BusinessMagazin

Tag: munca

  • Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună

    În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.

    Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
    De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.

    Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.

    Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.

    Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări

  • 5 cuvinte ce nu trebuie rostite la un interviu, pentru a obţine garantat jobul dorit

    Există anumite cuvinte sau expresii pe care ar trebui să renunţi să le rosteşti pentru a obţine locul de muncă dorit sau pe care trebuie să le uiţi când te afli la locul tău de muncă.

    Melody Wilding, un specialist în antrenarea spiritului antreprenorial şi o femeie ambiţioasă , recomandă tuturor angajaţilor şi celor care se află în căutarea unui loc de muncă să evite folosirea acestor cinci cuvinte şi termeni şi să-i elimine imediat din vocabularul lor.

    Vezi aici care sunt aceste cinci cuvinte care nu trebuie folosite niciodată la un interviu de angajare

  • Cât muncesc şi cât produc românii. O statistică rece care ne arată locul în Europa

    Luxembourg este ţara în care se inregistreaz un procent de 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi angajaţii petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015. Luxemburghezii se situează pe primul loc şi în ceea ce priveşte valoarea salariului minim brut pe economie, care este de 1.922 euro/lună.

    De departe, cei din Franţa au cel mai mult timp liber din Europa, petrecând, în medie, doar 6,33 de ore/zi la birou, iar într-un an 1.646, bifând o uşoară coborâre faţă de cât munceau în 2005, respectiv 1.661 ore pe an.

    Află aici cât muncesc şi cât produc românii. O statistică rece care ne arată locul în Europa

     

  • Cine este grecul care a venit în echipa de conducere a Wizz Air

    Compania aeriană low-cost Wizz Air Holding plc (“Wizz Air”) a anunţat  o actualizare a echipei sale de conducere. George Michalopoulos a fost promovat în funcţia de chief commercial officer începând cu 1 septembrie 2016, rol din care va raporta către József Váradi, Chief Executive Officer.
     
    Michalopoulos s-a alăturat Wizz Air în 2010, în calitate de head of pricing and revenue management, iar apoi în mai 2015 a fost promovat în funcţia de head of network development, scheduling and sales. Înainte de a face parte din echipaWizz, Michalopoulos şi-a construit cariera în domeniul managementului comercial şi al gestionării veniturilor la Flybaboo şi Blu-Express. George este cetăţean elveţian, britanic şi grec şi deţine atât licenţa, cât şi masterul în Ştiinţe şi Inginerie la Universitatea Stanford.
     
    În noua sa poziţie, Michalopoulos îl va înlocui pe György Abran, care după 12 ani în cadrul companiei, a decis să părăsească Wizz Air din septembrie în 2016.
     
    ”În ultimii 6 ani, George a demonstrat determinare şi competenţe deosebite. Departamentul pe care l-a condus a obţinut rezultate remarcabile, ceea ce subliniază încă o dată că modul în care WIZZ îşi recrutează echipa punând accent pe devotament, dedicare şi munca asidu, asigură ascensiunea către managmentul superior. De asemenea, aş dori să îi mulţumesc lui György pentru munca depusă în ultimii 12 ani şi să îi urez mult succes în viitor”, a declarat József Váradi, Chief Executive Officer al Wizz Air.  
     
    Wizz Air operează o flotă de 69 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 420 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 124 de destinaţii din 39 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

  • Proiect de lege: Săptămână de lucru de patru zile în România

     ”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.

    Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.

    Cât priveşte modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern, potrivit sursei citate.

    ”Scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare, dar nu în detrimentul muncii”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Cei doi liberali dau ca exemplu statele europene care, ”pentru contracararea efectelor crizei economice resimţite de populaţie”, au redus timpului de lucru şi au flexibilizat programul de muncă.

    ”Ar trebui ca şi membri activi ai societăţii româneşti să beneficieze de aceste facilităţi”, susţin iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Săptămână de lucru de patru zile în România

     ”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.

    Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.

    Cât priveşte modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern, potrivit sursei citate.

    ”Scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare, dar nu în detrimentul muncii”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Cei doi liberali dau ca exemplu statele europene care, ”pentru contracararea efectelor crizei economice resimţite de populaţie”, au redus timpului de lucru şi au flexibilizat programul de muncă.

    ”Ar trebui ca şi membri activi ai societăţii româneşti să beneficieze de aceste facilităţi”, susţin iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum o cameră de hostel a dus la o idee de afacere evaluată la 1 miliard de dolari

    În 2012 Shintaro Yamada avea 34 de ani, era singur şi frustrat la locul de muncă. A părăsit o slujbă confortabilă din Tokyo pentru a călători în lume, scrie Bloomberg.

    Nu voia să cheltuie mult, dar dorea şi să cunoască cultura locală. Aşa că a stat în hosteluri foarte ieftine, a făcut autostopul şi a mers cu transportul în comun. De-a lungul a şase luni a vizitat 23 de ţări.

    „Călătoria mi-a deschis mintea. M-a făcut să vreau să fac ceva folositor pentru oamenii din întreaga lume. Am început să mă gândesc la o platformă care să le permită oamenilor să facă schimb de obiecte, servicii, unde pot schimba bani, doar prin intermediul unui smartphone”, a spus Yamada.

    A fost determinat să înfiinţeze un start-up care le-ar permite oamenilor din diferite zone ale globului să intre în contact unii cu alţi. Astfel a fondat Mercari Inc, un site de e-commerce unde oamenii pot cumpăra şi vinde aproape orice.

    Mercari a fost fondată în 2013, iar luna aceasta a ajuns la o evaluare de 1 miliard de dolari, fiind primul unicorn din Japonia, a treia economie a lumii. Pe glob există în prezent 155 de unicorni, dintre care 92 în Sua, 25 în China şi 7 în India, potrivit CB Insights.

    Yamada nu crede că este o problemă atât de mare, faptul că nu există unicorni în Japonia. Multe companii de tehnologie din Japonia se listează la bursă înainte de a ajunge la o evaluare de 1 miliard de dolari deoarece cerinţele pentru listare sunt mult mai puţin restrictive decât în alte ţări. Pe piaţa din Japonia, compania are nevoie de o capitalizare de 10 milioane de dolari şi nu necesită să aibă un venit, pe de altă parte, companiile care decid să se listeze în SUA au nevoie de o capitalizare de 50 milioane de dolari sau 750.000 de dolari în profituri.
    Unul din motivele pentru care Mercari a avut succes a fost faptul că a fost creat special pentru mobil. Oamenii vând orice, de la haine, la gadgeturi sau la cărţi de baseball. Aplicaţia a fost descărcată de peste 32 de milioane de ori şi a generat tranzacţii de 10 miliarde de yeni în fiecare lună, iar Mercari primeşte o parte din fiecare tranzacţie.

    „Piaţa serviciilor business-to-consumer este deja dezvoltată, dar piaţa de aplicaţii user-to-user încă mai creşte”, spune Tomoaki Kawasaki, analist la Iwai Cosmo Securities.

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Dacă vrei să ajuţi economia, nu mai sta la muncă şi pleacă în vacanţă!

    Mai mult de jumătate din angajaţii americani nu şi-au luat toate zilele de concediu în 2015, privând economia americană de 223 miliarde de dolari care puteau fi cheltuiţi în restaurante, pe proiecte de amenajări interioare, la hoteluri şi pentru călătorii, relevă un studiu citat de Wall Street Journal.
    De vină: influenţa smartphone-urilor, a internetului şi altor tehnologii care cresc ataşamentul oamenilor de locul de muncă.

    „Conectivitatea constantă ne face să ne simţim indispensabili şi ne este mai greu să ne lăsăm munca în urmă“, arată Katie Denis, director al Project: Time Off, o iniţiativă din industria de travel care a comandat studiul.

    Potrivit acestuia, angajaţii americani au folosit în medie 16,2 zile de vacanţă anul trecut, comparativ cu media pe termen lung de 20,3 zile din perioada 1976-2000. Mai mult de jumă­tate din americanii chestionaţi în cadrul stu­diului, 55%, nu şi-au luat toate zilele de con­ce­diu, în creştere faţă de anii anteriori. În total, americanii au lăsat 658 milioane de zile de vacanţă nefolosite anul trecut. În me­die, două zile întregi au rămas nefolosite per angajat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajatul care a muncit doar 50 de ore in şase ani şi cu toatea astea a fost plătit cu 100.000 de dolari pe an

    Un programator din Statele Unite, cunoscut doar după pseudonimul FiletOfFish, a reuşit performanţa de a efectua doar 50 de ore de muncă în ultimii 6 ani. Până recent, când a fost concediat, el a primit un salariu de 95.000 de dolari pe an; cum a reuşit?

    Ei bine, povesteşte programatorul, în primele opt luni de muncă şi-a automatizat toată activitatea de care era responsabil, învăţând calculatorul cum să facă treaba în locul lui. A petrecut apoi mai bine de 5 ani în biroul său, jucând League of Legends şi citind postările de pe reddit, scriu cei de la interestingengineering.com.

    “În ultimii 6 ani nu am făcut nimic la birou, sunt cât se poate de serios”, a scris el pe reddit. “Poate am muncit, cu totul, vreo 50 de ore. Şi nimănui nu a părut să-i pese: testele mergeau bine, nu aveam prieteni la birou aşa că singura persoană cu care vorbeam era şeful meu şi câţiva programatori care trebuiau să scrie codurile.”

    Problema sa, însă, este că a uitat cum să programeze; din cauză că a petrecut majoritatea timpului jucându-se, nu a putut ţine pasul cu diversele modificări apărute în limbajele de programare. Cu toate acestea, cei 200.000 de dolari pe care a reuşit să-i pună deoparte îi vor asigura, cel puţin pentru moment, un trai liniştit.