BusinessMagazin

Blog

  • Tiraspolul denunţă “concentrarea” forţelor militare ucrainene la frontiera cu Transnistria

    La frontiera cu Transnistria “sunt efectuate lucrări de construcţii, sunt săpate şanţuri”, a afirmat Şevciuk, după ce Ucraina a săpat un şanţ la graniţa cu regiunea separatistă moldoveană, de teamă că trupele ruse staţionate în zonă ar putea invada teritoriul ucrainean.

    Liderul separatist a subliniat că populaţia şi autorităţile din regiune sunt “îngrijorate” de aceste activităţi. El i-a propus ambasadorului american să noteze că Transnistria “nu efectuează pregătiri militare”.

    “Transnistria nu a atacat pe nimeni niciodată şi nu intenţionează să atace. Ne respectăm angajamentele cu privire la menţinerea păcii în zona de securitate”, a dat asigurări Şevciuk.

    Totuşi, separatiştii proruşi din regiunea moldoveană Transnistria şi-au plasat forţele de securitate în stare de alertă, la începutul lui august, sub pretextul unei ameninţări militare din partea Ucrainei şi Republicii Moldova.

    De asemenea, Şevciuk a acuzat Ucraina că tensionează atmosfera în cazul regiunii transnistrene şi a apreciat că autorităţile de la Chişinău încearcă să submineze eforturile pentru avansarea negocierilor.

    “Observăm că este implementată o strategie care are drept scopt discreditarea Transnistriei”, a declarat el.

    Totodată, ministrul de Externe al regimului separatist de la Tiraspol, Nina Ştanski, a denunţat miercuri “blocada impusă Transnistriei” de către Republica Moldova.

    “Dacă populaţia transnistreană nu ar fi putut să-şi cumpere toate cele necesare pentru o viaţă normală, am fi vorbit despre o adevărată catastrofă umanitară”, a afirmat Ştanski, citată de agenţia Novosti PMR.

  • Franţa va livra arme “sofisticate” kurzilor din Irak, anunţă Fabius

    “Este vorba despre arme sofisticate, care vor fi livrate în următoarele ore”, a declarat ministrul pentru postul de televiziune TF1.

    El a refuzat să răspundă întrebărilor despre natura şi cantitatea materialelor care vor fi livrate, deoarece “nu poţi să furnizezi adversarilor planul bătăliei prietenilor tăi. Însă acestea vor răspunde necesităţilor urgente ale kurzilor”, a afirmat Fabius.

    Preşedinţia franceză a anunţat anterior trimiterea, “în următoarele ore”, a unor arme în Irak, “pentru a susţine capacitatea operaţională a forţelor angajate împotriva Statului Islamic”, jihadiştii care avansează spre Bagdad.

    “Vrem să-i ajutăm pe kurzi şi iranieni să evite masacrele, pentru aceasta livrăm arme care permit combatanţilor să lupte şi sperăm să câştige”, a declarat Fabius, potrivit căruia obiectivul este “reechilibrarea forţelor”.

    “Teroriştii au arme extrem de sofisticate sustrase de la trupele irakiene şi care la origine erau arme americane”, a subliniat el.

    Miniştrii europeni de Externe vor participa vineri , la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă pe tema crizei din Irak, o întâlnire cerută “cu multă forţă” de Paris, a subliniat Fabius.

     

  • Papa Francisc a sosit în Coreea de Sud, într-o vizită de cinci zile

    După ce a survolat China, avionul de tip Airbus A330 “Michelangelo Buonarotti” al companiei Alitalia a aterizat, la ora locală 10.15 (4.15, ora României), pe Aeroportul Incheon, unde a fost aşteptat de către preşedinta Park Geun-hye.

    Aproape în acelaşi moment Coreea de Nord trăgea spre mare trei rachete cu rază scurtă de acţiune, un mijloc utilizat frecvent de către regimul stalinist pentru a-şi manifesta nemulţumirea şi a ameninţa Seulul şi aliaţii acestuia.

    Papa urmează să adrese un mesaj de la Seul, în apropiere de paralela 38, pe care a fost trasată linia de demarrcaţie dintre cele două Corei, într-o încercare de a ajuta la o apropiere între sudul capitalist şi nordul stalinist, despărţite din 1953.

