BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Ce urmează în fuziunea Eurobank-Alpha: majorare de capital în primăvara lui 2012

    El a precizat, conform presei elene, că Alpha Bank îşi va majora capitalul în primăvara lui 2012, cu “o sumă ce va fi determinată la momentul respectiv” şi la care va participa fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, controlat de familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, cel ce deţine în prezent 4% din acţiunile Alpha Bank. Fondul ar urma să devină cel mai mare acţionar al noului grup Alpha-Eurobank, cu 17% din capital.

    La începutul lui noiembrie, Alpha Bank, Eurobank şi Piraeus au emis obligaţiuni garantate de guvernul grec în valoare totală de circa 6,4 miliarde de euro, conform informaţiilor vehiculate de presa internaţională. Titlurile vor fi folosite drept colateral pentru asigurarea de finanţare, iar emiterea lor face parte din pachetul de garanţii în valoare de 30 de miliarde de euro acordat de UE pentru întărirea sectorului bancar european. Statul grec trebuie să joace rolul de garantor al emisiunilor de obligaţiuni ale băncilor, conform acordului european.

    Ioannis Costopoulos a mai spus că problema băncilor greceşti nu ţine de credite acordate greşit, ci de obligaţiunile şi creditarea pentru sectorul public elen. Fuziunea între cele două bănci va însemna “un nou început” şi “va face diferenţa pentru Grecia”, a susţinut Costopoulos, adăugând că speră ca situaţia în sistemul bancar să se schimbe odată cu venirea la putere a noului guvern condus de Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.

    În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.

  • Lucas Papademos, economist, bancher şi fost vicepreşedinte al BCE, devine premier al Greciei

    Lucas Papademos, în vârstă de 64 de ani, este un economist care în ultimii doi ani a fost consilierul fostului premier Giorgios Papandreou, notează CNN. Papademos a depus vineri jurământul de învestitură, urmând să conducă un Guvern de coaliţie considerat de mulţi analişti ca fiind unul mai degrabă tehnocrat decât politic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucas Papademos, viitorul premier al Greciei

    “Noul premier mandatat” este Papademos, în vârstă de 64 de ani, a anunţat ANA, după o reuniune de patru ore a liderilor partidelor de dreapta, socialist şi de extremă dreapta, mediate de preşedintele Republicii, pentru a desemna un Guvern de uniune naţională.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • După ce a pierdut bătălia pentru Grecia, UE trebuie să lupte acum pentru Italia

    Preocuparea la Berlin, Bruxelles şi Paris nu mai este îngrijorarea privind soarta Greciei, care este aproape pierdută, şi nici chiar în legătură cu Irlanda sau Portugalia, ţări care au primit, de asemenea, ajutor financiar extern. În schimb, liderii europeni trebuie să oprească extinderea crizei de la Italia, a opta mare economie a lumii, la Franţa, a doua economie din zona euro. Cu 1.900 miliarde de euro, Italia are cea de-a treia mare datorie la nivel global.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Greciei, Giorgios Papandreou, a demisionat

    Într-un discurs rostit miercuri după-amiază, după întrevederea cu preşedintele Carolos Papoulias, Papandreou i-a urat “succes” viitorului prim-ministru. “Îi urez succes viitorului prim-ministru”, a spus Papandreou, fără a pronunţa numele succesorului său. Papandreou a vorbit de un viitor guvern al “consensului politic”, pentru a le transmite “un mesaj puternic partenerilor europeni ai Greciei despre asumarea responsabilităţilor şi dorinţa de cooperare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecii au retras 5 miliarde de euro de la bănci în ultima săptămână

    Valul de retrageri a fost declanşat de anunţul şoc, de săptămâna trecută, al premierului George Papandreou privind organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern. “Mulţi oameni şi-au retras banii joi şi vineri, iar băncile au avut dificultăţi în asigurarea lichidităţilor pentru a acoperi cererea”, a spus un bancher. “Unii clienţi au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil”, a afirmat un alt bancher, menţionând că instituţia de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populaţia să-şi păstreze banii în conturi. Guvernatorul băncii centrale a Greciei a făcut un apel public pentru constituirea unui nou guvern, situaţie foarte rară, şi a avertizat că în joc este statutul ţării de membră a zonei euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acord între Giorgios Papandreou şi Antonis Samaras privind un nou prim-ministru

