Tag: imobiliare

  • City Mall este administrat de Coldwell Banker

    Coldwell va asigura managementul interimar al centrului,
    incluzand servicii de administrare si inchiriere a spatiilor
    comerciale, property si facility management. Acest contract
    marcheaza debutul diviziei de retail din cadrul companiei.
    Lichidatorul judiciar al proiectului, Casa de Insolventa
    Transilvania, va demara procesul de vanzare al City Mall in luna
    martie. Coldwell Banker va fi consultant si in cadrul procesului de
    vanzare.
    “Este un contract pe durata determinata, pana la vanzarea centrului
    comercial, insa ne dorim sa continuam colaborarea si cu noul
    proprietar al City Mall, atunci cand va fi desemnat. In acelasi
    timp, purtam discutii pentru obtinerea unor mandate similare pentru
    alte proiecte comerciale”, a declarat Valentin Ilie, CEO al
    Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Coldwell va fi si consultant in cadrul procesului de vanzare al
    City Mall, CITR urmand sa colaboreze in aceasta privinta si cu alte
    companii de consultanta imobiliara. “Consideram ca piata
    tranzactiilor imobiliare de investitii isi va reveni iar
    procedurile de vanzare ale City Mall vor demara in luna martie.
    Proiectul este in viata, genereaza venituri si prezinta interes
    pentru potentialii investitori”, a declarat Radu Lotrean, asociat
    coordonator al Casei de Insolventa Transilvania, lichidatorul
    judiciar al proiectului.

    La conducerea City Mall a fost numit Alecu Dumitrascu, fost
    Operations Coordinator in cadrul centrului comercial Plaza Romania
    din Bucuresti. “In prezent analizam informatiile puse la dispozitie
    de catre Casa de Insolventa Transilvania, urmand sa facem propuneri
    pentru imbunatatirea performantei si imaginii centrului comercial.
    Din ceea ce am analizat pana acum este clar ca City Mall are locul
    sau pe piata, cu un trafic constant si o clientela bine definita,
    magazine care au performante bune si magazine care nu sunt adaptate
    nevoilor vizitatorilor. In functie de cerintele creditorilor vom
    putea proceda la inlocuirea acestora in vederea adaptarii mixului
    de magazine, vom imbunatati imaginea generala a proiectului si
    optimiza costurile”, a declarat la randul sau Radu Tanasescu,
    managing partner al diviziei de retail din cadrul Coldwell Banker
    Affiliates of Romania.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania administreaza deja peste
    100 de proprietati executate de catre institutiile finantatoare,
    valoarea cumulata a acestora fiind de peste 20 de milioane de euro.
    Activitatea este desfasurata prin intermediul Coldwell Banker REO
    Experts, divizie specializata in administrarea, managementul
    interimar si vanzarea activelor imobiliare neperformante intrate in
    posesia bancilor sau aflate in cadrul procedurilor de
    insolventa.

  • Luxul viitorului: vila cu amprenta de carbon cat mai aproape de zero

    In ciuda scepticilor care nu cred ca ideea construirii de case
    luxoase cu amprenta de dioxid de carbon zero este viabila
    comercial, dezvoltatorii au in lucru astfel de proiecte in diverse
    locuri din Europa si nu numai, sustinand ca au cerere mare pentru
    ele, scrie Wall Street Journal.

    In zona Muntilor Atlas din Maroc, spre exemplu, se afla in
    constructie un proiect rezidential de lux cu amprenta zero de
    dioxid de carbon, denumit L’Amandier, inceput anul trecut si cu
    finalizarea programata pentru acest an. Complexul nepoluant va fi
    alimentat cu apa din puturi, iar gradinile vor fi udate cu apa de
    ploaie colectata special in acest sens.

    Un proiect de 160 de vile a fost lansat in Marea Britanie, in
    zona deluroasa Cotswolds din centrul tarii, supranumita “inima
    Angliei”. Acestea vor fi construite din lemn si vor costa intre
    800.000 si 1,5 milioane de lire sterline. Cumparatorilor le sunt
    oferite pachete eco in care intra panouri solare, instalatii de
    colectare a apei de ploaie si turbine eoliene pentru fiecare casa,
    pachete ce costa pana la 45.000 de lire.

