BusinessMagazin

Blog

  • Facebook plăteşte jumătate de miliard de dolari pentru o afacere fondată de doi români: Sergiu Biriş şi Andrei Dunca

    Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari Liverail – un start-up specializat în livrarea reclamelor video online care are o echipă de câţiva zeci de programatori la Cluj în condiţiile în care doi dintre fondatori sunt Andrei Dunca şi Sergiu Biriş, românii care au lansat platforma video locală Trilulilu.

    Andrei Dunca este în contiuare în echipa de management a Liverail, unde ocupă poziţia de director tehnic. Cel de-al treilea fondator al companiei, care este şi CEO, este Mark Trefgarne.

    Liverail, care are o echipă de 170 de oameni, ar fi obţinut anul trecut venituri brute de 60 de milioane de dolari şi venituri nete de 22 de milioane de dolari, conform Techcrunh, care citează mai multe surse de pe piaţă.

    Achiziţia Liverail va ajuta Facebook să obţină o cotă şi mai mare din piaţa de publicitate online.

    Iată povestea celor doi tineri care au fondat Trilulu, publicată de Business Magazin în 2007.

    În 2007 s-a decis că e timpul să aibă un produs propriu şi a lansat Trilulilu, primul YouTube românesc, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti. În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, SERGIU BIRIŞ avea deja propria afacere, o agenţie de web design. Sergiu Biriş a fost invitat la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin. IATĂ DISCURSUL SĂU

    Citiţi mai multe pe zf.ro

     

  • Povestea managerului român care conduce operaţiunile Philips Healthcare în România şi alte opt ţări

    RECENT, GIGANTUL OLANDEZ PHILIPS ŞI-A MUTAT SEDIUL DIVIZIEI DE HEALTHCARE DIN EUROPA DE SUD-EST LA BUCUREŞTI, acolo de unde Alexandru Popescu a devenit responsabil pentru coordonarea şi dezvoltarea businessului în nouă state din regiune. Anterior, deciziile legate de regiune în cadrul diviziei se luau la Zagreb, iar mutarea centrului de greutate la Bucureşti face parte dintr-o strategie mai amplă a Philips, aceea de a se concentra pe consolidarea poziţiei pe segmentul de healthcare. “România este a doua ţară ca importanţă din regiune pentru Philips având în vedere populaţia şi potenţialul imens de dezvoltare”, spunea Alexandru Popescu într-un interviu acordat la patru zile de la preluarea mandatului.

    Popescu (40 de ani) vine cu o experienţă de aproape 15 ani în industria de sănatate pe care şi-a clădit-o în cadrul unor companii precum Medicover, Euromedic, Regina Maria, iar cel mai recent Amethyst, un proiect pornit din România şi extins în regiune. Este de profesie jurist, a cochetat cu industria telecom, însă cel mai mult îi place să lucreze în cadrul sectorului de sănătate. Primul contact cu businessul l-a avut la Connex, despre care spune că a fost o şcoală excepţională pentru oricine a lucrat acolo datorită capitalului şi procedurilor pe care le-au implementat şi care s-au răspândit în toate domeniile.
    Spune că a analizat mult decizia de a veni la Philips, dar nu se referă la aceasta ca la o schimbare. “Nu e o schimbare dramatică, ci aceeaşi poveste văzută dintr-un unghi puţin diferit. Sunt aceiaşi oameni cu care vorbeşti, medicii, şi aceleaşi companii medicale cu care lucrezi”.

    Dacă înainte era cel care punea la punct proiecte de dezvoltare pentru companii, acum sarcina lui este să fie la curent cu tot ceea ce au de gând să facă alţii, cu orice “intenţie declarată (de investiţii – n.red.) pentru următorii doi ani”.

    Philips se luptă cu Siemens şi GE pe o piaţă a echipamentelor medicale care în anii buni era de aproximativ 150 milioane de euro. Era perioada 2007-2008, când se dotau cu aparate mari spitale publice şi când Ministerul Sănătăţii organiza licitaţii. A urmat apoi extinderea puternică a sectorului privat, când marii operatori au prins gustul extinderii şi au pus bazele unei reţele alternative de sănătate unde se pot găsi aproape orice servicii.   