    Numele noului premier va fi anunţat marţi , în acelaşi timp cu componenţa acestui nou Cabinet, menit să scoată Grecia din criza economică şi politică, prin implementarea, până la alegerile anticipate din februarie, a planului de reducere a datoriei, adoptat de liderii zonei euro la sfârşitul lui octombrie, la Bruxelles, afirmă Net. Discuţiile între principalele două partide elene au fost lungi, în pofida nerăbdării partenerilor europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia are un nou Guvern. Giorgios Papandreou va demisiona din funcţie

    Un “acord” a fost găsit duminică seara între principalele două partide politice din Grecia pentru “formarea unui nou Guvern, care nu va fi condus de actualul prim-ministru Giorgios Papandreou”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei Republicii. “În cursul reuniunii, s-a convenit formarea unui nou Guvern cu scopul de a conduce ţara la alegeri imediat după implementarea deciziilor de la 26 octombrie”, adică acordul de reducere a datoriei Greciei, încheiat de liderii zonei euro la Bruxelles, potrivit comunicatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Părerea puilor lui Bertrand Russell despre viitorul Europei

    Este joi după-amiază şi lumea are opinii despre Grecia. Ministrul Elena Udrea înfierează pe blog comportamentul premierului Papandreou, în timp ce Victor Ponta o înfierează pe doamna Udrea pentru că îl înfierează pe Papandreou, în timp ce domnia sa îl simpatizează. Sincer, cred că celor doi premierul grec le este pur şi simplu indiferent, iar jocul în care s-au prins este unul pur politicianist. Iar demersul prim-ministrului elen de a organiza un referendum pe tema acceptării unui nou program de bail-out le este cam tot la fel de indiferent. Ca să îţi pese de program şi să ai o opinie, ar trebui să ştii câte ceva despre puiul lui Bertrand Russell. Şi despre turme.

    Bertrand Russell, filozof, matematician, istoric şi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a emis la un moment dat fabula puiului. Este vorba de puii de la fermă, hrăniţi în fiecare zi de un ins prietenos, aşa cum remarcă unul dintre ei. Ceilalţi îl aprobă fără să gândească, pentru că omul cel darnic venea negreşit în fiecare zi şi le arunca mâncarea. Numai un singur pui, excentric, le spune că se pot înşela, aducându-le aminte cum la un moment dat confraţii lor mai mari au dispărut din curte şi dispăruţi au rămas. Neliniştea lui a tulburat scurt timp existenţa restului puilor, pentru că în dimineaţa următoare fermierul cel bun a venit din nou, ba le-a aruncat şi mai multe boabe. “Nebunule, îţi faci griji degeaba. Ne dă mai multe boabe, pentru că ne place din ce în ce mai mult”, i-au strigat ceilalţi pui excentricului. Iar agitaţia acestuia – “…ne îngraşă! O să fim sacrificaţi în scurt timp!…” – s-a pierdut în noianul de ciugulituri.Pentru că hrana era tot mai multă, iar fermierul tot mai amabil.

    Fermierul a fost drăguţ până în ziua în care a venit un camion, iar puii au fost încărcaţi şi duşi cu toţii, şi cei normali şi excentricul, la abator. Este o istorioară clasică despre modul în care sunt oamenii instruiţi să gândească, privind în trecut, dar nu suficient de adânc, pentru a încerca să ghicească cum va fi ziua de mâine, nu suficient de exact. Iar modelul pe care îl propune îl putem lesne regăsi, în varii scenarii, la originile crizei şi la baza supraîndatorării statelor europene. Lipsurile unui asemenea mod de gândire se completează cu binecunoscutul efect de turmă şi gata: mai avem timp să ne minunăm scurt abia când suntem urcaţi în camion şi mânaţi spre abator.

    Am înşirat toate cele de mai sus pentru a justifica o afirmaţie contrară tuturor celor spuse în presa occidentală, ba chiar şi părerii ministrului Elena Udrea: dar dacă Papandreou este mai lucid decât mulţi alţi politicieni? Şi îi mai şi pasă de ce spune propriul popor, un exerciţiu care lipseşte în mod cronic din spaţiul european. De amintit, în context, de modul în care au reacţionat liderii europeni la referendumurile pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona sau la referendumurile islandeze; mai departe, ideea că naţia nu pricepe cum e cu finanţele şi cu planurile de salvare sau cu stabilitatea zonei euro e o ipoteză validă, dar de ce să întrebi poporul aşa ceva?

    Un referendum ar trebui să întrebe, simplu, dacă poporul vrea ca ţara sa să îşi păstreze independenţa sau, pentru nişte bani, să accepte să devină un soi de protectorat, cum bine l-a definit colega mea Crenguţa. Grecia ar trebui să intre, pe măsură ce planul se derulează, într-un nivel superior de austeritate, care nu mai ţine nici de popor şi nici de premier, iar aceasta este o alegere care cântăreşte extrem de mult. Iar liderii europeni ar trebui să îşi prezinte demersul nu drept un plan de salvare a Greciei, ci de ajutorare a creditorilor.

    Am văzut de la anunţul surpriză al premierului grec o sumedenie de păreri şi supărări ale liderilor europeni sau ale analiştilor economici, toate contrare. Se enunţă scenarii catastrofale, cu ruperea zonei euro şi cu prăbuşirea Europei, iar media nu mai prididesc cu număratul maşinilor de lux ale grecilor cei leneşi. Între timp, fluxurile de ştiri vorbesc deja despre o renunţare la ideea referendumului, dar şi de o demisie a premierului grec, semn că spre ferma unora se îndreaptă deja camionul abatorului. Cu atât mai mult, pentru alte ferme, cele scrise mai sus sunt de mare actualitate. Şi de viitor.

  • Ce se întâmplă dacă ţările PIIGS devin insolvente. Pe cine face Roubini “vulpe grecească mincinoasă”

    El sugerează că dacă ţările menţionate vor intra în insolvenţă, atunci următoarele pe listă care ar trebui să se pregătească de aceeaşi soartă sunt Franţa, Marea Britanie, Germania şi SUA.

    “Recesiunea din zona euro se adânceşte rapid, făcând ca toate planurile de salvare să fie născute moarte, fiindcă PIB-ul în cădere liberă face nesustenabile ponderile în PIB ale datoriei”, scrie Roubini pe Twitter, afirmând că e nevoie de reîntoarcerea la creştere economică şi de politici de stimulare a creşterii şi a competitivităţii pentru ca ţările cu probleme să-şi poată reduce datoria.

    Un argument al lui Roubini că urmează recesiune în zona euro e legat de indicele comenzilor noi din industrie din Germania, care a scăzut peste aşteptări, din cauza unei reduceri cu 12,1% a comenzilor noi venite din zona euro.

    Un alt argument este că în Spania, recesiunea s-a transformat deja în depresiune, având în vedere ultimele date privind indicele comenzilor noi din sectorul serviciilor, care a ajuns la cel mai redus nivel din iulie 2009 încoace, indicând apropierea unei recesiuni în ultimul trimestru al anului, având în vedere ponderea mare a serviciilor în economia spaniolă.

    Roubini apreciază totuşi măsura luată de noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 1,50% la 1,25%, spre a încuraja creşterea economică, deşi spune şi despre această decizie că “era mai bine dacă dobânda se reducea nu cu 0,25%, ci la 0,25%”.

    În context, Roubini a comentat şi recenta criză politică din Grecia, deplângând ipocrizia principalului partid de opoziţie, conservatorii de la Noua Democraţie conduşi de Antonis Samaras, care au făcut orice efort posibil în ultima vreme să dea jos guvernul Papandreou şi au cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou.

    “Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirmă Roubini. “Corupţii care au umflat deficitul bugetar la 15% din PIB şi au minţit cu neruşinare în privinţa lui vor să conducă iarăşi guvernul”, explică el.

    Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionaţi de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

    Samaras a refuzat constant să negocieze cu Papandreou formarea unui guvern de uniune naţională care să salveze ţara şi să pună în aplicare programul negociat cu UE-FMI de reducere a datoriei. Inclusiv după ce guvernul Papandreou a obţinut, vineri noaptea, votul de încredere al parlamentului şi a început discuţii pentru noul guvern de coaliţie, Samaras a refuzat să colaboreze cu Papandreou şi a continuat să ceară alegeri anticipate, ignorând consecinţele convocării lor în plină criză a economiei elene şi a zonei euro.