    Comunitati cu amprenta zero de dioxid de carbon exista de mai
    multi ani, membrii acestora locuind in asa-numite case pasive.
    Problema este ca asemenea case sunt deficitare la capitolul aspect
    si ca atare cumparatorii de locuinte scumpe nu sunt atrasi de ele,
    nevrand sa renunte la confort si la arhitectura caselor
    traditionale.

    Dezvoltatorii sunt insa optimisti si se asteapta la o crestere a
    interesului clientilor pentru casele nepoluante de lux, mizand mai
    ales pe premisa ca o astfel de locuinta va putea fi revanduta la un
    pret mai mare decat una obisnuita.

  • Dilemele lui 2011 – Mai vedem vreun nou kilometru de autostrada? Se dezgheata piata imobiliara?

    CAT DE BUN SAU RAU MAI POATE FI 2011 PENTRU IMOBILIARE, DUPA DOI
    ANI IN CARE PIATA S-A PRABUSIT?
    Perspectivele nu sunt deloc luminoase: consultantii Coldwell Banker
    estimeaza ca valoarea totala a proiectelor – din domeniul
    rezidential si de terenuri – care vor ajunge in insolventa sau
    faliment va ajunge la aproximativ 500 de milioane de euro. “2011 va
    fi anul marilor insolvente si falimente in imobiliare, volumul
    proiectelor care vor ajunge in aceasta situatie urmand sa fie cel
    putin dublu comparativ cu acest an (2010 – n.r.)”, spune Valentin
    Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania. Estimarea se
    refera la segmentele rezidential si de terenuri; nu include
    proprietatile persoanelor fizice. Consultantii Coldwell Banker
    estimeaza ca in 2011 vor aparea mai multe cazuri de insolventa sau
    faliment in randul proiectelor rezidentiale si al companiilor care
    detin terenuri pe care nu a fost inceputa insa dezvoltarea unui
    proiect. Segmentul spatiilor comerciale va ramane in continuare la
    fel de expus, mai ales in ceea ce priveste centrele comerciale fara
    ancore puternice, amplasate in zone secundare, orase de dimensiuni
    mici si medii sau unde concurenta este ridicata. Segmentul
    spatiilor de birouri va fi mai putin expus, avand in vedere
    costurile de dezvoltare mai reduse comparativ cu veniturile lunare
    generate si a amplasamentelor mai bune.


    DUPA UN AN IN CARE CEI CARE AU CUMPARAT IMOBILE PE CREDIT AU
    PLATIT TOT MAI GREU RATELE, CAT DE MULTI AR PUTEA INTAMPINA
    PROBLEME IN 2011?
    Pe segmentul proprietatilor imobiliare detinute de persoane fizice
    (cum sunt locuintele sau terenurile), vor aparea in viitorul
    apropiat cateva mii de cazuri de faliment, conform estimarilor
    Coldwell Banker. Altfel spus, cateva mii de romani nu vor mai putea
    plati ratele la banci, care vor prelua imobilele incercand sa-si
    recupereze investitia. Coldwell Banker Affiliates of Romania
    administreaza deja proprietati executate de catre institutiile
    finantatoare (atat de la persoane fizice, cat si juridice) cu o
    valoare de peste 20 de milioane de euro.


    CE INVESTITII SE MAI PREGATESC SAU SE DERULEAZA DEJA IN DOMENIUL
    IMOBILIAR?
    In prezent, exista peste zece proiecte cu bugete de investitii de
    zeci sau chiar sute de milioane de euro. Valoarea cumulata a
    acestor proiecte (incepute, reincepute sau anuntate) se apropie de
    un miliard de euro. Numai Constanta este tinta unor investitii de
    240 mil. euro – centrul comercial Cora (100 mil. euro) si Maritimo
    (140 de mil. euro). Capitala concentreaza cea mai mare pondere a
    investitiilor – faza III Green City (50-60 mil. euro), faza I a
    proiectului Colosseum, in Chitila (90 mil. euro), AFI Palace
    Offices (35 mil. euro), prima faza din Hermes Business Center, (30
    mil. euro) si Victoria City Center (150 mil. euro). Cea mai mare
    cheltuiala este adjudecata de Palas Iasi (260 de mil. euro).