    “Pentru mine era inimaginabil cum avea să se transforme această piaţă în zece ani. |n 2003, când am început la Medicover, aveam o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro ca lideri de piaţă, iar următorul jucător era la jumătate din cifra noastră de afaceri. Acum vorbim de companii cu cifră de afaceri care se apropie de 100 milioane de euro.”

    Piaţa privată de servicii medicale este estimată la 500-600 milioane de euro, iar liderul este MedLife, companie care anul acesta aşteaptă afaceri de peste 80 de milioane de euro şi care a anunţat că ar putea atinge pragul de 100 milioane de euro în 2016. Afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro mai realizează şi Regina Maria, Medicover sau Sanador, companii care şi-au crescut businessul puternic în ultimii ani susţinute de evoluţia ascendentă a pieţei, dar şi de noile investiţii derulate. De fapt, cea mai agresivă perioadă de extindere a fost până în 2011, ulterior proiectele de dezvoltare fiind răzleţe.

    Alexandru Popescu este însă de părere că lucrurile încep să se mişte din nou în piaţa de servicii medicale, ceea ce se traduce în oportunitate pentru compania pe care o reprezintă: “Sunt intenţii. Fie că vorbim de facilităţi outpatient (ambulatoriu – n.red.) sau de lucruri mai sofisticate, ca de exemplu radioterapia, piaţa se mişcă din nou pregătindu-se pentru o nouă etapă. A fost o perioadă de precauţie care s-a terminat. Proiectele publice vor avea un rol foarte important pentru că, dacă este cineva care a rămas dator în piaţa aceasta în ultimii zece ani, este partea publică. Partea privată a investit foarte mult şi va continua să investească”.

    |n sectorul public, în capitală, de anul trecut sunt în derulare investiţii de aproximativ 80 de milioane de euro, cel mai mare proiect fiind cel de la Spitalul Foişor, unde se ridică o unitate de stat, prima investiţie de la zero într-un spital public după 1990. Este un proiect al Primăriei Capitalei (Spitalul Foişor a fost descentralizat şi este în administrarea primăriei). Tot primăria mai ridică un nou spital de copii, la Victor Gomoiu, în apropierea Arenei Naţionale.

    ALEXANDRU POPESCU ESTE DE PĂRERE CĂ, SIMULTAN CU INVESTIŢIILE PUBLICE, INDUSTRIA ŞI MARII JUCĂTORI DIN SECTORUL PRIVAT SE PREGĂTESC DE O NOUĂ ETAPĂ, care ar presupune intrarea jucătorilor strategici în această piaţă, ceea ce se va întâmpla în 2015: “Piaţa a ajuns la maturitate. |n perioada în care eram parteneri cu 3i (fondul de investiţii a fost în acţionariatul Reginei Maria în perioada 2007-2010 – n.red.), când la Londra se vorbea despre piaţa locală, se spunea că, dacă nu există o companie care are 100 de milioane de euro cifră de afaceri sau o valoare de peste 100 de milioane de euro, atunci nu prezintă interes pentru investitori.

    Fondurile foarte mari sau strategici nu vin să aglutineze piaţa, ci aşteaptă ca ea să capete consistenţă şi atunci se hotărăsc să facă pasul. Sunt companii care au ajuns la acest nivel şi care ar putea face obiectul interesului unui mare jucător”. Chiar dacă în capitală lucrurile nu sunt poate atât de dinamice ca altădată, sunt zone din ţară unde proiectele există, a mai precizat Popescu: “Diferenţa dintre ce a fost înainte şi ce este acum este că înainte erau doi sau trei jucători foarte mari care făceau lucruri şi erau foarte vizibili. Acum sunt mai mulţi jucători regionali cu diferite planuri de dezvoltare. |n ţară lucrurile se mişcă”.

