opinia oficialul ING Bank România, schimbarea paradigmei financiare impune o atenţie mai accentuată asupra economisirii locale, în special în cazul ţărilor emergente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum găseşti finanţare pentru antreprenoriat online

    Mediul online pare mai uşor şi mai prietenos pentru pornirea unei afaceri. Nu e neapărat şi mai ieftin, iar experienţa dură a ultimilor ani, când s-au lansat multe afaceri după ureche, a arătat că antreprenorii sunt mai dispuşi acum să ceară sfaturi şi să caute un partener pentru a lansa afacerea. VentureConnect, o platformă prin care potenţialii antreprenori online pot atrage investiţii pentru ideile lor, a fost lansată de casa de avocatură Biriş Goran şi a pornit tocmai de la problema că ideile bune de business pe zona de tehnologie nu aveau resursa de capital de început pentru demararea unei afaceri. VentureConnect se află la a treia ediţie şi mai mulţi investitori s-au asociat cu proiectul, dorind să descopere astfel idei pe care să le finanţeze. De fapt, proiectul aduce laolaltă investitorii care au capacitatea să finanţeze un proiect şi antreprenorii care dovedesc că pot să genereze venituri. Cei care intermediază relaţia văd o piedică în apropierea celor două părţi sau, după cum spun chiar ei, o barieră culturală de înţelegere a fenomenului.

    Dacă în statele occidentale e normal ca antreprenorul să prezinte ideea investitorului, în România discuţia e privită cu suspiciune – “se tem să nu li se fure ideea”. “Un potenţial investitor se alătură antreprenorului în momentul când există transparenţă totală şi are un control asupra modului cum se cheltuiesc banii”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi unul dintre liderii proiectului, adăugând că mulţi antreprenori cred că îşi primesc integral finanţarea şi ulterior “se descurcă”.

    De cealaltă parte, cum banii investitorilor sunt mai puţini decât înaintea crizei, încrederea nu se mai dobândeşte la fel de uşor. Ca antreprenor, trebuie să dovedeşti că ideea produce venituri, nu substanţiale, dar că are deja efecte palpabile. “Antreprenorii nu au noţiuni şi abilităţi de conducere a unui business, dar situaţia e firească dată fiind lipsa unei istorii antreprenoriale relevante”, spune şi Ana Maria Andronic, senior associate la Biriş Goran. Partea bună este că potenţialii antreprenori sunt mai atenţi acum şi se orientează după punctele lor tari: “În zona de tehnologie, efervescenţa este mai mare – fie că vorbim de aplicaţii web şi mobile, fie de serviciile cloud”, mai spune Peter Barta. În viziunea directorului FPP, internetul poate fi benefic pentru idei legate de magazine online şi aplicaţii, principalul avantaj fiind că afacerea poate trece rapid peste graniţă: “Dacă gândeşti businessul doar în context românesc, va avea limitările sale. Cei care vor o creştere constantă trebuie să privească înspre internaţionalizare”.

    Potenţialul de dezvoltare internaţională este important şi pentru investitorii care s-au asociat cu proiectul: “Vor intra în atenţia noastră acele proiecte sau companii cu focus pe software, tehnologii web şi eCommerce, cu un concept de business sustenabil, un produs sau un serviciu inovator aflat măcar în stadiul de pilot, nelegat geografic de ţara – mamă, cu potenţial de dezvoltare internaţională”, precizează Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, companie care va aloca pentru fiecare dintre cele două evenimente bianuale majore organizate sub umbrela VentureConnect în următorii trei ani câte o investiţie de tip “seed money” (finanţarea unor afaceri aflate la început) de 50.000 de euro.

  • Guvernul creează un consiliu pentru o altă strategie economică, de această dată pe competitivitate

    Noua structură va fi condusă de consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass. “Este vorba de o platformă guvernamentală, pe baza unui parteneriat public-privat, care să asigure un dialog autentic între maşinăria guvernamentală, mediul de afaceri şi mediul universitar şi academic. Obiectivul major al Consiliului este elaborarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020. Va oferi o viziune integrată asupra acestui aspect şi va fundamenta politicile publice”, a declarat Vass. Potrivit acesteia, Consiliul va fi format din 20 decidenţi din instituţiile centrale, experţi din cele mai competitive 12 universităţi, precum şi 40 reprezentanţi ai companiilor care sunt cele mai mare angajatoare şi contributoare la bugetul de stat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Boc: Susţinem investiţiile germane prin toate mijloacele. Ambasadorul german: Reduceţi birocraţia

    Cei doi oficiali au făcut aceste declaraţii miercuri seară, la o recepţie consacrată marcării Zilei unităţii germane. “În plan politic şi economic Germania este un model de urmat, este primul partener comercial al României şi vreau să asigur încă o dată partenerii noştri de soliditatea şi determinarea României de a continua investiţiile germane în România şi de a le susţine prin toate mijloacele posibile “, a spus premierul Emil Boc. El a vorbit despre relaţia puternică dintre cele două state, spunând că “în 1989, căderea Zidului Berlinului a deschis practic drumul spre democraţie, libertate şi demnitate al poporului român şi nu vom uita acel moment, ultimul care a dat, probabil, imboldul necesar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa din Frankfurt, evacuată în urma unei alerte cu bombă

    Clădirea istorică a Bursei, în care au loc doar foarte puţine operaţiuni, a fost evacuată în jurul orei 15.00 GMT (18.00 ora României), cu aproximativ jumătate de oră înaintea închiderii. Alerta a fost ridicată la scurt timp după ora 16.00 GMT (19.00 ora României). Tranzacţiile, care se desfăşoară în marea lor majoritate pe cale electronică şi nu au loc în clădirea istorică a Bursei, nu au fost întrerupte, a precizat operatorul într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mallul – viitorul divertismentului. Aşa să fie?