    MAI VEDEM VREUN KILOMETRU DE AUTOSTRADA FINALIZAT IN 2011?
    2012 era initial termenul finalizarii autostrazii Transilvania.
    Nici vorba de atingerea telurilor initiale. Doar 52 km (Campia
    Turzii – Gilau) au fost terminati. Fara a mentiona daca e posibil
    sa dea in folosinta vreun nou km de autostrada in 2011,
    autoritatile se intrec in declaratii care promit marea cu sarea.
    Ministrul transporturilor, Anca Boagiu, a anuntat ca in 2011 se
    lanseaza proiecte de infrastructura cu finalitate in 2013-2015,
    implicand construirea a 190 km de autostrazi in urmatorii trei ani,
    pe langa cei 243 km programati sa fie terminati in 2011 si
    2012.ĂSISSLSLS:_SĂMWFONFWIONFOIWNOIFWNIOIIITTTTT


    INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR S-A PRABUSIT IN ULTIMII ANI. CAT CIMENT
    SE MAI VINDE?
    Piata cimentului va reveni la nivelul atins in 2008, de circa 12
    milioane de tone, abia peste zece ani, estimeaza Mihai Rohan,
    presedintele consiliului de administratie al Carpatcement. Doar
    proiectele de infrastructura si cele rezidentiale vor mai alimenta
    in urmatorii ani cererea de ciment la nivelul Capitalei. In opinia
    lui Rohan, accentul se pune acum pe finalizarea proiectelor
    incepute deja si mai putin pe investitii in noi cladiri de mari
    dimensiuni. In ansamblu, piata materialelor de constructii ar putea
    inregistra un declin plasat intre 1,5 si 2,5% in 2011, conform
    previziunilor lui Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania. Piata
    constructiilor cuprinde trei segmente – constructorii de
    infrastructura, constructorii de cladiri si producatorii de
    materiale de constructii – si a ajuns in 2009 la o valoare de circa
    12,6 miliarde de euro.

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.

  • Retrospectiva 2010 – Cele mai mari investitii ale anului

    Daca in anii de crestere accelerata a economiei, comerciantii se
    intreceau in a deschide noi si noi magazine, 2010 este un an in
    care cele mai multe retele au apasat pedala de frana. Sunt insa
    companii care profita chiar acum de moment. Dedeman, reteaua de
    bricolaj dezvoltata de omul de afaceri Dragos Paval, ajunge anul
    acesta cel mai mare comerciant roman. Compania a mizat tocmai in
    vreme de criza pe extindere, deschizand anul acesta cinci noi
    spatii (cu un buget de peste 50 mil. euro), dupa ce anul trecut a
    inaugurat alte patru magazine. Cora, care are o istorie de peste
    opt ani pe piata locala, este un alt exemplu de companie care a
    declansat in 2010 ofensiva extinderii: la finalul anului trecut
    avea doar trei magazine, iar anul acesta a mai deschis trei.

    Aproape toate retelele au deschis spatii in acest an si chiar
    daca fata de alti ani investitiile sunt mai reduse, franarea este
    conexata in cele mai multe cazuri si de faptul ca nu mai aveau o
    nevoie acuta de noi magazine. Tot in comert a identificat si
    miliardarul Dinu Patriciu o nisa de exploatat: magazinele de
    proximitate, segment in care a pompat in jur de 100 mil. euro
    pentru deschiderea a peste 100 de Mic.ro. Patriciu a plusat la
    capitolul investitii in 2010 si a intrat in forta si pe piata de
    pariuri sportive, deschizand pana in prezent agentii Bet Arena in
    37 de judete din tara.


    Imobiliarele detin trei pozitii in clasamentul celor mai mari
    investitii finalizate in acest an. Trei malluri – Sun Plaza, Gold
    Plaza Baia Mare si Atrium Center – si-au deschis portile in acest
    an. In ciuda faptului ca imobiliarele au fost grav afectate de
    criza, sunt cel putin zece proiecte incepute in 2010 ale caror
    investitii cumulate depasesc 1 miliard de euro. Cu titlul de
    exemplu: Cora cu complex comercial la Constanta (100 mil. euro),
    proiectul Maritimo Constanta (140 mil. euro), Palas Iasi (260 mil.
    euro), Victoria City Center (150 mil. euro).