    Anterior, piaţa de servicii medicale private creştea cu 30-40% pe an sau chiar mai mult; acum, ritmul este mult mai domol, dar mai bine aşezat – la un nivel de 500 de milioane de euro, o creştere de 10% înseamnă mult şi generează aşteptări mari.

  • Cum încearcă recrutorii să spargă rutina de la interviurile de angajare

    SE SPUNE CĂ NU POŢI SĂ ÎNVEŢI UN CÂINE BĂTRÂN TRUCURI NOI, IAR CÂND VINE VORBA DESPRE INTERVIEVAREA A ZECI SAU SUTE DE CANDIDAŢI PE LUNĂ, UNII CU MAI MULTĂ EXPERIENŢĂ, ALŢII  “BOBOCI” PE PIAŢA MUNCII, RUTINA PARE GREU DE EVITAT. Atunci când vezi pentru prima dată cea mai mare parte a candidaţilor, iar profilul căutat rămâne cam acelaşi, se nasc, inevitabil, întrebările-clişeu. Pentru unii recruiteri, răspunsurile candidaţilor pot valida sau nu o calitate cerută pentru profilul căutat, însă alţi oameni de HR au căzut în capcana rutinei şi, la interviuri, se transformă în roboţi care emit aceleaşi întrebări şi care procesează răspunsurile după anumite criterii bine stabilite. Cât de des apare rutina în viaţa recruiterilor şi de ce, care sunt pericolele pe care le poate avea asupra businessului de recrutare şi cum poate fi diminuată?

    „Probabil că orice tip de muncă presupune o anumită parte rutinieră, mai puţin atrăgătoare şi fermecătoare. În cazul resurselor umane, cred că factorii principali care determină apariţia rutinei sunt taskurile din care lipsesc provocările, mediul de lucru care, la rândul său, rămâne acelaşi pentru mult timp şi, nu în ultimul rând, recrutarea pentru timp îndelungat a aceloraşi tipuri de poziţii“, susţine Dana Meleghi, head of recruitment în cadrul dezvoltatorului de software Luxoft Romania, care numără în jur de 900 de angajaţi în prezent. Ideea de rutină în procesul de recrutare pare a fi unanim acceptată şi conştientizată de mulţi oameni de resurse umane. Aceştia admit că este o problemă reală pe care fiecare o experimentează măcar o dată în carieră şi care este hrănită în timp de anumite contexte.

    CU CÂT ESTE MAI MARE AGENŢIA DE RECRUTARE, CU ATÂT RISCUL DE APARIŢIE A RUTINEI ESTE MAI MARE. POATE PĂREA PARADOXAL, DAR NU ESTE AŞA: AGENŢIILE MARI ÎŞI STRUCTUREAZĂ ACTIVITATEA DE RECRUTARE PRIN NIŞAREA PE SPECIALIZĂRI. În acest fel, recruiterilor li se alocă roluri bine definite şi înguste, de specializare, fapt care induce o anume rutină“, explică Ioan Poclitaru, director de marketing al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT Group România. Pe de altă parte, chiar dacă un recruiter din cadrul APT se apropie de 100 de interviuri de angajare şi chiar dacă, în general, firmele de recrutare şi plasare de personal au câteva domenii pentru care recrutează, riscul apariţiei rutinei este mai mic decât în cazul celor care lucrează într-un departament de HR intern.

    Sunt însă şi specialişti în resurse umane care lucrează în acelaşi domeniu şi chiar în aceeaşi companie de ceva ani şi care susţin că, cel puţin în teorie, recrutarea ar trebui să fie ferită de rutină, tocmai prin prisma volumului mare de oameni foarte diferiţi care vin la interviuri. Cu toate acestea, practica ne învaţă altceva: nici recruiterii nu pot fi izvoare nesecate de întrebări creative, noi, şi nici nu pot să recruteze  „după ureche“, astfel că unele reţete chiar se impun.