    În urmă cu aproape două săptămâni, Băneasa Shopping City inaugura cel mai mare cinematograf din România. Cu 13 săli digitale şi peste 2.600 de locuri, Grand Cinema Digiplex face parte dintr-un proiect mult mai amplu, care are ca obiectiv final multiplicarea facilităţilor pentru cei care vin la mall pentru distracţie. Cinematograful este doar prima etapă în acest sens şi una destul de costisitoare, în condiţiile în care a fost ridicat în urma unei investiţii de 19 milioane de euro. Planul pentru următorii cinci ani vizează o dezvoltare fără precedent pentru mallurile din România. Practic, pentru acest orizont de timp, sunt proiectate deschiderea unei săli de fitness, a unui spa, inaugurarea unei piste de bowling, precum şi a unui parc de distracţii de interior. În total, spaţiul destinat zonei de divertisment din Băneasa Shopping City ar trebui să crească cu aproximativ 12% până în 2016.

    “În ultimii doi ani, de când am început să vorbim despre deschiderea acestui cinematograf, am vizitat foarte multe malluri din străinătate şi am văzut cât de mult s-au dezvoltat pe zona de divertisment. A fost un semnal în plus că şi noi trebuie să facem acelaşi lucru”, spune Ali Ergun Ergen, CEO al Băneasa Developments. Datele din piaţă susţin aceeaşi teorie. Astfel, din cele 3,5 milioane de bilete la film vândute anul trecut în Bucureşti, trei milioane au fost vândute de cinematografele din malluri.

    Ergen estimează că deschiderea Grand Cinema Digiplex va creşte numărul de bilete vândute cu 800.000 numai în primul an de funcţionare şi, pe măsură ce fiecare punct din planul de extindere va fi bifat, şi traficul mallului din Băneasa va creşte considerabil. Poate fi, până la urmă, un instrument chiar mai eficient decât aducerea unor noi branduri vestimentare, spre exemplu.De altfel, cu cât oferta de divertisment va fi mai complexă, cu atât este de aşteptat să crească numărul celor care vin la mall şi în restul săptămânii, nu numai vinerea, sâmbăta şi duminica, aşa cum, cu preponderenţă, se întâmplă acum.

    “Chiar şi aşa, după birou şi casă, mallul este locul unde ne petrecem cea mai mare parte a timpului”, precizează şeful din Băneasa. Iarna, cel puţin, opţiunile bucureştenilor sunt extrem de limitate, iar mallul pare cea mai la îndemână variantă pentru cei care vor să iasă din casă. Din punctul de vedere al reprezentativităţii, Bucureştiul este bine segmentat, pentru fiecare zonă a Capitalei existând un mall care să o deservească. Şi, desigur, un public fidel care să îl umple la fiecare sfârşit de săptămână.

    Chiar dacă sunt malluri, precum AFI Palace Cotroceni, care încă de la intrare în piaţă au înţeles potenţialul zonelor de divertisment, în celelalte centre comerciale de acelaşi gen din Bucureşti oferta încă mai poate fi considerată inconsistentă. În plus, şi semnalele pe care le primesc dezvoltatorii din partea clienţilor dau de înţeles că ar trebui să mai investească la acest capitol. Până când vor fi puse pe picioare şi celelalte proiecte care fac parte din “cincinalul” celor de la Băneasa Shopping City, va fi exploatat la maximum potenţialul cinematografului. “Cinematograful nu este doar un loc în care să vezi filme. Vrem să transmitem în direct evenimente speciale la nivel internaţional, precum diverse gale, festivităţi sau competiţii şi să organizăm evenimente private, de la conferinţe sau prezentări de modă până la aniversări, pentru că spaţiul extins permite”, spune Ergen.

    Practic, dezvoltatorii vor pe cât posibil să pună “monopol” pe timpul liber al bucureştenilor care, la sfârşit de săptămână, rămân acasă. În ceea ce priveşte centrul comercial condus de Ergen, planurile sunt făcute şi în funcţie de caracteristicile demografice ale principalilor clienţi, respectiv oameni tineri, care locuiesc în zone bune ale oraşului şi care au venituri peste medie. Astfel, 70% dintre clienţii mallului din Băneasa locuiesc în sectoarele 1 şi 2, între 9% şi 10% stau în sectoarele 3 şi 6, 8% – 9% vin din Ilfov, Ploieşti, Buftea şi Mogoşoaia, iar restul aparţin de celelalte zone al Capitalei.

    Venirea unei noi crize ar putea să deturneze însă planurile măreţe ale şefilor de malluri, chiar dacă atuul lor principal este că oferă una dintre cele mai accesibile forme de divertisment. Clienţi se vor găsi, cu siguranţă, ca şi până acum, însă momentul când vor putea declara amortizarea investiţiilor se va prelungi. Lupta între malluri pare, din acest punct de vedere, să se relanseze, dar armele pe care le vor scoate la înaintare dezvoltatorii trebuie să fie mai creative şi mai ascuţite decât oricând.