    Partea leului revine domeniul energetic. CEZ construieste in
    Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere
    instalata de 600 MW, aproximativ dublul capacitatii instalate a
    celui mai mare parc operational din prezent (parcul eolian
    Whitelee, Scotia). Proiectul are o valoare de 1,1 mld. euro, iar
    prima faza a acestuia este plasata la Fantanele – 139 turbine. Cel
    mai mare investitor din acest an este Petrom, care a avut un buget
    de investitii de 1,5 miliarde de euro – 50% pentru explorare si
    productie, 25% pentru centrala pe gaz de la Brazi, 18% pentru
    rafinaria Petrobrazi, iar 7% pentru Petrom City si alte investitii
    corporate. Intre cei mai mari investitori se numara Ford Motor
    Company, cu un buget de 200 milioane de euro in cadrul uzinei de la
    Craiova, adica aproape o treime din totalul tintei de 675 milioane
    de euro la care s-a angajat.


    Banii pompati de Ford in fabrica de la Craiova sunt importanti
    mai cu seama din prisma investitiilor in lant pe care le genereaza,
    numarul de furnizori ai companiei ajungand deja la 20. Chiar daca
    2010 a fost un an in care companiile mai degraba au asteptat
    semnale pozitive pentru a croi bugete de investitii, sunt o serie
    intreaga de companii, din cele mai variate domenii, care n-au batut
    pasul pe loc. Spre exemplu, operatorul suedez de servicii medicale
    private Medicover a deschis un laborator regional in urma unei
    investitii de 10 mil. euro; AdePlast a pompat 0,6 mil. euro in
    fabrica din Ploiesti si un milion de euro pentru circa 120 de
    masini de colorat pentru distribuitorii locali ai companiei.

  • Cat va mai valora casa ta in 2011. Pretul mediu al unei garsoniere din marile orase, sub 25.000 de euro

    Un nou an in care proprietatile imobiliare pierd din valoare.
    Numai in Capitala, apartamentele din fondul locativ vechi s-au
    depreciat cu circa 20%, potrivit unui studiu al portalului
    magazinuldecase.ro. Proprietarii si-au diminuat generalizat
    pretentiile. Fie ele garsoniere sau apartamente de trei camere, din
    Constanta sau Timisoara, toate s-au ieftinit. De cumparat se
    cumpara insa relativ putin. “Se cauta tot ce este sub 60.000 de
    euro, locuinte compatibile cu programul Prima Casa”, spune pentru
    gandul Valentin Ilie, CEO al companiei Coldwell Banker Affiliates
    of Romania.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Retrospectiva 2010 – Frana la fuziuni si achizitii

    Cel putin pentru piata de fuziuni si achizitii, anul 2010 a fost
    aproape dezastruos. Cifrele seci spun ca numarul de tranzactii
    semnate pe parcursul anului s-a ridicat la putin peste 100, cu 25%
    sub nivelul inregistrat in 2009, dar cu mult mai departe de varful
    din anul precedent, cand au fost incheiate peste 180 de achizitii,
    anul fiind mai prost chiar si decat 2005. Lucrurile stau chiar mai
    rau cand vine vorba de bani; tranzactiile din acest an au insumat
    doar 716 milioane de euro, cand in alti ani valoarea ajungea de
    ordinul miliardelor de euro. Pe scurt, suma a fost cam la jumatate
    fata de cea din 2009, un an mai slab decat 2004, cand piata
    ajunsese la 1,7 miliarde de euro si, un an mai tarziu, a explodat
    pana la un varf de 6,8 miliarde de euro, potrivit datelor
    Raiffeisen Investment.

    Dincolo de cifre, exista insa si cateva nuante. Cele mai multe
    dintre achizitiile materializate anul acesta pot fi explicate prin
    faptul ca preturile nu mai sunt la fel de mari ca in alti ani. Pe
    de alta parte, cumparatorii au profitat de situatia de criza si de
    dificultatile economice in care se aflau vanzatorii pentru a obtine
    conditii mai bune la negociere sau pentru a intra in posesia unor
    afaceri pe care altfel n-ar fi putut sa le cumpere, fie pentru ca
    erau prea scumpe, fie pentru ca proprietarii nu erau interesati sa
    vanda. Practic, asa se justifica atat valoarea mica a pietei, cat
    si numarul in scadere al tranzactiilor, cu atat mai mult cu cat o
    parte dintre vanzatori au preferat sa mai astepte pana cand isi va
    mai reveni economia sau macar pana cand afacerea va fi mai stabila
    asa incat sa obtina un pret mai bun.


    Trebuie spus totodata ca nu doar cea mai mare tranzactie din
    acest an – proiectul de birouri Floreasca Business Park din nordul
    Capitalei care a fost recent cumparat de fondul sud-african de
    investitii New Europe Property Investments pentru 100 de milioane
    de euro -, dar si alte cateva din fruntea clasamentului au fost in
    domeniul imobiliarelor, poate unul dintre cele mai afectate de
    criza. De altfel, pentru achizitia de astfel de proprietati au fost
    cheltuite anul acesta cele mai mari sume de bani, mai exact 146 de
    milioane de euro, conform Raiffeisen Investment, cifra care nu ia
    insa in calcul datoriile companiei achizitionate.

    Al doilea domeniu pe lista este retailul, unde au fost semnate
    tranzactii de 144 de milioane de euro; aici, vanzarea celor 96 de
    magazine Plus Discount din Romania catre Lidl, divizia de discount
    a grupului austriac Kaufland, pentru o suma estimata la 80 de
    milioane de euro este cea mai mare din industrie, urmata de
    preluarea Minimax Discount de catre grupul Mercadia Holland BV,
    dezvoltatorul magazinelor de proximitate Mic.ro in Capitala.


    Nu in ultimul rand, si sectorul energetic a fost una dintre
    vedetele acestui an pe piata de fuziuni si achizitii. Este vorba
    despre proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie
    2010, Wind Power Park, estimat sa intre in productie la jumatatea
    lui 2011. Pentru proiect, Petrom a alocat 100 de milioane de euro,
    suma incluzand atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit
    estimarilor din piata), cat si dezvoltarea. Peisajul a fost
    completat de multe alte tranzactii cu valori reduse, de cateva
    milioane de euro, situatie intalnita si in domeniul serviciilor
    medicale, spre exemplu.

    Anul viitor este privit totusi cu oarecare optimism de cei
    implicati in piata de fuziuni si achizitii. Practic, toti cad de
    acord asupra faptului ca in 2010 a fost atins pragul de jos, iar in
    cel mai rau caz, tranzactiile semnate vor ramane la acelasi nivel
    si in 2011. “Nu ne putem astepta totusi la minuni anul viitor, mai
    ales ca tranzactiile tind sa dureze din ce in ce mai mult. De-abia
    peste doi ani se poate vorbi intr-adevar de o revenire”, spune
    Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment
    Romania.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • Doi ani de criza in imobiliare: Cu cat s-au ieftinit casele si vilele noi din Romania

    Cel mai mare declin a fost inregistrat in Bucuresti, unde pretul
    mediu al caselor si vilelor a scazut in decembrie cu 19,2% fata de
    aceeasi luna a anului trecut, la 1.412 euro pe metru patrat.
    Comparativ cu ultimii doi ani, tariful este cu 42,4% mai mic.In
    Ilfov, pretul vilelor a scazut cu 39% in ultimii doi ani si cu 12%
    in acest an, valoarea unui metru patrat util solicitata la
    inceputul lui decembrie fiind de 811 euro. Cele mai mari reduceri
    de pret sunt raportate in localitatile Corbeanca, Pantelimon si
    Otopeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitii imobiliare de 1 mld. euro, abandonate in Bucuresti. Partea buna: mai mult spatiu verde

    Aproape in fiecare parc al Capitalei, investitorii anuntasera
    cate un proiect imobiliar. In Parcul Operei, deocamdata criza
    economica i-a oprit pe investitori sa construiasca pe 1,5 hectare
    un hotel cu trei etaje, o sala de sport si terenuri de tenis. In
    Parcul IOR, investitorii ar fi trebuit sa betoneze suprafata
    retrocedata cu mai multe blocuri de locuinte si un mall. Un cartier
    de blocuri ar fi trebuit sa se ridice si in Parcul Tei-Toboc, unde
    intreaga suprafata a fost retrocedata fostilor proprietari.

    Proiecte imobiliare au fost anuntate si pentru
    Parcul Circului. Aici, investitorii vor sa ridice un turn de 19
    etaje, cu destinatia de birouri. Din Parcul Tineretului a fost
    retrocedata o suprafata de 6,8 hectare, intentia investitorilor
    fiind de a construi un cartier rezidential.

    Mai mult pe
    www.gandul.info
    .