BusinessMagazin

Tag: viata

  • 2014, anul spionajului cibernetic?

    Experţii producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâţi să îşi protejeze viaţa privată, în ciuda acţiunilor tuturor serviciilor de informaţii din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informaţiilor stocate pe computere şi pe dispozitivele mobile şi în asigurarea confidenţialităţii prezenţei online. Astfel, serviciile VPN şi „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.


    Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiştilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii îşi vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deţinătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneţii mobili vor fi cumpăraţi şi vânduţi şi vor fi, de asemenea, utilizaţi pentru a distribui ataşamente malware din partea terţilor. Pentru a susţine furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informaţiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte şi corespondenţă până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.

    În 2014, va fi  înregistrată o creştere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin şi a burselor.
    În ce priveşte furnizorii de servicii de internet, ei au anunţat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informaţiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecţie va continua şi este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează şi angajaţii serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanţul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus faţă de furtul de informaţii, atacatorii ar putea fi interesaţi şi de ştergerea sau modificarea informaţiilor – în unele cazuri dezinformarea intenţionată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.

    Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicaţii mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilităţi şi de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă şi să implementeze backdoor-uri în aceasta.
    Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susţinere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricţionat iniţial companiile să folosească metode neconvenţionale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spaţiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenţi care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 23 decembrie

    COVER STORY: Personalitatea anului 2013: programatorul

    Creatorii de software români au trăit efervescent în 2013. Au creat programe noi, au vândut companii, au angajat sute de oameni şi cei mai mulţi au plecat să facă afaceri în valea la care visează toţi softiştii de pe planetă.

    FINANCIAR: Cât va mai funcţiona tiparniţa de bani a băncilor

    S-a încheiat unul dintre cei mai calmi ani de la criză încoace, în care preocupările pentru redresarea economiei reale, viabilitatea UE sau viitorul unor generaţii lovite de şomaj şi sărăcie au fost înlocuite de o singură temă: cât va mai funcţiona tiparniţa de bani a băncilor centrale.

    SPECIAL: Mişcarea surpriză 
a Fed la sfârşitul unui an interesant

    Cea mai puternică bancă naţională din lume face primul pas înapoi spre mandatul tradiţional de câine de pază al inflaţiei, indicând că economia americană va putea sta în curând pe propriile picioare, fără a avea nevoie de roţi ajutătoare.

    ANALIZĂ: Predicţii pentru 2014 de la oamenii de afaceri

    Undeva la începutul lunii decembrie, un grup de specialişti, oameni de afaceri, antreprenori sociali şi figuri publice marcante au emis, la iniţiativa celor de la DC Communication, o serie de predicţii privind anul 2014. Câteva sunt surprinzătoare, câteva sunt evidente, câteva par a fi mai greu de îndeplinit. care, cine, cum, de ce?

    INTERNATIONAL: Povestea miliardarilor pe care IT-ul i-a creat în 2013

    IT-ul în general şi softul în special au fost vedetele burselor de peste ocean în 2013 şi au creat miliardari noi, în timp ce clasicii domeniului au crescut şi şi-au păstrat poziţiile de forţă.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Programul de supraveghere NSA a suferit prima înfrângere într-un proces la Washington

     Într-o hotărâre preliminară extrem de dură, consultată de AFP, judecătorul Richard Leon cataloghează colectarea globală a metadatelor telefonice (numerele de telefon care participă la conversaţie, durata apelurilor, între altele) fără o autorizare prealabilă din partea justiţiei drept o “atingere adusă vieţii private”.

    “Este evident că un asemenea program afectează” valorile apărate de al Patrulea Amendament al Constituţiei Statelor Unite privind protecţia vieţii private, scrie judecătorul Leon.

    El interzice “Guvernului să colecteze metadate telefonice de la (compania) Verizon ale lui Larry Klayman şi Charles Strange”, reclamanţii, în cadrul programului NSA.

    Guvernul este obligat totodată să distrugă toate metadatele lui Klayman şi ale lui Strange care au fost deja colectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 16 decembrie

    COVER STORY: Cele trei fete ale împăratului electrocasnicelor

    Viorica Harja, Lăcrămioara Mihalescul şi Daniela Bîzgan sunt cele trei fete ale lui Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice. Cifra de afaceri estimată pentru acest an se plasează în jurul a 40 de milioane de euro, iar în companie sunt implicaţi şi toţi cei trei gineri ai antreprenorului, care coordonează, fiecare, afaceri conexe cu Marelvi: o reţea de magazine, un magazin online şi divizia de service.

    COMPANII: Pepiniera de antreprenori de la Stihl

    Nu multe companii se pot mândri că au „născut” 200 de antreprenori, câţi parteneri are acum Stihl, adică francizaţii săi. În reţea intră în fiecare an între 15 şi 20 de noi parteneri, dar sunt şi alţii care ies din sistem. Ce face diferenţa între ei?

    STRATEGIE: Trecerea unui manager de la metri cubi la euro

    Venit la conducerea Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele în noiembrie 2011, Alexandru Bucşă a găsit o companie care îşi căuta identitatea şi care se afla într-un moment de cumpănă, pe fondul unei stări de tensiune dintre actualul acţionar, compania Ligatne, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments, şi fosta conducere sau foştii acţionari. Totul, pe fondul unor experienţe ceva mai nefericite în relaţiile cu românii. 

    AUTO: 2014, încă un an trist pentru piaţa auto din Carpaţi

    Evoluţia pieţei auto în 2014 păstrează o aură de mister. Dacă în anii anteriori cei mai mulţi dealeri şi importatori se grăbeau pe final de an să anunţe estimări pentru anul următor, acum toată lumea este reţinută. 

    SPECIAL: Următorul colaps economic mondial

    Marile bănci centrale la nivel global pompează mii de miliarde în economie, cu scopul de a stimula creşterea. Strategia acestora alimentează însă preţurile pe piaţa imobiliară şi pe burse. În acest context, întrebarea nu mai este dacă va veni un nou colaps, ci când va avea loc acesta.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Întrebarea crucială pentru dealerii auto din România: există viaţă după programul Rabla?

    POVESTEA PROGRAMULUI RABLA NU A ÎNCEPUT ÎN 2005, atunci când a avut loc prima ediţie, ci la sfârşitul anilor ‘90, atunci când piaţa auto locală era dominată de Dacia, iar în România se vindeau anual mai puţin de 10.000 de maşini de import.

    „Ideea a pornit de la Ford – să dăm 1.000 de dolari discount pentru orice maşină veche pe care o aducea clientul în curtea importatorului; suma era mare ca procent la o maşină de 13.000 de mărci. Ideea era bună, dar ce făceam cu maşinile? Statul ar fi trebuit să preia măcar din punct de vedere logistic rablele sau să scutească de la plata TVA maşinile noi„, îşi aminteşte Viorel Niculescu, cel care a condus până în 2005 Romcar, importatorul Ford de la acea vreme.

    El a devenit, alături de Constantin Stroe, directorul general de atunci al producătorului local Dacia, un promotor al acestui sistem promovat sub numele de primă de casare. Ideea demarării programului a prins contur abia după anul 2000, dar bani pentru demararea sa s-au găsit doar după ce Călin Popescu-Tăriceanu a devenit premier, el anterior fiind inclusiv preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În 2005, primul an când s-a desfăşurat programul, acesta a înregistrat o rată de succes de aproape 100%, la fel ca şi în 2006 şi în 2007.

    Anul 2014 va fi ultimul al programului Rabla pe piaţa locală, în condiţiile în care acesta a pierdut mult din eficienţă în ultimii ani, în timp ce vechimea parcului auto naţional a continuat să crească, potrivit membrilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Susţinem derularea unui program Rabla şi în 2014, dar dorim să fie ultimul an în care să se mai desfăşoare. Pentru a avea efect, programul trebuie să înceapă de la mijlocul lunii februarie şi nu în iunie, cum s-a întâmplat în acest an.

     

    De asemenea, suntem de acord cu prima de casare de 1.500 de euro şi cu un volum similar de tichete cu cel din 2013, de 20.000 de vouchere„, a spus Ernest Popovici, preşedintele APIA. Din 2005 şi până în acest an, prin program s-au casat aproape 470.000 de maşini vechi şi s-au vândut 216.000 de maşini noi.

    Anunţul cu privire la oprirea programului de casare vine în contextul în care anul acesta piaţa a continuat declinul cu aproape 10% comparativ cu anul trecut, 2013 fiind cel de-al şaselea an consecutiv când piaţa înregistrează o scădere. „De ce susţinem programul Rabla şi în 2014? Deoarece, în ciuda semnalelor macroeconomice pozitive, nu se identifică niciun progres anul viitor în ceea ce priveşte creşterea consumului sau a puterii de cumpărare.

    Continuarea programului şi anul viitor va susţine industria şi va ajuta la compensarea stagnării puterii de cumpărare„, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi care mai deţine şi funcţia de director general al Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală.

  • Nelson Mandela a murit înconjurat de familie

     “Până în ultimul moment, noi am fost acolo”, a povestit ea jurnalistului Komla Dumor.

    “Copiii au fost acolo, nepoţii au fost acolo, Graça (soţia sa) a fost acolo, am fost cu toţii în jurul lui şi până în ultimul moment am fost alături de el joi toată ziua”, a asigurat ea. Fostul preşedinte sud-african a murit joi la vârsta de 95 de ani, după o lungă agonie.

    Boala sa a reprezentat “o perioadă foarte lungă şi dureroasă”, dar ultima săptămână înaintea morţii a fost “minunată”, a asigurat fiica sa cea mare.

    Ea a declarat că speră ca lumea să îşi amintească de tatăl său nu numai pentru lupta sa politică în favoarea libertăţii, ci şi pentru valorile morale şi spirituale pe care le-a apărat el.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 9 decembrie

    COVER STORY: 4G – sfârşitul tuturor restricţiilor

    La nouă ani de la momentul când Vodafone (Connex) lansa în premieră în România serviciile de date 3G, piaţa locală va marca în aprilie 2014 o nouă revoluţie tehnologică: mai multe reţele mobile cu tehnologia 4G vor oferi în majoritatea oraşelor din ţară nu doar viteze de acces la internet de aproape 300 de ori mai mari, ci şi o stabilitate şi o calitate a serviciului ce vor putea rivaliza în sfârşit cu cele ale conexiunilor fixe.

     

    CARIERĂ: Facultăţile care îţi asigură o slujbă după absolvire

     

     

    AFACERI: Vânzătorii de sentimente pentru manageri prea ocupaţi

    MANAGEMENT: Din mina de aur de la Brad, în birourile din piaţa Victoriei

    SPECIAL: Ucraina, la moment de răscruce

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Cât de bogat a fost Nelson Mandela?

    Datele oficiale arată că averea politicianului sud-african este de 1,5 milioane de dolari şi că familia lui deţine active la aproximativ 110 companii, însă evenimentele caritabile organizate şi sumele donate indică o avere mult mai mare a familiei Mandela.

    De asemenea, cei trei copii rămaşi în viaţă şi cei doi nepoţi deţin investiţii majore în companii care se extind pe o gamă largă de sectoare: imobiliar, inginerie de cale ferată, industria minerală, domeniul medical, modă şi chiar divertisment.

    Capacitatea fostului preşedinte de a strange bani pentru partidul său şi pentru organizaţiile de caritate nu a fost pusă la îndoială, însă averea personală rămâne un subiect tabu. Cu toate acestea, Nelson Mandela a fost recunoscut pentru generozitatea şi empatia faţă de cetăţeni şi unele gesturi făcute de politician au rămas în istorie. De exemplu, în anul 1994 şi-a tăiat salariul prezidenţial şi a transformat mai mult de o treime din valoarea acestuia într-o donaţie lunară la fondul destinat copiilor.

    Veniturile măsurabile ale lui Nelson Mandela sunt cele care provin din drepturile de autor pentru numeroasele sale autobiografii.

    Liderul sud-african a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2013 la reşedinţa lui din Johannesburg.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 2 decembrie

    COVER STORY: Expaţi din Carpaţi. Românii care au reuşit la mii de kilometri distanţă de casă

    O comunitate de executivi răspândiţi în întreaga lume a dus limba română la vârful unor companii cu businessuri cumulate de peste 25 miliarde de euro.

    COMPANII: Fost director, în prezent antreprenor de succes

    BUSINESS: Povestea familiei Mocanu

    AUTO: De luni până vineri om de afaceri, sămbătă şi duminică pilot de curse

    SPECIAL: Maşinile lui Ion Ţiriac în muzeul de 50 de milioane

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Nouă megatendinţe care ne vor marca viaţa în următoarele decenii

    Raportul “Future state 2030”, elaborat de KPMG în colaborare cu Mowat Centre the School of Public Policy and Governance din cadrul Universităţii din Toronto prezintă nouă megatendinţe cu care se confruntă guvernele din întreaga lume şi analizează politicile şi acţiunile strategice care ar trebui adoptate de către autorităţi încă din prezent pentru a asigura un viitor stabil.

    1. Situaţia demografică. Speranţa de viaţă mai mare şi natalitatea în scădere cresc proporţia de persoane vârstnice în întreaga lume, punând sub semnul întrebării solvabilitatea sistemelor de ajutor social, inclusiv a sistemelor de pensii şi serviciilor de asistenţă medicală. Unele regiuni se confruntă cu probleme serioase de integrare a populaţiei tinere în pieţe de muncă saturate.

    2. Rolul crescut al individului. Progresele înregistrate la nivel global în învăţământ, sănătate şi tehnologie au contribuit la creşterea rolului cetăţenilor mai mult ca niciodată, conducând la cereri crescute de transparenţă şi participare la procesul decizional al guvernelor şi autorităţilor publice. Aceste schimbări vor continua, anunţând o nouă eră în istoria omenirii în care, până în anul 2022, vor exista mai mulţi cetăţeni aparţinând clasei mijlocii decât celei sărace.

    3. Tehnologia generică. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiile au transformat societatea în ultimii 30 de ani. Un nou val de realizări tehnologice creează acum noi oportunităţi, punând în acelaşi timp la încercare capacitatea guvernelor de a exploata beneficiile acestora şi a asigura o supraveghere prudentă.

    4. Interconectare economică. Economia globală interconectată va fi martoră a unei creşteri continue a comerţului internaţional şi fluxurilor de capital, dar în lipsa consolidării convenţiilor internaţionale, progresul şi beneficiile economice optime ar putea să nu se materializeze.

    5. Datoria publică. Este un factor care va limita semnificativ opţiunile politice şi fiscale până în şi chiar dincolo de anul 2030. Abilitatea guvernelor de a ţine datoriile sub control şi de a găsi noi soluţii de furnizare a serviciilor publice le va afecta capacitatea de a răspunde provocărilor majore de ordin social, economic şi de mediu.

    6. Mutaţii în puterea economică. Economiile emergente scot milioane de oameni din sărăcie, exercitând în acelaşi timp mai multă influenţă în economia globală. în condiţiile unei reaşezări a puterilor globale, atât instituţiile internaţionale, cât şi guvernele naţionale si corporatiile multinationale vor trebui să acorde o mai mare atenţie transparenţei şi deschiderii.
    7. Schimbările climatice. Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cauzează schimbări climatice, conducând la o combinaţie complexă de schimbări imprevizibile ale mediului, punând în acelaşi timp la încercare rezistenţa sistemelor naturale şi a celor construite. Realizarea unei combinaţii corespunzătoare între politicile de adaptare şi politicile de atenuare a efectelor va fi o sarcina dificilă pentru majoritatea guvernelor.

    8. Presiunea asupra resurselor. Presiunea combinată exercitată de creşterea populaţiei, dezvoltarea economică şi schimbările climatice vor exercita o presiune crescută asupra principalelor resurse naturale (ca de exemplu, apa, alimente, teren arabil şi energie). în aceste condiţii, managementul sustenabil al resurselor va ocupa locul central pe agenda guvernelor.

    9. Urbanizarea. Aproape două treimi din populaţia lumii va locui în oraşe până în anul 2030. Urbanizarea creează suficiente oportunităţi de dezvoltare socială şi economică şi un mod de viaţă sustenabilă, dar exercită în acelaşi timp presiune asupra infrastructurii şi resurselor şi în special asupra energiei.

    “Guvernele s-au concentrat asupra obiectivelor pe termen scurt din cauza unei multitudini de factori, inclusiv datorită crizei financiare şi urmărilor acesteia, ceea ce este de înţeles”, spune Nick Chism, Global Head of Government & Infrastructure, KPMG International. “Acum am atins însă un moment critic în care guvernele trebuie să adopte o viziune pe termen mai lung asupra provocărilor sociale şi de mediu tot mai presante. În lipsa unor schimbări majore, impactul acestor nouă megatendinte va depăşi cu mult capacitatea guvernelor de a răspunde nevoilor şi cererilor părţilor interesate în următorii 10-20 de ani.”

    Şerban Toader, Senior Partner KPMG Romania, spune: “Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători. Guvernul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere. Noi le oferim liderilor în afaceri încrederea necesară să meargă mai departe, într-un mediu economic încă dificil, iar acest studiu zugrăveşte imaginea clară a provocărilor viitoare. Guvernul şi antreprenorii din România pot alege să păstreze direcţia actuală şi să depună eforturi pentru serviciile de bază sau se pot adapta şi îşi pot ajusta operaţiunile pentru a se integra în noua realitate a pieţei, rezultată din cele nouă megatendinţe.”