    El va oficia o “mesă pentru pace şi reconciliere” în Peninsula Coreea la Catedrala Myeong-dong de la Seul, pe 18 august, în a cincea şi ultima zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    Autorităţile de la Phenian, care au refuzat participarea catolicilor nord-coreeni la întâlnirea cu Papa, garantează în principiu libertatea de cult, înscrisă în Constituţie.

    Însă, potrivit ONU, creştinii care practică credinţa în afara asociaţiilor oficiale se expun unor persecuţii.

    – Creştinii, mai numeroşi ca budiştii

    Catolicismul prosperă, în schimb, în Coreea de Sud, o ţară considerată un adevărat “tigru” asiatic, cu o creştere fulgerătoare, o ţară pe care Ioan Paul al II-lea a vizitat-o în 1989.

    Creştinii, de toate confesiunile, sunt mai numeroşi ca budiştii. Catolicii (10,7% din populaţie) formează o Biserică activă şi influentă, dar care este ameninţată de o anumită “cartelizare”, pe care Papa urmează să o vizeze.

    Din cauza decalajului orar, programul primei zile va fi mai uşor. Suveranul Pontif, în vârstă de 77 de ani, va fi primit la Casa Albastră, sediul preşedinţiei, în prezenţa a 800 de personalităţi din ţară, după care se va întâlni cu 35 de episcopi.

    Primul dintre cele trei obiective ale vizitei, prezentate anterior de către Sfântul Scaun, este transmiterea unui mesaj de evanghelizare a Asiei – în care catolicii reprezintă 3,2% din populaţie şi înregistrează o creştere constantă – câtorva mii de tineri veniţi din 23 de ţări la o mini-întâlnire de tipul Zilele Tineretului Catolic în Asia. Nimeni nu se îndoieşte că tinerii catolici chinezi se afla în centrul atenţiei Papei.

    Francisc tocmai s-a “adresat tuturor ţărilor de pe continent”, aducând un mesaj pentru “viitorul Asiei”, a declarat numărul doi de la Vatican, secretarul de stat Pietro Parolin, într-un interviu televizat.

    “Vizita Papei este un simbol puternic al recunoaşterii de către Vatican a faptului că Biserica creşte cel mai rapid în Asia şi Africa subsahariană”, consideră Lionel Jensen de la Universitatea americană Sfânta Maria.

    – 124 de martiri vor fi beatificaţi

    Beatificarea la Poarta Gwanghwamun, la Seul, a lui Paul Yun Ji-chung şi a altor 123 de martiri din perioada de început a creştinismului în Coreea este al doilea obiectiv al vizitei. Este vorba atât despre o onorare a rezistenţei creştinilor asiatici în faţa numeroaselor persecuţii din trecut, cât şi despre sublinierea rolului laicilor în Biserică, creştinismul răspândindu-se cu ajutorul laicilor şcoliţi. Papa va saluta totodată mai multe “confort women”, foste sclave sexuale ale ocupanţilor japonezi.

    Papa va susţine 11 discursuri, în italiană şi engleză. Punctul culminant va fi vineri, ziua Adormirii Maicii Domnului şi totodată Ziua Naţională, când va fi oficiată o mesă pe World Cup Stadium, la Daejeon, în prezenţa unor supravieţuitori şi rude ale victimelor catastrofei feribotului Sewol – care a avut loc în aprilie şi s-a soldat cu 293 de morţi -, urmată de o întâlnire cu tineri asiatici la Sanctuarul de la Solmoe, locul martiriului primului preot coreean, Sfântul Andre Kim Daejeon.

    Câteva sute de mii de credincioşi sunt aşteptaţi sâmbătă la beatificarea celor 124 de martiri, la Seul. Duminică, Papa Francisc se va întâlni, la “Sanctuarul matirului necunoscut” de la Haemi, cu episcopii din întreaga Asie şi va adresa un mesaj continentului.

    Biserica Catolică sud-coreeană, care-şi dublează numărul de credincioşi aproximativ o dată la zece ani, joacă un rol social pe toate fronturile. Într-un mesaj video, ea a apreciat că este necesar ca tinerii catolici coreeni să păstreze contactul cu înaintaşii lor, “paznicii identităţii” creştine, să “poarte speranţa” şi să reziste “crizei morale şi spirituale” dintr-o societate deosebit de marcată de consumerism şi hipermediatizare, în care proliferează secte şi mişcări religioase.

  • ANALIZĂ: Cazuri în care Rusia a folosit pretextul ajutorului pentru o invazie militară sau livrarea de arme

    Postul de radio RFE/RL prezintă, în ediţia online, cele mai importante cazuri în care ajutorul oferit de Rusia s-a dovedit, în final, doar o strategie pentru o invazie militară.

    – Georgia, 1993

    În perioada războiului care a avut loc în 1992-1993 în Abhazia, Rusia a trimis o coloană de camioane cu ajutoare umanitare în oraşul separatist Tkvarceli, aflat sub asediul armatei georgiene.

    Populaţia civilă din Tkvarceli se afla în pragul disperării, iar oficialii georgieni au acceptat asistenţa umanitară oferită de Rusia, care a adoptat oficial o poziţie neutră în timpul războiului, în pofida susţinerii tacite pentru separatiştii abhazi.

    Moscova, înfuriată de atacul forţelor georgiene asupra unui elicopter rus de transport cu peste 50 de persoane la bord, a adăugat în secret, pe lângă medicamente şi alimente, rachete, mitraliere şi artilerie grea. Aceasta le-a permis separatiştilor abhazi să înfrângă armata georgiană, să preia controlul asupra capitalei Suhumi şi să declare de facto independenţa Abhaziei.

    Misiunea de ajutor umanitar a fost condusă de ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, în prezent ministru al Apărării în Guvernul de la Moscova.

    – Cehoslovacia, 1968

    Asemenea altor incursiuni pe teritoriul statelor din Europa de Est aflate sub influenţa Moscovei, invadarea Cehoslovaciei de trupele URSS, în 1968, a fost o operaţiune militară evidentă. Unii oficiali de la Kremlin au afirmat, însă, cu cinism, că, de fapt, a fost o misiune umanitară pentru a salva Cehoslovacia.

    La 20 august 1968, 200.000 de militari din statele membre ale Pactului de la Varşovia au trecut graniţa şi au aterizat în Praga, preluând controlul asupra oraşului în doar două zile. În urma operaţiunii au fost ucişi peste 100 de cehoslovaci.

    – Ungaria, 1956

    “Dezgheţul” iniţiat de liderul sovietic Nikita Hruşciov a dus la izbucnirea unor revolte faţă de regimurile comuniste din Polonia şi Ungaria.

    În Ungaria, ample proteste anti-sovietice au avut loc în octombrie 1956 sub conducerea premierului reformist Imre Nagy. În câteva zile, trupele sovietice au invadat ţara, iar 1.000 de tancuri au intrat în Budapesta. Aproape 30.000 de persoane au fost ucise în operaţiunile de reprimare a manifestaţiilor.

    – Lituania, Letonia, Estonia, 1940

    În 1939, Moscova a făcut presiuni asupra statelor baltice să semneze acorduri mutuale de asistenţă care acorda Guvernului sovietic dreptul să stabilească baze militare în cele trei ţări.

    Uniunea Sovietică a folosit acordurile pentru a declanşa invazii aproape simultane, iar trupele sovietice au intrat în Lituania la 16 iunie 1940, urmate o zi mai târziu de Letonia şi Estonia.

    În câteva zile, 50.000 de militari din Armata Roşie au ocupat regiunea Mării Baltice, au confiscat nave militare şi comerciale. Au urmat deportări în masă şi reprimări politice ale “elementelor anti-sovietice”.

    Pe de altă parte, numeroşi observatori au remarcat, ironic, că Rusia, care s-a opus categoric deschiderii unor coridoare umanitare în Siria, invocă necesitatea asistenţei umanitare în alte regiuni, în special în estul Ucrainei, în condiţiile în care Occidentul şi Kievul denunţă susţinerea acordată de Moscova separatiştilor proruşi.

     

  • PSD a intrat în 2014, anul alegerilor prezidenţiale, cu datorii de peste şapte milioane de euro

    Astfel, PSD a raportat datorii totale în valoare de 32.073.524 lei , echivalentul a 7.207.533 Euro.

    Suma totală de 32.073.524 le ieste compusă din suma de 17.973.299 lei, reprezentând datorii ce trebuie plătite în cursul anului 2014, şi din suma de 14.100.225 lei, reprezentând datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.

    Pe de altă parte, PSD a raportat la sfârşitul anului 2013 venituri totale în sumă de 15.203.654 lei, echivalentul a 3.416.551 Euro.

    Situaţia acestor datorii pare să treneze de la un an la altul.

    Astfel, la sfârşitul anului 2010, PSD a raportat datorii totale în valoare de 30.116.958 lei, echivalentul a 7.036.672 Euro, la cursul din acea perioadă. La sfârşitul anului 2009, an în care s-au desfăşurat alegeri prezidenţiale, PSD a raportat datorii totale în valoare de 24.407.006 lei, echivalentul a 5.783.650 Euro, la cursul din acea perioadă. La sfârşitul anului 2008, PSD a raportat datorii totale în valoare de 16.477.920 lei, echivalentul a 4.140.180 Euro, la cursul vremii.

    La Ministerul Finanţelor nu apar raportări făcute de PSD pentru anii 2011 şi 2012.

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, a susţinut, în 2011, că formaţiunea avea, la acea vreme, datorii totale de aproape şase milioane de Euro, partidul fiind executat silit pentru o sumă de două milioane de lei.

    În ceea ce priveşte datoriile PSD, purtătorul de cuvânt al partidului, Dan Şova, a precizat, recent, că, din câte ştie, datoriile preluate dinaintea mandatului lui Victor Ponta au fost achitate. “Au fost nişte datorii preluate în februarie 2010,din perioada anterioară, şi din câte ştiu au fost achitate. Nu ştiu dacă PSD mai are datorii sau nu, dar ştiu că din cotizaţii, din alocaţia de la buget, s-a făcut un grafic de plată şi se plătesc”, a spus Şova.

    Pe de altă parte, USL, alianţă din care a făcut parte şi PSD, alături de PNL, UNPR şi PC, a raportat, la sfârşitul anului 2013, că are datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an în sumă de 9.717.081 lei, echivalentul a 2.183.613 Euro.

    În ceea ce priveşte datoriile USL, Şova a precizat că acestea au fost acumulate de cele patru partide componente – UNPR, PC, PNL şi PSD – şi a arătat că e necesară lămurirea lor, astfel încât să se stabilească fiecare ce datorează, în caz contrar intervenind posibilitatea ca oricare partid să fie executat pentru toată datoria.

     

  • Mai mulţi investitori, interesaţi de hidrocentrala de la Tarniţa. Cum va arăta proiectul de un miliard de euro – VIDEO

    “Informăm publicul interesat cu privire la faptul că, încă din a doua zi de la deschiderea procedurii, au fost înregistrate atât o primă plată efectivă a preţului prevăzut mai sus (preţul de 12.000 euro pentru achiziţia documentaţiei de precalificare – n.r.), cât şi un număr semnificativ de investitori efectiv interesaţi, care se află în curs de pregătire a formalităţilor de plată şi de obţinere a împuternicirilor autentice necesare ridicării ocumentaţiilor, conform pocedurii”, se arată într-un comunicat al Hidro Tarniţa.

    Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald.

    Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. În timpul construcţiei centralei vor fi create peste 4.000 de locuri de muncă.

    Investitorii au putut achiziţiona documentaţia începând de luni, iar aceast lucru le permite să viziteze locul unde ar urma să fie costruită hidrocentrala.

    Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.

    Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acţiuni.

    La capitalul companiei Hidro Tarniţa vor participa Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia şi Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie (SAPE), alături de investitori care urmează să fie selectaţi. SAPE a fost înfiinţată ca să ges­tioneze pachetele minoritare de acţiuni cu care a rămas Electrica SA la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice privatizate.

     

  • Sculptorul Florin Codre: Monumentul Marii Uniri din China, finalizat. Ministerul Culturii este responsabil pentru întârzierea dezvelirii lui

    “Cred că, sculptor român fiind, nu trebuie să îmi mai justific, după o viaţă întreagă de muncă pusă în slujba neamului meu, nici arta, nici faptele. Totuşi, iată că sunt nevoit să îmi exprim din nou public (aşa cum am făcut-o întotdeauna, chiar şi în timpul dictaturii comuniste) nu doar crezul meu în artă şi în geniul poporului român, ci şi revolta faţă de nişte oameni mărunţi, mărginiţi şi, în ultimă instanţă, antiromâni. Am să încerc să mă explic”, a declarat pentru MEDIAFAX Florin Codre.

    Florin Codre a spus că, în anul 2007, la solicitarea primăriei din Arad, Ministerul Culturii a organizat un concurs pentru realizarea Monumentului Marii Uniri. “Am participat la concurs şi l-am câştigat. Am încheiat, în consecinţă, la sfârşitul anului, un contract cu ministerul, prin care acesta se obliga să mă plătească pentru a încheia lucrarea, care ar fi trebuit dezvelită la Arad, la 1 decembrie 2011. Mi-am propus, de la început, să realizez monumentul, cu o înălţime de 18 metri, din marmură albă cioplită. Lipsa de mână de lucru calificată din România, precum şi lipsa materialelor necesare, în ţară, m-au determinat să decid sculptarea monumentului în China, la scurtă vreme după ce încheiasem fazele preliminare de execuţie, în România”, a declarat pentru MEDIAFAX sculptorul.

    Acesta a precizat că, deşi a terminat lucrarea la termen, “o lege stupidă, care a făcut o gravă confuzie între artişti şi societăţile comerciale, m-a obligat, retroactiv, să plătesc TVA pentru un contract încheiat în baza Legii privind drepturile de autor”.

    “Ca urmare a acestei noi legi nefireşti, m-am ales şi cu conturile blocate. Este, fără îndoială, o încălcare grosolană a principiilor Legii drepturilor de autor, potrivit cărora artiştii nu pot fi trataţi, în nici un caz, drept SRL-uri. Legea care m-a obligat la plata TVA mi-a adus grave prejudicii financiare, lăsându-mă fără bani pentru aducerea lucrării în ţară. Trec peste faptul că, în tot acest timp, o parte dintre componentele lucrării, aflate în atelierul din China, s-au degradat şi a trebuit să le refac”, a mai spus acesta.

    Pe de altă parte, acesta a mai precizat pentru MEDIAFAX că “toţi miniştrii care s-au perindat la conducerea Ministerului Culturii de la semnarea contractului pentru Monumentul Marii Uniri au simţit nevoia să-şi aducă şi ei «contribuţia» la «bunul mers» al proiectului, impunându-mi să semnez acte adiţionale”.

    Florin Codre a precizat că aceste contracte adiţionale prevedeau, “fără excepţie”, un singur lucru, mai exact “amânarea termenelor de plată”. “Astfel, din amânare în amânare, sumele pe care eram în drept să le încasez deveneau tot mai mici, asta deoarece contractul fusese încheiat în lei, iar eu aveam de efectuat plăţi în valută pentru execuţia lucrării. Am calculat că numai din diferenţa de curs am pierdut cca 25 – 30% din suma iniţial prevăzută în contract”, a mai precizat acesta.

    El a amintit că, în anul 2008, la o întâlnire pe care a avut-o la Paris, cu ministrul Culturii din acea perioadă, Theodor Paleologu, acesta i-a promis că va debloca finanţarea monumentului. “(…) s-a şi ţinut de cuvânt, doar că a încurcat borcanele şi a finanţat doar Monumentul Holocaustului. Nu spun că nu-i bine că a finanţat acel monument – spun doar că pe mine m-a minţit. Aşa cum i-a minţit pe toţi cei care aşteptau (şi încă mai aşteaptă) dezvelirea Monumentului Marii Uniri, la Arad. După toată această penibilă şi tristă odisee a promisiunilor neonorate, a amânărilor şi a nepăsării, tot Ministerul Culturii este cel care m-a dat pe mine în judecată, solicitându-mi, culmea, penalităţi pentru întârzierea amplasării monumentului”, a declarat Codre.

    Pe de altă parte, sculptorul Florin Codre a declarat că cei direct responsabili de întârzierea dezvelirii Monumentului l-au dat în judecată pentru “propria lor culpă”. “Eu gândesc la această lucrare de mai bine de 40 de ani. Funcţionarii statului român au izbutit să-mi transforme visul în cel mai negru coşmar al vieţii mele. Când lucram la execuţia monumentului îmi părea că lucrez pe şantierul fericirii mele, în vreme ce, de fapt, trudeam pe şantierul deznădejdii mele. Pentru a putea termina, în condiţiile date, lucrarea şi pentru a o putea aduce în ţară (unde a şi ajuns), am fost nevoit să-mi vând din bunuri şi, tot încăpăţânându-mă să înot împotriva unui imens curent de rea-voinţă, mi-am plătit îndărătnicia şi cu preţul unei intervenţii chirurgicale pe cord. În pofida tuturor obstacolelor şi piedicilor care-mi sunt puse în cale, sunt hotărât să-mi urmez şi visul, şi destinul. Iar visul meu ar trebui să fie visul oricărui român care încă mai are respect pentru memoria neamului său”, a mai spus acesta.

