BusinessMagazin

Blog

  • Business Magazin, în 2006 – Cel mai bun an pentru Steaua de după Revoluţie

    Afacerile pot fi de trei feluri: strategice, de moment sau speculative. Unde s-ar incadra ceea ce managerii clubului Steaua ar numi afacerea UEFA – adica cele peste 3,5 milioane de euro atrase, potrivit unor estimari, din cursa europeana pana in faza semifinalelor? Si cum poate face Steaua, din performanta de care se bucura zilele acestea, o afacere cu bataie lunga? Stie cineva?

    Pe Giulia, mama ei a gasit-o dormind pictata pe obraji in rosu si albastru, culorile Stelei. Era spre miezul noptii, in seara calificarii Stelei in semifinala UEFA – in urma meciului contra Rapidului de la inceputul lui aprilie. „M-am desenat cu ce-am gasit… cu niste carioci“, isi aminteste acum razand Giulia Radulescu, o fetita zglobie de opt ani care cu gestul ei si-a induiosat mama, abia intoarsa de la aeroport. Micul suporter respectase intocmai unul dintre ritualurile de sustinere a echipei favorite, dar n-a reusit totusi sa identifice canalul TV pe care se transmitea meciul. Asa ca, daca nu si-a putut urmari echipa la TV, s-a gandit macar sa mearga la culcare pictata cu rosu si albastru. Iar a doua zi, cand i-a dat batai de cap bunicii, care incerca s-o scape de urmele de carioca, Giulia a vrut sa afle cum s-a terminat meciul, ba chiar si sa inteleaga cum se face ca Steaua a ajuns totusi in semifinala, desi n-a reusit sa bata Rapidul in nici unul dintre cele doua meciuri din sferturi. „Hm, mai au si noroc“, a tras ea concluzia.

    Giulia Radulescu – fetita care stie cine e antrenorul Stelei, ii place Banel Nicolita si se bucura ori de cate ori aude imnul echipei – are in dormitorul ei un poster, creatie proprie, cu trei inimioare in culorile clubului langa care sta scris, cu litere mari, „Hai Steaua!“. „Mie mi-a cerut Tudor, dupa meci, 500.000 de lei – sa mearga undeva cu amicii lui sa cinsteasca reusita Stelei. O suma de cinci ori mai mare decat de obicei… I-am dat, ce era sa fac?“, se intreaba tatal lui Tudor Constantineanu, un baietel de scoala generala.

    Povestea Giuliei Radulescu si cea a lui Tudor Constantineanu sunt doua cazuri izolate dintr-un fenomen de masa – fotbalul – care acum tine o Romanie intreaga conectata la evolutia Stelei in semifinala Cupei UEFA (dubla mansa cu echipa englezeasca Middlesbrough are loc pe 20, respectiv 27 aprilie). Dar despre exemplele celor doi copii, citite printre randuri, orice psiholog si om de marketing cunoscator al comportamentului micilor consumatori (dupa cum s-ar incadra copiii in cercetarile de specialitate) ar spune urmatorul lucru: Giulia si Tudor sunt potentiale victime ale mesajelor publicitare transmise in asociere cu brandul Stelei. Asadar, doi consumatori pe care afacerile cu produse pentru copii (precum jocurile, dulciurile sau confectiile) ar putea conta daca ar investi in asocierea cu marca Steaua. Dar ar putea fi si viitoare sursa de bani pentru afacerile cu produse pentru adolescenti – racoritoare, articole de imbracaminte, gadget-uri (moment nu foarte indepartat) sau pentru adulti, atunci cand vor creste mari – cum ar fi bauturile alcoolice, masinile sau serviciile, de pilda.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din aprilie 2006.

  • Diaconu şi-a ridicat mandatul pentru PE: Nu candidez la Preşedinţie, eu îmi văd lungul nasului

    Diaconu a venit la BEC la ora 10.00 şi şi-a ridicat rapid mandatul, după care a ieşit din sediul BEC. El a fost aclamat de un grup de simpatizanţi, care strigau: “Mircea nu fură, nu minte, de aia îl vrem preşedinte”. Diaconu le-a făcut semn să înceteze şi le-a spus: “Hai, mă, terminaţi!”.

    Întrebat de jurnalişti dacă va candida la Preşedinţie, el a răspuns negativ, precizând că acesta este un lucru serios, care ar trebui tratat ca atare şi de partide. El a spus că, “miraculos aproape”, a fost votat cu aproape 7% pentru a deveni europarlamentar. “N-am câştigat decât povară şi responsabilitate”, a spus Diaconu.

    Legat de candidatura la Preşedinţie, Diaconu a mai spus: “Fiecare ar trebui să-şi vadă lungul nasului, eu mi-l văd”.

    El a menţionat că are, ca parlamentar, pârghii limitate pentru a răspunde încrederii acordate de cei care l-au votat.

    Diaconu a spus că va lansa, la ora 18.30, o carte la Bookfest, de care este foarte mândru şi pe care o consideră, spre deosebire de dobândirea mandatului de europarlamentar, una dintre adevăratele sale realizări. Actorul a plecat apoi de la sediul BEC.

    USD va desemna drept candidat la alegerile prezidenţiale o persoană cu notorietate, iar printre aceste persoane, conform ultimelor sondaje publice, poate fi şi Mircea Diaconu, a declarat, joi seară, liderul PSD, Victor Ponta, precizând acest scenariu ca variantă în care nu ar candida chiar el la Preşedinţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • John Kerry confirmă că Rusia îşi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina

     “Trupele care se aflau la frontieră se retrag spre Moscova”, a declarat Kerry pentru postul american de televiziune PBS, confirmând ceea ce a constatat marţi un oficial al Pentagonului.

    În schimb, “există probe potrivit cărora ruşii traversează frontiera”, a subliniat el.

    “Ceceni antrenaţi în Rusia trec graniţa pentru a inflama situaţia, pentru a se angaja în lupte”, a acuzat Kerry.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul forestier al României a crescut cu peste 9.300 hectare anul trecut, la 6,54 milioane hectare

    “Această creştere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier naţional, adică 6,38 milioane hectare, fiind în creştere cu 7.776 hectare comparativ cu 2012.

    Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru – 19,3% şi Nord-Est – 18,2%, urmate de zonele Vest – 16%, Nord-Vest – 15,2%, Sud – Vest-Oltenia – 12,4%, Sud-Muntenia – 10,1%, Sud-Est – 8,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,4%.

    În ceea ce priveşte masa lemnoasă recoltată, volumul acesteia a scăzut cu aproximativ 0,1% faţă de anul 2012, la 19,063 milioane metri cubi.

    Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, a înregistrat o scădere cu circa 1,2% faţă de anul 2012. Din această suprafaţă, tăierile rase (suprafeţe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasă) reprezintă 4,5%.

    Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est – 28,4%, urmată de regiunea de dezvoltare Centru – 22,2% şi într-o proporţie mai mică în Vest – 12,2%, Nord-Vest – 12,1%, Sud-Muntenia – 9,9%, Sud-Vest Oltenia – 7,4%, Sud-Est – 7,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,4%.

    În anul 2013 s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 26.285 hectare, cu 2,2% mai mare faţă de anul 2012.

    Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în Nord- Vest – 22,2% şi Centru – 17,5%, urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est – 13,4%, Sud-Muntenia – 12,8%, Vest – 12%, Nord-Vest – 12%, Sud-Vest-Oltenia – 9,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,7%.

  • Washingtonul cere peste zece miliarde de dolari băncii BNP Paribas pentru încălcarea unor embargouri

    BNP s-ar afla în negocieri pentru a plăti sub de opt miliarde de dolari, scrie WSJ, citând surse apropiate dosarului.

    Această sumă reprezintă una dintre cele mai mari amenzi aplicate vreodată unei bănci în Statele Unite.

    O decizie încă nu a fost luată şi discuţiile ar putea să dureze timp de mai multe săptămâni, adaugă WSJ.

    Washingtonul acuză BNP Paribas că a ocolit în perioada 2002-2009 sancţiunile americane impuse Iranului, Sudanului şi Cubei. Banca a efectuat în aceste ţări plăţi în dolari.

    O anchetă internă a băncii a semnalat la începutul anului un “volum important de operaţiuni care ar putea fi considerate neautorizate potrivit unor legi şi norme ale Statelor Unite”.

    BNP a alocat 1,1 miliarde de dolari pentru acest litigiu.

  • Economia britanică creşte cu 10 miliarde de lire prin includerea drogurilor şi prostituţiei în PIB

    Biroul de statistică din Marea Britanie a estimat că schimbarea metodologiei de calculare a PIB, care va intra în vigoare din septembrie, va conduce la o revizuire retroactivă în creştere a PIB din 2009 cu 2,3%, sau circa 33 de miliarde de lire sterline (55 de miliarde de dolari).

    Agenţia nu a făcut calcule similare încă pentru perioada scursă din 2009 şi până în prezent.

    Autoritatea pentru statistică a estimat că activităţile ilegale, cu precădere prostituţia şi importul, producţia şi distribuţia de droguri, vor avea un impact de 10 miliarde de lire în revizuirea pozitivă a PIB, scrie portalul MarketWatch.

    Aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline din această sumă reflectă impactul financiar al prostituţiei în economia britanică.

    Biroul de statistică a estimat contribuţia drogurilor şi a prostituţiei analizând date furnizate de poliţies sau obţinute prin sondaje.

    Rolul activităţilor ilegale este doar o parte a schimbărilor pe care le pregăteşte biroul de statistică. Noua metodologie include şi o reevaluare a impactului asociaţiilor caritabile şi altor organizaţii nonprofit.

    De asemenea, va fi schimbat modului în care sunt calculate stocurile şi investiţiile companiilor, în timp ce includerea în PIB a unor servicii bancare gratuite va aduce un impact pozitiv de 5 miliarde de lire sterline.

    Schimbările pregătite de statistica britanică fac parte dintr-o iniţiativă a UE de a alinia metodologia de calcul a statelor membre.

    Italia a anunţat, de asemenea, că va include începând din acest an prostituţia şi vânzările ilegale de droguri în calcularea PIB, conform normelor Uniunii Europene.

    Decizia ar ajuta în sfârşit Italia să înregistreze o creştere a PIB, după mulţi ani de stagnare economică, şi ar sprijini eforturile premierului Matteo Renzi de atingere a ţintelor de deficit bugetar.

    Drogurile, prostituţia şi contrabanda vor fi prezente în PIB pentru anul 2014, iar cifrele pentru anii următori vor fi ajustate astfel încât să reflecte schimbarea metodologiei, a informat biroul de statistică de la Roma.

  • Electrica a anunţat vineri Bursa de la Londra despre intenţia de listare

    Listarea este programată pentru luna iunie, conform angajamentului luat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional.

    Oferta prin care Electrica scoate la vânzare pe bursă acţiuni noi reprezentând 105% din capitalul social va avea trei tranşe, iar investitorii pot cumpăra atât acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi GDR-uri pe piaţa de la Londra. Prin această ofertă statul vizează transferul a 51% din acţiunile companiei către investitori privaţi. În prezent, Electrica este controlată integral de stat, prin Ministerul Economiei. Compania are un capital social de 2,06 miliarde lei.

    Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei Privatizare din Departamentul pentru Energie, estima la finalul lunii februarie că în urma transferului de acţiuni compania ar putea atrage peste 400 milioane de euro.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica şi Transelectrica au fost listate la bursă prin vânzarea de pachete minoritare, iar guvernul s-a angajat faţă de FMI să listeze şi Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia de asemenea prin plasarea către investitori a unor participaţii minoritare.

  • Google a creat un site pentru cererile utilizatorilor privind ştergerea de informaţii sensibile

    Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis la mijlocul lunii mai că utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante sau care încalcă dreptul la viaţă privată, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Decizia CEJ a trimis o undă de şoc în industria IT şi a lovit deosebit de puternic Google, operatorul celui mai mare motor de căutare online.

    Persoanele trebuie să aibă dreptul să ceară ştergerea unor informaţii, întrucât impactul asupra lor a ceea ce apare în căutările online este imens, a afirmat CEJ, adăugând însă că trebuie găsit un echilibru în privinţa interesului public, mai ales în cazul unor indivizi cu rol proeminent în societate.

    Ambiguitatea limbajului CEJ ar putea reprezenta cea mai mare problemă pentru companii, care trebuie acum să interpreteze decizia. Dezactivarea link-urilor poate fi impusă şi atunci când informaţiile au fost publicate respectând legea.

    Noul site al Google, prezentat vineri, permite unei persoane rezidente în Europa să transmită adrese web pe care le vrea eliminate din căutările online după numele său. Persoanele trebuie să-şi prezinte şi numele, adresele de email, să furnizeze o poză pentru identificare, să explice în ce mod pagina web respectivă are legătură cu ei şi de ce este “irelevantă, depăşită sau inadecvată”.

    Linkurile vor fi eliminate doar pentru rezultatele căutărilor iniţiate din UE, potrivit Google.

    Compania americană a anunţat că va analiza fiecare cerere, inclusiv dacă există interes public pentru linkul care va fi eliminat din căutări, precum ar fi informaţiile despre scheme de înşelăciune, malpraxis profresional, condamnări penale sau comportament al angajaţilor publici.

    “Curtea impune Google să ia decizii dificile privind dreptul unei persoane de a fi uitate online şi cel al publicului de a şti“, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Google va colabora cu autorităţile de protecţie a datelor pentru a implementa hotărârea.

    Din comisie fac parte Luciano Floridi – filozof la Institutul Internetului de la Oxford, Frank La Rue – raportor special al ONU pentru protecţia libertăţii de exprimare, Peggy Valcke – director la facultatea de drept a Universităţii Leuven, José- Luis Piñar – academician care a lucrat în trecut pentru agenţia de protecţie a datelor din Spania, precum şi Jimmy Wales – cofondator al enciclopediei online Wikipedia.

    Preşedintele executiv al Google, Eric Schmidt, şi şeful departamentului juridic al companiei, David Drummond, vor conduce comisia. Scopul comisiei va fi să promoveze o discuţie amplă asupra implicaţiilor deciziei CEJ, fără să poată decide politica Google.

    Google a primit deja mii de cereri pentru ştergerea de linkuri de la rezidenţi europeni. Compania nu a eliminat încă linkuri, dar dezvoltă politicile şi procesele necesare pentru a face acest lucru, a spus un purtător de cuvânt.

  • Bookfest îşi aşteaptă cititorii cu reduceri de până la 75%, cărţi la 1 leu şi noi titluri

     Deschiderea oficială a Bookfest 2014 a avut loc miercuri, la complexul Romexpo din Bucureşti, unde au participat, printre alţii, Grigore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România, organizatorul evenimentului, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, Bogdan Zdrojewski, ministrul polonez al Culturii şi Patrimoniului Naţional, Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei în România, Leszek Biały, director adjunct al Institutului Polonez din Bucureşti, şi principele Nicolae al României.

    După deschiderea oficială a Bookfest, cititorii au început să vină la Romexpo, pentru a descoperi oferta de carte pregătită de editorii din România şi, încet, încet, standurile editurilor au prins viaţă.

    Claudia Fitcoschi, director de promovare şi relaţii cu presa la Polirom şi Cartea Românească, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că la standul editurii pasionaţii de literatură vor putea găsi peste 1.000 de titluri, toate aflate la reducere de 20% şi peste 100 de titluri la preţul de 9,99 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase producători de ciment, între care Holcim, amendaţi în Brazilia cu 1,4 miliarde de dolari

     Producătorii de ciment vor fi obligaţi să vândă din active şi se vor confrunta cu restricţii în privinţa finanţării de la bănci de stat, după ce au format un cartel de fixare a preţurilor, a declarat Vinicius Carvalho, preşedintele autorităţii de reglementare, Cade, relatează Bloomberg.

    Brazilia a înregistrat pierderi de 700 de milioane de dolari pe an din cauză că producători de ciment care controlează peste 85% din piaţa de profil au împiedicat concurenţa, potrivit Cade.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro