“În luptele din apropiere de Lugansk, soldaţii ucraineni au capturat două blindate ale diviziei aeropurtate din Pskov, Rusia. În unul dintre vehicule, am găsit o serie de documente: permise de conducere şi documente militare”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.
Blog
-
Compania care va administra centrala Tarniţa, proiect de 1 miliard de euro, va fi scutită de mai multe taxe
Compania care va opera unitatea de producţie şi stocare a electricităţii de la Tarniţa, judeţul Cluj, nu va plăti taxa de cogenerare, achiziţia de certificate verzi, tariful pentru transportul energiei, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea, tarifului pentru serviciul de sistem, potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Departamentul pentru Energie.
De asemenea, compania va fi exceptată de la plata apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, taxă percepută de Apele Române. Spre exemplu, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie în hidrocentrale din România, plăteşte anual 80 milioane de euro pentru apa utilizată în procesul de producţie.
Totodată, în vederea construcţiei hidrocentralei, scoaterea, definitivă ori temporară, a terenurilor din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional, va fi exceptată de la plata taxelor.
“În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică”, se spune în nota de fundamentare.
Proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti se va întinde pe o suprafaţă de 205 hectare, astfel că societatea care va construi centrala va fi scutită de plata a 20,5 milioane euro ca taxă pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi din fondul forestier.
Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că România este singura ţară din Uniunea Europeană care, deşi dispune de condiţii naturale “deosebit de favorabile” pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj, nu deţine o astfel de centrală.
În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW. Comparativ, România deţine unităţi de producţie a energiei de circa 20.000 MW.
Alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, potrivit notei de fundamentare.
Compania de proiect, Hidro Tarniţa, anunţa, în urmă cu o săptămână, că sunt mai mulţi investitori interesaţi de acest proiect evaluat la peste 1 miliard de euro. Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acţiuni.
Hidrocentrala ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald.
Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.
-
Edin Dzeko şi-a prelungit contractul cu Manchester City
“Sunt extrem de fericit să rămân la Manchester City, aici este a doua mea casă. A fost uşor să semnez un contract pe o durată mare, deoarece mă simt perfect aici. Îmi cunosc foarte bine coechipierii şi vrem să obţinem performanţe pentru acest club. În ultimii trei ani şi jumătate am scris istorie pentru acest club, dar îmi doresc să cucerim trofee în continuare”, a declarat Dzeko.
Edin Dzeko, în vârstă de 28 de ani, a fost achiziţionat de Manchester City în ianuarie 2011 de la VfL Wolfsburg.
Internaţionalul bosniac a marcat 66 de goluri în 155 de meciuri şi a cucerit două titluri de campion al Angliei cu Manchester City.
-
Viceprimar din Dâmboviţa, reţinut după ce ar fi cumpărat arme furate de la şoferul lui Cristian Borcea
Potrivit Poliţiei Române, anchetatorii au recuperat cinci arme furate în noaptea de 28 februarie spre 1 martie din locuinţa, din localitatea Pantelimon, a lui Gabriel Oprişa, fostul şofer al lui Cristi Borcea.
Surse din Poliţie au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii i-au reţinuţ pe viceprimarul comunei Cojasca, din judeţul Dâmboviţa, Constantin Pandele, şi George Andrei, după ce ar fi dat declaraţii nesincere în faţa anchetatorilor.
Potrivit anchetatorilor, în noaptea de 28 februarie spre 1 martie, Radu Mircescu şi Alexandru Robert Coman, membrii grupării “Chitila”, au intrat într-o locuinţă din oraşul Pantelimon, după ce au forţat uşa cu un levier, şi au furat un laptop, 2.000 de lei şi un seif în care se aflau patru arme de vânătoare şi un pistol cu bile, valoarea prejudiciului fiind estimată la aproximativ 43.000 de euro.
Hoţii ar fi ştiut că în casa bărbatului se află bunuri de valoare, întrucât unul dintre aceştia ar fi lucrat la renovarea casei victimei şi văzuse că pe peretele uneia dintre camere se află montat un seif metalic.
Cei doi au fost deja arestaţi într-un alt dosar, pentru tâlhărie calificată, complicitate la omor calificat, complicitate la tâlhărie calificată, lipsire de libertate, furt calificat şi distrugere.
Potrivit surselor din Poliţie, după ce au golit seiful din casa fostului şofer al lui Borcea, aceştia l-au aruncat într-un lac şi au dat armele unui alt bărbat, Sorin Ruben Stan, pentru a le vinde. Armele au fost vândute lui Constantin Pandele şi George Andrei.
Viceprimarul Constantin Pandele şi George Andrei au predat de bunăvoie armele la poliţie, însă în timpul audierilor, aceştia ar fi încercat să-i acopere pe cei care le-au vândut şi ar fi susţinut că le-au găsit.
Potrivit Poliţiei Române, în 19 august, procurorul de supraveghe de pe lângă Judecătoria Cornetu a dispus, în acest caz, începerea urmăririi penale faţă de opt persoane, pentru furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, tăinuire şi mărturie mincinoasă.
Membri grupării “Chitila” au fost arestaţi în urmă cu câteva luni, pentru mai multe jafuri comise în Sectorul 1 al Capitalei, dar şi pentru uciderea unui bătrân, după ce un jaf.
-
Valoarea mall-urilor Galleria din Arad, Piatra Neamţ şi Buzău a scăzut cu 17%, la 29 milioane euro
Complexul de birouri City Gate, cel mai important activ al companiei în România, era evaluat la finele primului semestru la 156 milioane de euro, cu 1% sub nivelul de la finele lunii martie.
Reevaluarea în scădere a centrelor comerciale a avut loc ca urmare a reducerii veniturilor actuale şi viitoare din chirii, potrivit raportului financiar al companiei, în care se arată că mall-urile au pierdut 6 milioane euro din valoare. Aceasta reprezintă 20% (cel mai mare nivel) din pierderea de 67 milioane de euro rezultată din reevaluarea în scădere a întregului portofoliu GTC în Europa Centrală şi de Sud-Est.
Veniturile din chirii obţinute de GTC în România şi Bulgaria s-au redus uşor la 11,8 milioane de euro, faţă de 12,2 milioane de euro în perioada corespunzătoare a anului trecut. Veniturile totale au crescut însă de la 16,3 milioane de euro la 17,9 milioane de euro, iar pe fondul reducerii cheltuielilor, rezultatul net obţinut de dezvoltatorul imobiliar pe cele două pieţe a urcat de la 6,4 milioane de euro la 6,8 milioane de euro.
GTC operează centrele comerciale Galleria Arad, Piatra Neamţ şi Buzău, pentru ultimele două dintre acestea, care se confruntă cu mari probleme, compania luând decizia să le vândă, însă fără succes.
Compania a încercat anul trecut să vândă cele două proprietăţi, împreună cu un mall din Suceava, însă a reuşit să găsească cumpărător doar pentru cel din urmă, cedat pentru 800 de euro, în condiţiile în care investiţia a fost de 25 de milioane de euro.
“Centrele comerciale Galleria din Buzău şi Piatra Neamţ au devenit active aflate în operare şi asta facem, la administrăm şi căutăm constant, împreună cu chiriaşii, să găsim soluţii pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Organizăm zeci de evenimente lunar pentru locuitorii din oraşele unde deţinem un mall Galleria şi acest fapt s-a văzut şi în creşterea veniturilor (trimestrul doi 2014 versul trimestrul unu 2014 şi trimestrul doi 2013). Estimăm ca până la finalul acestui an nu vom mai înregistra o scădere a veniturilor pe acest segment”, a declarat pentru MEDIAFAX, Danny Bercovich, directorul executiv GTC România.
Suprafaţa închiriabilă a celor trei centre comerciale totalizează 59.000 de metri pătraţi, din care 87% este ocupată, faţă de 89% la martie. Chiria medie generată de cele trei centre comerciale este de 3,8 euro/mp/lună, iar randamentul investiţional este de 10,9%.
Complexul de birouri City Gate, cu o suprafaţă închiriabilă de 48.000 de metri pătraţi, are o rată de ocupare constantă, de 93%, în timp ce chiria medie pe care o generează proprietatea s-a situat la 19,7 euro/mp/lună. Randamentul investiţional al City Gate este de 7,9%.
GTC a anunţat în anul trecut că nu mai poate construi mall-ul Galleria Bucureşti, după ce autorităţile au clasificat terenul ca zonă verde pentru alte scopuri, astfel că spaţiul nu mai poate fi utilizat pentru dezvoltarea centrului comercial. Compania a înregistrat o pierdere de 15,1 milioane euro în urma acestei decizii, reprezentând două treimi din valoarea terenului. În raport se arată că, dacă proiectul nu va fi realizat în termenul stabilit, compania va fi nevoită să ceară băncii care a finanţat achiziţia terenului să prelungească termenul de rambursare a creditului, măsură puţin probabilă.
“Valoarea acestui teren ar putea scădea ca urmare a suspendării dezvoltării, iar abilitatea grupului de a-l vinde poate fi limitată. Incapacitatea grupului de finaliza acest proiect în timp, sau deloc, ar putea avea efecte materiale adverse asupra businessului companiei, condiţiilor financiare, rezultatelor operaţionale şi asupra preţului acţiunilor”, se menţionează în raport.
Terenul se află în zona Petricani, într-o arie aflată pe traseul proiectului de racordare la autostrada Bucureşti-Ploieşti. GTC estimează că ar putea recupera 7 milioane euro în urma exproprierii.
Compania mai deţine în Bucureşti două complexuri rezidenţiale, Rose Garden şi Felicity, unde a vândut în primul semestru locuinţe în valoare de 5 milioane de euro, respectiv 2 milioane de euro.
GTC s-a asociat cu omul de afaceri George Copos pentru a dezvolta complexul de birouri, lângă Piaţa Presei în Bucureşti, însă începerea construcţiei a fost întârziată din cauza lipsei finanţării.
“Nu putem face niciun update privind situaţia proiectului de birouri Ana Tower însă sperăm ca până la finalul acestui an să încheiem câteva tranzacţii pe segmentul de birouri din Bucureşti. Suntem în diferite etape de negociere pentru mai multe clădiri din Bucureşti. Nu putem oferi detalii, fiind vorba de aspecte confidenţiale, însă ne dorim să creştem portofoliul de spaţii de birouri pe care îl deţinem în România”, a adăugat Bercovich.
Compania este activă în Polonia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Rusia şi Ucraina, unde deţine active de 1,1 miliarde de euro.
-
DNA cere o nouă expertiză psihologică în cazul lui Năstase şi depune copii de pe blogul acestuia
Tribunalul Ilfov discută contestaţia procurorilor anticorupţie în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4, prin care a fost admisă propunerea de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţa de judecată a cerut efectuarea unei noi expertize psihologice în cazul lui Adrian Năstase, arătând că în acest caz ar trebui să fie o expertiză recentă, nu cele de la intrarea în penitenciar sau cele făcute în timpul detenţiei.
Acesta a solicitat instanţei să dispună trimiterea unei adrese la Penitenciarul Jilava, pentru fi comunicată evaluarea psihologică, însă instanţa a respins cererea, arătând că penitenciarul a concluzionat în cazul comportamentului lui Năstase.
Procurorul a spus instanţei că vrea să depună la dosar copii ale unor articole de pe blogul lui Adrian Năstase, cererea fiind admisă de instanţă. În acest context, avocaţii au cerut o pauză de câteva minute să vadă înscrisurile depuse de procurorul DNA.
Magistratul a mai arătat în faţa instanţei că sporul de şase luni nu a fost avut în vedere de comisia de la penitenciar şi nici în cadrul evaluării psihologice. Acesta a mai arătat că Năstase a participat la diverse activităţi în penitenciar, dar ca lector formator şi că nu se poate concluziona în ce măsură aceste participări au avut efecte concrete asupra îndreptării fostului premier.
Procurorul a cerut instanţei să desfiinţeze sentinţa Judecătoriei Sectorului 4 şi să respingă astfel propunerea comisiei de la Penitenciarul Jilava de liberare condiţionată a lui Adrian Năstase.
Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat, în urma executării unei treimi din pedeapsă.
-
Consiliul Concurenţei analizează preluarea magazinelor bauMax de către Leroy Merlin
“Consiliul Concurenţei analizează concentrarea economică ce se va realiza prin dobândirea controlului unic de către Groupe Adeo SA Franţa asupra bauMax România SRL. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, menţionează autoritatea.
În România, Groupe Adeo SA deţine Leroy Merlin Bricolaj SRL, care operează, în prezent, un magazin tip Do-It-Yourself (DIY) localizat în Bucureşti.
Retailerul austriac de bricolaj bauMax a anunţat în iulie că a ajuns la un acord cu grupul Adeo pentru vânzarea celor 15 magazine pe care le deţine în România, printr-o tranzacţie în acţiuni.
“Suntem mulţumiţi că am găsit o soluţie foarte bună pentru bauMax România, care asigură o perspectivă pozitivă pentru toţi cei implicaţi, mai ales pentru furnizori, care pot continua pe piaţa din România la fel ca până în prezent. bauMax îşi poate continua restructurarea cu băncile, în principal pe cele cinci pieţe cheie ale companiei”, declara directorul general al bauMax, Michael Hurter, în comunicatul companiei.
bauMax nu a dezvăluit preţul tranzacţiei, care trebuie să obţină avizul autorităţilro române pentru concurenţă.
Vânzarea operaţiunilor din România reprezintă un pas important pentru bauMax în procesul de restructurare, care ar urma să se desfăşoare până în 2016. Compania a anunţat în primăvară că bauMax se va concentra pe cinci ţări, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia, şi va analiza operaţiunile din Turcia, România, Bulgaria şi Croaţia.
Grupul Adeo are operaţiuni în 12 ţări, printre care şi România, cu mai multe formate de magazine, inclusiv Leroy Merlin, KoziKaza, Brico Center, Weldom, Bricoman şi Bricomart. Leroy Merlin operează în România un magazin, în parcul de retail Colosseum din Chitila.
Retailerul austriac bauMax a înregistrat o pierdere de 126 milioane de euro în 2012, după ce extinderea în Europa de Est a pus o presiune prea mare pe finanţele companiei. Ultima piaţă pe care a intrat a fost Turcia, în 2010.
Cele mai mari pierderi au fost raportate în 2012 în România, de 26 milioane euro, şi Turcia, 14 milioane euro, potrivit cotidianului austriac Die Presse. Cu excepţia Slovaciei, toate diviziile est-europene ale bauMax au înregistrat pierderi.
Grupul a acumulat datorii de 1 miliard de euro, din care 350 milioane euro împrumuturi pentru operaţiuni şi 650 milioane euro credite ipotecare.
Piaţa românească a retailului de bricolaj traversează o perioadă dificilă, marcată de retrageri şi consolidare.
Grupul britanic Kingfisher a preluat anul trecut, de la grupul francez Besson, magazinele Bricostore din România, care sunt transformate în Brico Depot.
Reprezentanţii Kingfisher se arătau anul trecut interesaţi de preluarea magazinelor bauMax din România. Şeful companiei, Ian Cheshire, afirma în luna iunie că ar putea apărea oportunitatea de a prelua magazine bauMax din România şi Turcia.
În luna februarie, grupul german Praktiker a anunţat vânzarea operaţiunilor din România, unde deţinea 27 de magazine, către firma Search Chemicals, deţinută de omul de afaceri turc Omer Susli.
De asemenea, retailerul german Obi a închis toate magazinele de pe piaţa românescă, unde a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii ani începând cu 2008, când a deschis primul magazin. Obi a deschis primul magazin din România în 2008, la Oradea, extinzându-se în următorii doi ani cu încă şase unităţi, în Bucureşti (2), Arad, Piteşti, Ploieşti şi Sibiu.
Pe piaţa românească concurează mai mulţi retaileri de bricolaj, precum Ambient, bauMax, Kingfisher, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, Praktiker şi Leroy Merlin.
-
Consiliul Europei denunţă încălcarea drepturilor omului la Ferguson
Statele Unite, care au primit statut de observator la Consiliul Europei, o instituţie paneuropeană în domeniul apărării libertăţilor fundamentale, “au acceptat să apere principiile şi valorile organizaţiei noastre”, a afirmat Thorbjoern Jagland într-un comunicat.
El s-a declarat “deosebit de preocupat de utilizarea excesivă a forţei de către poliţie şi de arestările unor manifestanţi paşnici, între care şi jurnalişti, care nu îşi fac decât meseria”.
“Aceste fapte constituie o încălcare (…) a drepturilor omului, în primul rând a dreptului de întrunire şi a libertăţii de exprimare”, a precizat el.
Aceste drepturi constituie “fundamentul democraţiei”, a adăugat Jagland.
Săptămâna trecută, presa americană a denunţat virulent climatul de război şi arestările în forţă ale unor jurnalişti în timpul revoltelor cu caracter rasial, care afectează oraşul din Missouri de peste zece zile, după ce un tânăr de culoare a fost împuşcat mortal de un poliţist alb.
-
Statul Islamic şi Al-Qaida în Irak, două grupări de o violenţă extremă şi cu descendenţă comună
În urmă cu zece ani, Nicholas Berg, un om de afaceri american care lucra în Irak, era decapitat violent într-o înregistrare video postată de Abu Musab al-Zarqawi, liderul Al-Qaida în Irak (AQI). Uciderea jurnalistului american James Foley, marţi, le-a reamintit occidentalilor abuzurile insurgenţei irakiene de după invazia din 2003.
Dar nu doar modul sângeros de a acţiona leagă Statul Islamic (SI) şi Al-Qaida în Irak, ci şi o descendenţă comună.
Afzal Ashraf, fost căpitan al forţelor aeriene britanice în Irak, în prezent consultant la Royal United Services Institute, subliniază moştenirea comună a SI şi AQI, care constă în foşti membri ai regimului Baas al lui Saddam Hussein. Ambele sunt “insurgenţe parazite” care cooptează facţiunile fără drept de vot la cauza lor, afirmă el.
Statul Islamic, ca şi Al-Qaida în Irak, este în primul rând o organizaţie confesională, dedicată eradicării guvernului şiit de la Bagdad şi regimului alawit de la Damasc.
Analiştii militari subliniază, de asemenea, similaritatea dintre tacticile pe câmpul de luptă folosite de SI şi cele ale AQI, în special modul în care ambele organizaţii îşi desfăşoară forţele în cercuri de presiune, în special în jurul oraşelor, folosind valuri de maşini şi camioane-capcană.
În opinia lui Fawaz Gerges, profesor de relaţii internaţionale la London School of Economics şi expert în Al-Qaida şi extremism islamic, caracteristica definitorie a abordării SI/AQI este “folosirea violenţei”.
“Grupările ca Al-Qaida au folosit violenţa în mod tactic, proporţional cu scopurile lor”, susţine el. “Pentru SI şi AQI cruzimea este obiectivul. Acţiunea este cea care contează, nu ideile. Pentru Zarqawi şi Baghdadi (liderul SI), spectacolul şi forţa nelimitată – decapitări, crucificări, persoane îngropate de vii – sunt tot ce contează”, conchide el.
-
Cel puţin 415.800 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina
“Potrivit ultimelor estimări, există circa 190.000 de persoane care şi-au părăsit locuinţele dar au rămas în Ucraina”, a declarat Ariane Rummery, purtătorul de cuvânt al UNHCR.
“Alte 197.400 de persoane au fugit în Rusia, iar, dintre acestea, 78.000 au solicitat statut de refugiaţi. Circa 14.600 de persoane au plecat în Polonia, iar 13.883 în Belarus”, precizează Rummery.
Confruntările între armata ucraineană şi insurgenţii separatişti proruşi s-au soldat cu peste 2.000 de morţi. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alte 5.000 de persoane au fost rănite în conflict.
Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?