    El a mai afirmat că statul român i s-a pus împotrivă, indirect, “prin diverse reglementări nefireşti şi prin slujbaşi obtuzi şi limitaţi” în proiectul său de a ridica monumentul. “Desigur, fiind conştient de răspunderea pe care o port, am informat ministerul cu privire la problemele pe care le întâmpin şi am explicat de ce nu pot să aduc lucrarea în ţară, în termenul contractual; aş fi fost primul interesat şi aş fi fost implinit, ca artist, să mă bucur de aşezarea monumentului în Arad, în cel mai scurt timp posibil! Din păcate, tocmai când speram să îmi văd rezolvate problemele, m-am trezit, colac peste pupăză, că mai sunt şi dat în judecată tocmai de Ministerul Culturii”, a mai spus Florin Codre.

    “Speranţa că se va face dreptate a renăscut în mine atunci când instanţa a decis că darea mea în judecată este neavenită”, a mai spus acesta. “Procesul nu a ajuns nici măcar să se judece pe fond, acţiunea Ministerului fiind respinsă dintru început. Cu toate acestea, am fost nevoit, din nou, să cheltuiesc timp, bani şi energie pentru a mă lupta pentru o cauză care ar trebui să fie a tuturor românilor: cinstirea eroilor Neamului Românesc”, a completat sculptorul.

    De asemenea, Florin Codre a menţionat că a aflat din presă că, în contextul unui control al Curţii de Conturi, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că “el nici nu crede că monumentul există, de-adevăratelea”.

    “Mi-a fost mie jenă să îl sun atunci şi să îl întreb pe onorabilul membru al Executivului României cum se face că tot el mi-a semnat, în 2010, cu mare întârziere şi după nenumărate şi umilitoare demersuri făcute de mine la cabinetul său, acordarea ultimei tranşe de bani, fapt prin care se recunoştea că monumentul nu numai că există, dar este chiar finalizat şi că mai trebuie doar transportat din China la Arad. Mi-a fost jenă, pentru că mi-am adus aminte cât zel a depus acelaşi personaj pentru ca, în anul 1999, să fie reconstruit, la Arad, un monument ridicat de autorităţile maghiare, în anul 1890, în memoria celor 13 generali maghiari executaţi în 1849 de către austrieci, şi care monument a fost demolat în 1925, din dispoziţia înţeleptului Rege Ferdinand I Întregitorul. Acelaşi Hunor Kelemen îşi permite, azi, să mă insulte şi să mă acuze că aş fi minţit statul român”, a mai declarat acesta.

    Sculptorul a afirmat că, după toate calculele efectuate, a constatat că pentru realizarea Monumentului Marii Uniri de la Arad “nu a câştigat, de fapt, niciun ban”, sumele primite de la Ministerul Culturii fiind cheltuite pentru lucrările propriu-zise de sculptură, pentru transport şi pentru “obositoarele” procese cu autorităţile române.

    “Nu îmi pare rău. Sunt convins că, atunci când, în sfârşit, Monumentul va fi aşezat la locul său cuvenit, am să pot fi mândru de ceea ce am făcut pentru neamul din care mă trag şi pentru ţara mea. Dar nu pot să îmi ascund tristeţea şi dezamăgirea când văd cum valorile fundamentale ale identităţii naţionale sunt terfelite de oameni veniţi de nicăieri şi pentru care România nu înseamnă decât un loc tranzacţionabil pe harta lumii. Sper că primarul Aradului şi autorităţile arădene să dea dovadă de mai multă înţelepciune decât autorităţile centrale şi să-mi acorde tot sprijinul pentru ca Monumentul Marii Uniri să fie, în sfârşit, inaugurat în acest an, şi să mă pot ocupa, mai departe, de realizarea marilor mele proiecte dintre care mă gândesc, în primul rând, la monumentul Regelui Ferdinand I, cel sub a cărui conducere România a fost întregită în hotarele sale fireşti”, a concluzionat acesta.

    Ministerul Culturii a depus o plângere penală pe numele sculptorului Florin Codre, care a fost plătit cu zece milioane de lei pentru realizarea Monumentului Marii Uniri care trebuia amplasat în Arad, dar lucrarea a fost abandonată în China, existând şi un proces civil cu artistul.

    În data de 15 iulie, Biroul de Presă al Ministerului Culturii arăta, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, referitor la situaţia Monumentului Marii Uniri comandat pentru a fi amplasat în Arad, că a fost depusă o plângere penală pe numele sculptorului Florin Codre, care nu a mai livrat lucrarea realizată în China.

    “S-a formulat o plângere penală împotriva sculptorului Florin Codre de către Ministerul Culturii, plângere care se află în curs de soluţionare. Deocamdată, Ministerul Culturii nu are date despre stadiul de soluţionare, procedura în acest moment nefiind publică”, se arată în documentul citat.

    Conform sursei citate, în paralel, Ministerul Culturii este în proces cu artistul pentru nerespectarea contractului dintre cele două părţi.

    “Ambele demersuri vizează conduita sculptorului care, deşi s-a obligat faţă de Ministerul Culturii să realizeze Monumentul Marii Uniri de la 1918 şi să îl amplaseze la Arad, nu şi-a îndeplinit obligaţia nici până la acest moment, fără să ofere o justificare legală instituţiei. Prin urmare, ministerul a fost nevoit să uzeze de cele două pârghii legale puse la îndemna sa de legiuitor”, se mai arată în document.

    Monumentul Marii Uniri de la 1918 reprezintă o coloană a infinitului stilizată sub forma unui stâlp ramificat, simbolizând o convergenţă a celor trei provincii româneşti. Monumentul va fi legat terestru de trei poduri.

    Florin Codre a realizat Statuia ecvestră a lui Carol I din Bucureşti şi a câştigat concursul pentru ridicarea unei statui a regelui Ferdinand, destinată a o înlocui pe cea înaltă de 18 metri, realizată în 1937 de Ivan Meštrović, care era situată aproape de Piaţa Victoriei, lângă Biserica Mavrogheni, şi care a fost topită de comunişti.

    Florin Codre a fost numit, prin hotărârea Senatului României, membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român, fiind desemnat de Partidul Social Democrat (PSD).

    Acesta a realizat Statuia ecvestră a lui Avram Iancu de la Târgu Mureş, dezvelită în 1978, statuia ecvestră a lui Carol I din Călăraşi, dezvelită la 9 mai 2008, şi statuia ecvestră a lui Carol I din Bucureşti, dezvelită pe 6 decembrie 2010.

  • Avocat: Sediul Antena 3 a fost indisponibilizat. Am făcut contestaţie la executarea deciziei

    Maria Vasii şi alţi doi avocaţi ai lui Dan Voiculescu au fost miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a li se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru imobilului de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3.

    Avocata Maria Vasii a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor şi că s-a luat o singură măsură de sechestru, cu privire la un bun.

    Întrebată în legătură cu clădirea în care funcţionează Antena 3, Vasii a spus: “Este doar indisponibilizat, am promovat deja contestaţie la executare, ea se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. Până la judecarea contestaţiei la executare, apreciem că un alt demers nu mai poate fi efectuat”.

    Maria Vasii a arătat că, în opinia apărării, “această măsură nu are un fundament legal” şi a precizat că indisponibilizarea prin notarea sechestrului este o simplă notare în cartea funciară, care interzice trimiterea drepturilor reale asupra acestei proprietăţi.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a declarat Vasii.

    Avocata a mai arătat că, până la acest moment, DNA nu a anunţat apărarea în legătură cu niciun alt demers în legătură cu executarea laturii civile a sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din dosarul ICA, acesta fiind primul de acest gen.

    Întrebată ce obligaţii şi sarcini i-ar reveni statului după o eventuală finalizare a procedurilor de sechestru, Maria Vasii a spus: “Nu vedem realizabilă această ipoteză. Statul nu poate merge mai departe pe procedura confiscării, pentru că această procedură deocamdată nu are niciun fundament legal. Asistăm la un prim act de indisponibilizare sub forma sechestrului. Până la confiscare mai este un drum lung de parcurs şi nu ştim dacă acesta va putea fi parcurs sau nu”.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

    Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis să confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

    Instanţa a reţinut că s-a dovedit definitiv că Dan Voiculescu a obţinut suma de peste trei milioane de dolari plus TVA din fapte penale, dar trebuie identificate alte bunuri – în afara celor patru imobile cu sau fără construcţii şi a celor peste nouă milioane de acţiuni -, pentru a se confisca în favoarea statului, în vederea recuperării prejudiciului.

    Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.

    Concret, procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate în document să identifice bunurile şi conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.

    Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafaţă de 4.184 de metri pătraţi şi construcţii de 3.140 de metri pătraţi.

    În acest caz, după ce procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoştinţă deţinătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situaţia este transmisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa că a aplicat sechestrul asigurător.

    Şeful DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, iar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • Polonia înregistrează deflaţie pentru prima oară în istoria post-comunistă

    Preţurile de consum din Polonia au scăzut cu 0,2% în luna iulie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după o creştere de 0,3% înregistrată în iunie, potrivit datelor publicate miercuri de institutul de statistică al acestei ţări. Preţurile au scăzut cu 0,2% şi faţă de luna iunie. Datele corespund cu estimările analiştilor, transmite Bloomberg.

    Institutul de statistică menţionează că este pentru prima oară în ultimii 32 de ani când Polonia înregistrază un declin anual al preţurilor.

    Membrii consiliului de politică monetară al băncii centrale poloneze au anticipat luna trecută că în trimestrul al treilea va avea loc un proces de scădere a preţurilor, dar ei considerau atunci că un declin temporar nu va justifica reducerea dobânzii de politică monetară.

    Între timp, riscul producerii unei deflaţii pe termen mai lung a fost amplificat de interzicerea de către Rusia mai întâi a importurilor de fructe şi legume din Polonia, iar apoi a altor produse alimentare din Uniunea Europeană.

    “Riscul reducerii dobânzilor a crescut în ultimele săptămâni. Escaladarea războiului comercial va prelungi deflaţia din Polonia până la sfârşitul acestui an”, a declarat Piotr Kalisz, analist la Bank Handlowy, divizie a Citigroup, la Varşovia.

    Potrivit estimărilor băncii centrale, inflaţia va atinge ţinta de 2,5% a instituţiei abia la sfârşitul lui 2016, în condiţiile în care creşterea economică încetineşte. Inflaţia se află sub nivelul ţintit de banca centrală din decembrie 2012.

    În primul trimestru, Polonia a înregistrat o creştere economică de 3,4%, cea mai rapidă din ultimii doi ani, iar pentru trimestrul al doilea este prognozat un avans de 3,2%.

    Analistul de la Citigroup consideră că presiunile asupra reprezentanţilor băncii centrale se vor amplifica dacă creşterea PIB va încetini sub 3%.

  • Moscova: Sancţiunile occidentale nu vor afecta vânzările de armament

    “Pieţele noastre pentru (vânzarea) armelor nu s-au schimbat (…). Cumpărarea de arme ruseşti nu va scădea”, a declarat un purtător de cuvânt al Rosoboroneksport, citat de agenţia Interfax, în cadrul unei expoziţii tehnologice la Jukovski, în regiunea Moscova.

    Rusia intenţionează, în plus, să îşi crească exporturile de armament terestru, a anunţat la rândul său directorul adjunct al Rosoboroneksport, Igor Sevastianov, fără a oferi precizări.

    “Conflictele locale nu necesită întotdeauna aviaţie, submarine sau sisteme de apărare antiaeriană. Este nevoie de tancuri, mitraliere şi puşti automate”, a subliniat el, citat de Interfax.

    În 2014, Rosoboroneksport intenţionează să exporte arme şi echipamente militare în valoare de aproximativ 13 miliarde de dolari, o sumă similară celei a anului trecut, a adăugat el.

    Rusia, pe care Occidentul o acuză că este implicată în conflictul din Ucraina, este vizată de sancţiuni europene şi americane fără precedent, cele mai aspre fiind introduse la 1 august.

    Sancţiunile adoptate de UE prevăd în special interzicerea importului şi exportului de arme ruseşti.