    CU TOATE CĂ ÎN PRACTICĂ NICIODATĂ NU ÎNTÂLNEŞTI PERSOANE SAU SITUAŢII IDENTICE, SUNTEM TENTAŢI SĂ CREDEM CĂ ACTIVITATEA DE RECRUTARE POATE SĂ DOBÂNDEASCĂ O RUTINĂ INTRINSECĂ. De fapt, o anumită rutină, specifică meseriei, poate apărea în funcţie de senioritatea pe post a recruiterului, managerii implicaţi în proces, varietatea joburilor/profilurilor care se caută, dimensiunea companiei şi diversitatea posturilor căutate, complexitatea schimbărilor de strategie sau procesele interne“, este de părere Adela Jansen, directorul de HR al BRD, grup cu aproximativ 9.000 de angajaţi pe plan local. Ea mai precizează că, deşi un bun recruiter este provocat în permanenţă să caute şi să identifice candidatul cel mai potrivit pentru un job într-un anumit interval de timp, optim pentru business, acesta face parte dintr-un proces al deciziilor interne, iar rezultatele lui depind de descrierea în detaliu a nevoilor de recrutare, de profil, cerinţe speciale, de maturitatea managerilor care intervievează şi determină alegerea unui nou colaborator, dar şi de echilibrarea cererii şi ofertei în momentul deciziei.

  • Şeful de direcţie din Consiliul Judeţean Caraş-Severin, prins când lua mită, a fost reţinut

    Şeful Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat din Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Ianăş Roşeţi, a fost reţinut pentru 24 de ore, în noaptea de miercuri spre joi, de către procurorii DNA din Timişoara, sub acuzaţia de luare de mită, urmând ca joi să fie dus la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Roşeţi a ieşit în jurul orei 02.00 din sediul DNA Timişoara, unde a fost audiat timp de câteva ore, fiind dus în arestul Poliţiei Timiş.

    ”Nu am de declarat nimic, sunt nevinovat”, a spus Roşeţi la ieşirea din sediul DNA Timişoara.

    Şeful Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat din Consiliul Judeţean Caraş-Severin a fost prins în flagrant, miercuri, de către procurorii DNA Timişoara, în timp ce primea 9.000 de lei dintr-un total de 8.000 de euro solicitaţi în schimbul atribuirii de contracte în mod preferenţial, iar în urma flagrantului procurorii au făcut şi percheziţii la locuinţa acestuia.

  • Protest cu pâine şi lumânări al proprietarilor de pensiuni din Rânca, faţă de situaţia cu Transalpina

    Câţiva protestatari au adus o pâine cu diametru de peste un metru, pe care au scris cu litere mari numele şoselei şi pe care au rupt-o şi au împărţit-o tuturor participanţilor la acţiune, la fiecare bucată fiind pomenite nume ale parlamentarilor de Gorj de la care aceştia aşteaptă sprijin pentru deschiderea circulaţiei pe Transalpina.

    Cel care a rupt pâinea şi a dat-o de pomană a fost preşedintele asociaţiei care reprezintă interesele proprietarilor de pensiuni şi hoteluri din staţiunea Rânca, Constantin Pănescu, care a precizat că împarte pâinea ”pentru toţi deputaţii judeţului”.

    De asemenea, oamenii au adus un platou cu colivă, dar şi lumânări pe care le-au împărţit între ei.

    Participanţii la protest au spus că, în prezent, pe Transalpina nu circula nimeni, şoferilor fiindu-le teamă că vor fi amendaţi.

    ”Am ajuns pe ultimul loc la cifra de cazare doar pentru că nişte domni de la Drumuri nu sunt în stare să instaleze trei-patru indicatoare cu care să îi ajute pe şoferi. Grav este că avem un drum în lucru pe care nu se lucrează şi care nici măcar nu e conservat, dar pe care s-a circulat fără probleme până acum, anul acesta, dintr-o dată comunicându-se că nu mai e permis accesul cu maşini pe Transalpina. O asemenea decizie omoară orice investiţie în Rânca şi îi afectează grav şi pe proprietarii de terenuri care au păduri pe munţii din zonă, fiind vorba de mii de persoane”, a declarat Pănescu.

    Conform acestuia, localnicii solicită sprijinul premierului Victor Ponta şi al autorităţilor judeţene pentru deschiderea circulaţiei pe Transalpina, săptămâna viitoare urmând să aibă loc o nouă acţiune de protest la care vor participa şi angajaţi din pensiunile şi restaurantele din Rânca.

    Protestatarii au spus că Ponta are domiciliul în comuna gorjeană Baia de Fier, localitate care, administrativ, împreună cu oraşul Novaci, coordonează activitatea din Rânca.

    CNADNR nu reuşeşte să rezilieze contractul încheiat cu firma Romstrade, implicată în modernizarea şoselei Transalpina, astfel că traficul rutier rămâne închis pe drumul respectiv, deşi acest lucru influenţează negativ turismul din zona Rânca, declara, luni, directorul general al companiei, Narcis Iorga.

    Neaga mai spunea, în urma unei vizite făcute în zona respectivă, că turiştii care se aventurează dincolo de staţiunea Rânca pentru a vedea peisajele montane fac acest lucru pe cont propriu, CNADNR neasumându-şi nicio responsabilitate.

    “Acest drum nu aparţine CNADNR, ci constructorului, dar Romstrade e în insolvenţă. Noi am făcut demersuri pentru a rezilia contractul, în contract existând o prevedere conform căreia rezilierea se poate face doar pe cale judiciară. Am făcut o notificare către casa de insolvenţă, care nu a fost de acord cu rezilierea contractului. În consecinţă, noi nu am putut prelua nicio parte din drum pentru a începe lucrările de întreţinere şi să continuăm ceea ce nu s-a făcut până acum”, afirma Neaga.

    Directorul general al CNADNR afirma că, în prezent, compania pe care o conduce îşi calculează pagubele şi va apela la instanţă pentru a obţine inclusiv rezilierea contractului încheiat cu Romstrade, firma respectivă începând lucrările de modernizare a şoselei în 2007, muncitorii fiind retraşi însă de pe Transalpina în 2012, după arestarea patronului Nelu Iordache.

    Conform acestuia, lucrările la Transalpina sunt finalizate în proporţie de 75-80%, însă şoseaua nu are elemente de siguranţă, de genul parapetelor de protecţie, al indicatoarelor rutiere sau chiar al marcajelor.

    Şeful CNADNR spunea că nu ştie când vor putea circula şoferii pe Transalpina fără să rişte amenzi pentru că intră cu maşina pe un drum pe care sunt indicatoare prin care sunt avertizaţi că circulaţia rutieră este interzisă.

    În 26 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată, în stare de arest, într-un dosar privind deturnarea fondurilor europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

  • ASF: Asigurătorii vor plăti mai mult la fondul de garantare dacă nu rezolvă problemele pe piaţa RCA

    “Nu se poate ca acest produs să genereze atâtea probleme pe piaţa asigurărilor“, a avertizat Negriţoiu într-o întâlnire cu directorii mai multor companii de asigurări care reprezintă peste 70% din piaţă şi cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR), potrivit unui comunicat transmis miercuri de ASF.

    Autoritatea vrea constituirea unor grupuri comune de lucru la care să participe reprezentanţi ai ASF, UNSAR şi ai companiilor de asigurări, pentru găsirea unor soluţii de redresare a pieţei RCA, fiind vizată o mai mare transparenţă a primelor, a cheltuielilor de reparaţii şi a acoperirii pagubelor.

    Piaţa de asigurări din România este dependentă de segmentul asigurărilor auto, care reprezintă 65,12% din totalul primelor brute subscrise pe categoria asigurărilor generale în 2013, notează ASF în raportul anual publicat marţi.

    Datele trimestriale ale ASF arată că în primul trimestru al acestui an piaţa asigurărilor a scăzut cu aproape 3,5% faţă de perioada corespunzătoare din 2013.

    Negriţoiu a propus, în timpul întâlnirii cu directorii companiilor de asigurări, elaborarea unui plan de redresare şi dezvoltare a sectorului asigurărilor, având în vedere că piaţa nu dă semne clare de revenire după criza financiară, potrivit comunicatului transmis miercuri.

    În anul 2013, piaţa asigurărilor a înregistrat pierderi nete de 1,283 miliarde lei, faţă de 321,58 milioane lei în 2012, mai mult decât pierderile cumulate din cei patru ani anteriori, mai reiese din raportul anual al ASF. Mai mult de jumătate din companiile de asigurări prezente în România au înregistrat pierderi anul trecut. Astfel, doar 17 companii au avut profit, în timp ce celelalte 20 au înregistrat pierdere.

    Primele brute subscrise anul trecut în România, pe cele două categorii de asigurări – generale şi de viaţă – au totalizat 8,124 miliarde lei, în scădere cu 132,26 milioane lei faţă de nivelul din 2012, reprezentând o contracţie de 1,6% în termeni nominali şi 5,37% în termeni reali.

  • Americanii bagă 100 de milioane de dolari în cel mai tare film cu Dracula din istoria cinematografiei – GALERIE FOTO

    “Dracula” lui Bram Stoker este una dintre cele mai ecranizate opere literare din toate timpurile, până în prezent fiind realizate 27 de filme despre celebrul vampir.

    “Dracula Untold” este cea de-a 28-a producţie şi prima care pune accent pe modul în care Vlad Ţepeş a ajuns Dracula. Filmul grupează atât evenimente istorice, documentate, cât şi unele fictive, aşa cum au fost ele descrise de către Stoker.

    Cu un buget de 100 de milioane de dolari, filmul reprezintă cea mai costisitoare adaptare a cărţii scrisă în 1897.

    Cea mai cunoscută ecranizare rămâne, cel mai probabil, adaptarea din 1931 care îl are în rolul principal pe Bela Lugosi. Filmul a avut un buget de doar 355.000 de dolari; o ecranizare recentă, “Dracula 2000”, a avut un buget de 54 milioane de dolari.

    “Dracula Untold” este regizat de Gary Shore şi îi are în rolurile principale pe Luke Evans (“The raven”, “Fast&Furious 6”), Dominic Cooper (“Need for Speed”, “Captain America”) şi Samantha Barks (“Les Miserables”). Filmul este produs de  Universal Pictures şi Legendary Pictures şi va fi lansat pe data de 17 octombrie.

     

  • CSAT aprobă intrarea şi staţionarea în România a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DISPONIBILIZĂRILE de la CFR Marfă pot începe. Guvernul a aprobat plata venitului de completare. Salariaţii disponibilizaţi vor primi între 12 şi 24 de salarii compensatorii

     Distribuirea banilor a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului, prin hotărâre.

    Pentru cei 2.500 angajaţi care vor fi disponibilizaţi, Ministerul Transporturilor a calculat un necesar financiar, aferent doar acestui an, pentru venitul de completare de 16,9 milioane lei.

    “Venitul lunar de completare va fi acordat celor 2.500 de persoane disponibilizate de la CFR Marfă, urmare aplicării planului de disponibilizare, aprobat de conducerea acestei societăţi. Concedierea salariaţilor CFR Marfă se va face începând cu luna iulie 2014 şi este necesară alocarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei totale de 67,6 milioane lei, din care în anul 2014 suma de 16,9 milioane lei”, se arată în proiectul elaborat de minister.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua Facebook, investigată în Marea Britanie în cazul manipulării emoţiilor utilizatorilor săi

     “Am ridicat această chestiune în legătură cu Facebook şi vom colabora cu omologii noştri din Irlanda pentru a afla mai multe în legătură cu împrejurările” în care a fost făcut acest studiu, a declarat un purtător de cuvânt al ICO, miercuri, pentru AFP.

    Reprezentanţii ICO au spus că este prea devreme să precizeze ce aspecte legale a încălcat Facebook prin realizarea acestui experiment, conform Financial Times.

    Totodată, publicaţia Financial Times precizează că în această anchetă va fi implicată şi autoritatea responsabilă cu protecţia datelor din Irlanda, întrucât sediul european central al reţelei Facebook se află la Dublin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro