BusinessMagazin

Tag: ue

  • Revoluţia lui Viktor Orban agită spiritele la Bruxelles şi Washington

    Amendamentele limitează atribuţiile Curţii Constituţionale, limitează libertatea presei (incriminează exprimările publice care “încalcă demnitatea naţiunii”), a educaţiei (studenţii cu burse de stat sunt obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a partidelor (fostul partid comunist este definit prin constituţie ca organizaţie criminală), a cultelor (care pot primi bani numai dacă lucrează “pentru interesul public”) şi a minorităţilor (autorităţile locale pot interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

    După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au declarat că amendamentele “trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene”. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a spus că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare “ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică”.

    În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut atmosferă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că “ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE” şi că “nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles”. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că “vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici”.

  • Drumul banilor gratuiţi pentru România

    “Vom trimite cereri de rambursare până la sfârşitul lunii aprilie în valoare de un miliard de euro, iar în mai şi iunie încă un miliard şi jumătate”, a afirmat Teodorovici. El a arătat că în cererile de rambursare pentru cele 2,5 miliarde de euro nu sunt incluse şi programele operaţionale Transporturi şi Competitivitate Economică, aflate încă în presuspendare. Teodorovici a amintit că, dacă România nu va reuşi absorbirea a 6,5 mld. euro până la sfârşitul anului, diferenţa de fonduri între ce se va realiza şi această ţintă va fi dezangajată automat.

    Teodorovici a declarat la preluarea mandatului că obiectivul său este să realizeze o rată de absorbţie de peste 50% până la sfârşitul acestui an şi de peste 80% până la finalul lui 2015, când expiră actuala perioadă de finanţare a UE.

    În acelaşi timp, România a transmis la 13 martie Comisiei Europene documentele (declaraţiile de cheltuieli) pentru a încasa o sumă în valoare de peste 44 de milioane de euro pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

    “Schimbarea de abordare şi ritmul impus de Ministerul Fondurilor Europene începe să aibă efecte, iar derularea POS DRU se îndreaptă către normalitate. Asigurăm intrarea de noi fonduri în România care vor permite rambursarea împrumutului contractat de la Trezorerie în această lună. Din această finanţare, beneficiarii de fonduri încasează deja banii pe facturile restante. Atitudinea pe care trebuie să o aibă întregul sistem faţă de beneficiari trebuie să fie una europeană”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

    În urma unui împrumut aprobat de Guvernul României, Autoritatea de Management a POS DRU are la dispoziţie circa 258 de milioane de lei pentru achitarea facturilor restante către beneficiari, în această lună.

    Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementare de Ministerul Fondurilor Europene a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013. Încasarea primei sume de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 milioane de euro, a majorat fondurile UE atrase de România de la 268,8 milioane de euro la 410,4 milioane de euro. Astfel, rata de absorbţie pe POS DRU a crescut într-o singură lună, în februarie 2013, cu peste patru puncte procentuale, de la 7,73% la aproape 12%. Acesta a fost primul avans al ratei de absorbţie pe POS DRU înregistrat după luna august 2012.

    Reluarea plăţilor a permis achitarea a peste 330 de milioane de lei în contul a peste 800 de beneficiari POS DRU. Pe acest program operaţional se aflau în derulare aproape 2.500 de contracte de finanţare.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 11-17 martie

    12.03
    INSSE publică datele privind exporturile şi importurile în 2012 şi ianuarie-februarie 2013

    12.03
    INSSE anunţă inflaţia în luna februarie

    9-12.03
    Târgurile Rommedica şi Romenvirotec (Romexpo Bucureşti)

    13.03
    Eurostat publică datele producţiei industriale în ianuarie pentru UE şi zona euro

    14.03
    Concert Alternosfera (The Silver Church Club, Bucureşti)

    14.03
    Conferinţa europeană cu tema Ziua Europeană a Consumatorului (Bruxelles)

    14-17.03
    Târgul de Turism al României (Romexpo Bucureşti)

    14-15.03
    Reuniunea Consiliului European (Bruxelles)

    15.03
    Eurostat difuzează datele privind costul muncii în T4 2012 în UE şi zona euro

    17.03
    Concert Ricchi e Poveri (Sala Palatului, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Banii de coşniţă ai europenilor

    Trei din cele mai mari cinci economii europene – Franţa, Germania şi Marea Britanie – au consemnat creşteri ale cheltuielilor (1,3%, respectiv 2,6% şi 2,1%), în timp ce Spania şi Italia au consemnat scăderi drastice (cu 7,6%, respectiv 6,5%). Ţările din Europa de Est au raportat cele mai bune rate de creştere, în primul rând Bulgaria, Cehia şi Letonia. “2012 a fost un an sub potenţial pentru cheltuielile gospodăriilor în UE, cu reduceri ale cheltuielilor în trei din patru trimestre. Anul s-a încheiat însă pe o direcţie pozitivă, cu un nivel al sumelor cheltuite aproape de cel din 2011”, a declarat Philip Symes, CFO al Visa Europe.

    În România, cheltuielile de consum au scăzut în T4 2012 cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după un avans anual de 1% înregistrat în trimestrul al treilea.

  • Jertfe pe altarul Schengen

    Amânarea era previzibilă, după de Germania şi Finlanda au dat de înţeles încă dinainte de Consiliul JAI că niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită pentru aderare, iar orice decizie pentru extinderea spaţiului Schengen presupune unanimitate de voturi. Mai mult însă, miniştrii de externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda au redactat o scrisoare în care i-au cerut preşedintelui CE, Jose Barroso, să instituie un mecanism de intervenţie contra ţărilor ce încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.

    Ideea nu e nouă, în contextul discuţiilor despre Statele Unite ale Europei: a fost vehiculată la nivelul UE începând din vara trecută, după ce comentatorii occidentali au început să pună laolaltă Ungaria şi România ca state unde “cei doi Victori” (Orban şi Ponta) trezesc îngrijorări referitoare la respectarea principiilor democratice. Criza politică românească de atunci a devenit şi motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienţei justiţiei în toate cele 27 de state UE, în timp ce Jose Barroso a propus înfiinţarea biroului procurorului general al UE. Acum însă, dat fiind că aderarea la Schengen este condiţionată de evaluarea prin MCV a ţărilor candidate, e de aşteptat ca elanul de creativitate instituţională să continue, având de data aceasta ca materie primă România şi Bulgaria.

    Dacă premierul Victor Ponta a spus că nu va solicita un nou vot al UE pentru Schengen, preşedintele Traian Băsescu, ca de obicei deasupra politicienilor, a acordat deja un interviu pentru AP, unde a declarat că România “trebuie să facă mai mult spre a combate corupţia dacă vrea să adere la Schengen” şi a provocat clasa politică “să jertfească doi-trei oficiali corupţi” ca să arate că e dornică să lucreze în folosul interesului naţional.

  • N-aveţi nişte timp în plus?

    Banii fac parte din pachetele de salvare finanţate din ceea ce se numeşte acum Mecanismul European de Stabilizare, la care contribuie toate statele, şi Fondul European pentru Stabilitate Financiară, fondul de urgenţă al zonei euro. Scadenţele medii ale împrumuturilor au fost deja prelungite, notează analiştii Citi, de la 7,5 la cca 13 ani, iar cele două ţări cer acum o nouă prelungire, până la 15 ani.

    Irlanda are de plătit credite de peste 30 mld. euro înainte de 2020, cu un vârf de plată în 2015-2018, în timp ce în Portugalia, opoziţia, dar şi guvernanţii, au avertizat Bruxellesul că măsurile de austeritate adoptate până acum trebuie înlocuite cu unele de stimulare a creşterii economice, întrucât până acum n-au făcut decât să stranguleze creşterea. În paralel, Spania a cerut o extindere a termenelor de reducere a deficitului bugetar în perioada 2014-2016, având în vedere recesiunea din ţară, iar comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn (foto centru), a dat deja asigurări că “există potenţial de flexibilitate” în acest sens.

    Flexibilitate, deşi în alt sens, au cerut şi băncile – în primul rând cele britanice – în raport cu acordul între Parlamentul European şi statele membre de limitare a bonusurilor pentru bancheri, însă ministrul de finanţe al Irlandei, Michael Noonan (foto dreapta) a declarat că termenii acordului nu vor fi relaxaţi cu ocazia discuţiilor tehnice din următoarele săptămâni pe marginea textului.

  • Merkel şi Hollande au discutat cu liderii Poloniei, Cehiei, Ungariei şi Slovaciei despre o integrare mai strânsă a UE. România nu a fost invitată

    Cancelarul german Angela Merkel, în­soţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Un­gariei, Cehiei şi Slovaciei – Gru­pul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. Ro­­mânia şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Ger­ma­niei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad. Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen. „Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 4-10 martie

    5.03
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pentru ianuarie şi februarie

    5.03
    Reuniunea Ecofin a miniştrilor de finanţe din UE (Bruxelles)

    6.03
    INSSE difuzează datele provizorii privind PIB în T4 2012

    7.03
    Reuniunea Consiliului de guvernare al BCE (Frankfurt)

    7-8.03
    Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne al UE (Bruxelles)

    8.03
    Eurostat publică datele balanţei de plăţi pe T4 2012 în UE şi zona euro

    6-8.03
    Târgul “Soluţii pentru IMM-uri” (Romexpo Bucureşti)

    24.02-8.03
    Târgul de Mărţişor “Festivalul Primăverii” (Sala Dalles Bucureşti)

    25.02-18.03
    Expoziţia de mărţişoare minerale “Geo Expo Mărţişor” (Muzeul Naţional de Geologie Bucureşti)

    8-10.03
    Târgul de Vacanţe (Expo Transilvania Cluj-Napoca)

  • Ponta:Nu am nimic de reproşat Germaniei, ci celor din România care ne înjură şi vorbesc de rău în UE

    Premierul a subliniat din nou că Guvernul nu renunţă la obiectivul aderării la spaţiul Schengen, ci aşteaptă să vină “un context politic favorabil”, care depinde şi de cei care “înjură” România prin capitalele europene.

    “Nu am nimic de reproşat Germaniei. Eu am de reproşat celor din România care nu înţeleg că tot înjurând şi vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că din păcate sunt şi ei în ţara asta”, a afirmat Ponta, la sosirea la lansarea cărţii despre Ion Iliescu, cu ocazia zilei de naştere a fostului şef al statului.

    El a arătat că acest obiectiv era important şi aducea beneficii nu doar pentru Guvern şi USL, ci şi pentru cei care “pârăsc peste tot”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu îl contrazice pe ministrul de externe: România nu se poate răzgândi în privinţa aderării la Schengen

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând. Domnul preşedinte Traian Băsescu îl invită pe domnul ministru Titus Corlăţean să renunţe la afirmaţii de acest gen, pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României şi îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces”, se arată într-o declaraţie difuzată de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei.

    “Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen.”

    Premierul Victor Ponta a declarat vineri că Guvernul are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă.

    Ulterior, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI din 7-8 martie va afecta “credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.