BusinessMagazin

Blog

  • Gambia a suspendat temporar zborurile provenind din Guineea, Liberia şi Sierra Leone, din cauza epidemiei de Ebola

    În scrisoare, datată la 7 august, un oficial din cadrul ministerului cere conducerilor diverselor companii aeriene care deservesc Gambia să nu mai transporte pasageri provenind de la Freetown, Conakry şi Monrovia la Banjul.

    Decizia intră în vigoare pe loc, pe o durată neprecizată, potrivit scrisorii.

    În document nu se stabileşte însă nicio legătură între această suspendare şi epidemia de Ebola care afectează dur Guineea, Liberia, Sierra Leone şi, în mai mică măsură, Nigeria.

    O sursă de la Ministerul Sănătăţii din Gambia a declarat pentru AFP că măsura a fost adoptată cu scopul de a preveni introducerea în ţară a virusului care provoacă această febră hemoragică foarte contagioasă şi în cele mai multe cazuri mortală.

    Gambia a suspendat deja zborurile provenind din Guineea, Liberia şi Sierra Leone timp de o lună, în aprilie-mai.

    Nigeria a anunţat pe 10 august oprirea temporară a zborurilor companiei naţionale din Gambia – Gambia Bird Airlines – pe teritoriul său, evocând măsuri “nesatisfăcătoare” adoptate de către companie faţă de epidemia de Ebola din regiune.

    Niciun caz de Ebola nu a fost semnalat, până în prezent, în Gambia. Până săptămâna trecută, compania aeriană naţională a acestei ţări asigura două legături săptămânal către Lagos şi zboruri către alte ţări vest-africane, inclusiv Sierra Leone şi Liberia.

    Potrivit ultimului bilanţ prezentat miercuri de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, febra Ebola a provocat moartea a 1.069 de persoane din 1.975 de cazuri (confirmate, suspecte sau probabile), în Nigeria înregistrându-se trei decese. Cifra reprezintă o rată a deceselor de 54%.

    Din cauza epidemiei, mai multe state şi companii au decis să nu mai asigure zboruri către şi dinspre ţările afectate.

  • Fiicele lui Dan Voiculescu contestă în instanţă sechestrul pus în dosarul ICA

    Una dintre contestaţiile înregistrate la Tribunalul Bucureşti urmează să se judece în 25 august, iar cealaltă are termen în 29 august.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, miercuri, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

    Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, Cameliei Voiculescu îi va fi confiscată suma de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de Dan Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot de tatăl său. Totodată, de la Camelia şi Corina Voiculescu trebuie să fie confiscate sumele donate de Dan Voiculescu în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Potrivit actelor din dosar, în ce priveşte confiscarea specială a sumei de peste trei milioane de dolari plus TVA, s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, conturi la societăţi comerciale unde acesta este împuternicit, administrator, beneficiar real sau asociat în ţară şi străinătate. După identificarea acestor bunuri, trebuie puse în executare, până se ajunge la suma de peste trei milioane de dolari plus TVA confiscată special.

    Conform dispoziţiilor instanţei, procurorul şef al DNA trebuie să identificare bunuri şi conturi, în scopul aplicării sechestrului asigurator pentru confiscarea specială. În acest sens, vor fi făcute demersuri la Ministerul Justiţiei, Biroul de recuperarea a creanţelor din statele membre UE, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire a Spălării Banilor.

    Concret, procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a făcut rechizitoriul şi îi cere să facă demersurile la instituţiile menţionate în document să identifice bunurile şi conturile care vor fi puse sub sechestru. După ce aceste bunuri sunt identificate, situaţia este trimisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa, care la rândul său dispune organelor de executare ale statului să confişte special.

    Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul executării sechestrului asigurător asupra imobilului din Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, compus din teren în suprafaţă de 4.184 de metri pătraţi şi construcţii de 3.140 de metri pătraţi.

    În acest caz, după ce procurorul şef al DNA trimite copia minutei deciziei instanţei la procurorul şef al secţiei care a întocmit rechizitoriul din dosarul ICA, se aduce la cunoştinţă deţinătorilor imobilului că acesta este sechestrat. După ce este pus sechestrul pe acest imobil, situaţia este transmisă procurorului şef al DNA, iar acesta informează instanţa că a aplicat sechestrul asigurător.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Electrica a avut venituri cu 12% mai mici în primul semestru al anului

    Electrica a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2013 un profit net de 209,1 milioane de lei.

    Compania a avut la şase luni un un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) consolidat de 466 milioane de lei, mai mare cu 10,8% faţă de 420,6 milioane de lei în primul semestru din 2013, potrivit unui raport al Electrica transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Veniturile companiei din activitatea de distribuţie a electricităţii au crescut cu 1,5%, la 1,03 miliarde de lei, ca urmare a majorării tarifului reglementat. Activitatea de distribuţie a electricităţii contribuie cu 33% la veniturile Electrica.

    În perioada analizată, Electrica a înregistrat din furnizarea de electricitate venituri de 2,06 miliarde de lei, în scădere cu 15% faţă de perioada similară a anului 2013. Furnizarea de energie contribuie cu 66% la veniturile companiei de stat.

    “Această scădere s-a datorat în principal scăderii cu 5% a tarifului mediu de furnizare de energie electrică şi scăderii cu 36% a valorii certificatelor verzi inclusă în factura către consumatorul final (…). În plus, cantităţile furnizate au scăzut cu 6% ca urmare, în principal, a scăderii consumului de energie electrică la nivel naţional şi ca efect al liberalizării pieţei”, se precizează în raport.

    În primele şase luni ale acestui an Electrica a distribuit aproape 8 TWh de electricitate şi a furnizat aproximativ 5 TWh către 5,57 milioane de clienţi.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.

  • Nou atac aerian american împotriva extremiştilor în Irak

    Această nouă misiune se înscrie în cadrul atacurilor aeriene autorizate de preşedintele Barack Obama, joi, pentru protejarea personalului diplomatic american aflat în post la Erbil, în Kurdistanul irakian, a refugiaţilor creştini şi yazidi.

    Yazidi, o minoritate kurdofonă, a fost alungată când insurgenţii au preluat controlul oraşului Sinjar.

    Refugaţi în zonele aride din apropiere de Sinjar, mii de yazidi încearcă să supravieţuiască între foamete şi extremişti.

    Pentru a le veni în ajutor, Statele Unite paraşutează, de asemenea, hrană şi apă.

    Marţi, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat trimiterea a 130 de consilieri militari suplimentari la Erbil, în Kurdistanul irakian, pentru “evaluarea în profunzime” a ceea ce poate face Pentagonul pentru a le veni în ajutor refugiaţilor.

    Dar, a subliniat el, aceşti consilieri nu vor merge acolo pentru a lupta, la peste doi ani şi jumătate de la plecarea ultimelor trupe americane din Irak.

  • Poroşenko şi Biden au discutat despre convoiul rusesc aflat în drum către Ucraina

    “Preşedintele ucrainean l-a informat pe vicepreşedintele american despre evoluţiile punerii în aplicare a misiunii umanitare internaţionale sub auspiciile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)”, se arată în comunicat.

    “Cele două părţi au convenit să continue să-şi coordoneze eforturile în vederea unui răspuns la ameninţările şi provocările actuale şi potenţiale”, adaugă preşedinţia.

    Ucraina şi Rusia se înfruntă dur, de mai multe zile, pe tema modalităţilor de distribuire a unui ajutor umanitar rusesc în bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, asediate de către armata ucraineană şi care se confruntă cu o situaţie umanitară “critică”.

    Ucraina şi numeroase ţări occidentale suspectează faptul că acest convoi, care a plecat marţi dimineaţa de la o bază militară din regiunea Moscovei, poate servi ca acoperire a unei eventuale intervenţii ruseşti în ţară. Scenariul a fost catalogat “absurd” de către Ministerul rus de Externe.

    Kievul a propus miercuri ca ajutorul să fie distribuit la Lugansk de către Crucea Roşie, după ce va fi inspectat într-un post de frontieră situat în apropierea acestui oraş.

  • PIB SCADE cu 1% faţă de trimestrul I, creşterea anuală s-a diminuat semnificativ

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, după primele estimări, PIB în trimestrul II 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul I 2014 (date ajustate sezonier).

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, PIB a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

    In semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier.

    Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 126,38 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,9% faţă de trimestrul I 2013, potrivit datelor provizorii revizuite

    În funcţie de seria ajustată sezonier, PIB-ul este estimat pentru perioada ianuarie-martie, la 161,15 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul IV 2013 şi cu 4% faţă de trimestrul I 2013.

    Premierul Victor Ponta anunţa la sfârşitul lunii aprilie că cifrele preliminare indicau pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%. Ulterior, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%, iar pentru întregul an anticipa un avans economic peste nivelul anului trecut, de 3,5%.

    Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

    Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

    Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Singurul oraş din România unde nu vei ajunge niciodată şomer

    Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai.

    Concernul Daimler, deţinătoarea Star Transmission, a inaugurat la începutul anului în Sebeş o hală de producţie, investiţia în extinderea uzinei rdicându-se la aproape 40 milioane euro. Ca urmare, rata şomajului în Sebeş a scăzut, acesta fiind calculat la aproximativ 2% în luna decembrie a anului trecut. Sebeş a atras investiţii de circa un miliard euro din partea concernului Daimler, acesta creând şi peste o mie de locuri de muncă în Sebeş şi Cugir.

    Există însă zvonuri legate şi de o investiţie a grupului Ikea, respectiv cultivarea de cânepă care va fi folosită la realizarea unei linii de ţesături pentru tapiţerii. Dan Lăzărescu, proprietarul fabricii de procesare a seminţelor de cânepă Canah, singura fabrică de acest tip din România, este de părere ca “probabil Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”

    Un exemplu de succes, municipiul Sebeş se laudă cu o rată a şomajului de 2% şi o rată de încasare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%. Cel mai mare angajator din Sebeş, Holzindustrie Schweighofer, se situează pe locul al zecelea în topul angajatorilor din judeţul Alba, firma din Austria având în prezent peste 800 de contracte active de muncă. Alte firme importante in Sebeş, ca număr de angajaţi, sunt Kronospan (480), Savini Due sau Ciatti HT.

    Orasul Sebeş se află în contrast cu judeţul Alba, unde rata şomajului este una dintre cele mai mari din ţară (9,7% în decembrie, conform datelor furnizate de ANOFM).

    Municipiul Sebeş s-a făcut cunoscut, atât în ţară cât şi în străinătate, şi datorită investiţiilor autohtone. Astfel pe teritoriul urbei activează cu succes una dintre cele mai mari fabrici de ingheţată din România, Alpin 57 Lux, precum şi una de producţie a berii Albacher, deţinută de Romaqua Grup. Totodată, aici la Sebeş, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Tec Petreşti.

    Salariul mediu în judeţul Alba a fost de 1.273 de lei în 2013, însă în ciuda salariilor mici, media judeţeană fiind cu 17 procente mai mică decât cea naţională, locuitorii din Alba contribuie la economia locală cu peste 6.800 de euro, în condiţiile în care aportul mediu al unui cetăţean român la produsul intern brut este de circa 6.820 de euro.

  • Ziua internaţională a stângacilor, sărbătorită pe 13 august

    Ziua de 13 august este Ziua internaţională a stângacilor, motiv de bucurie pentru cei aproximativ 10% dintre noi. Data a fost proclamată în 1996 pentru a atrage atenţia asupra anumitor dificultăţi ce reies din folosirea cu precădere a mâinii stângi.

    În lume au existat, de-a lungul timpului, personalităţi ce foloseau în principal mâna stângă. Iată câteva dintre acestea.

    1. Barack Obama

    2. Bill Gates

    3. Oprah Winfrey

    4. Napoleon Bonaparte

    5. Leonardo da Vinci

    6. Marie Curie

    7. Jimi Hendrix

  • Bernie Ecclestone a plătit 100 de milioane de dolari, iar procesul de corupţie a fost închis

    Britanicul în vârstă de 83 de ani a plătit în termenul de o săptămână, stabilit de instanţă, 99 de milioane de dolari Landului Bavaria şi un milion de dolari unei fundaţii pentru ajutorarea copiilor, se arată într-un comuniact al tribunalului, dat publicităţii miercuri, informează AFP.

    Judecătorii au anunţat oficial închiderea procesului pentru “corupţie şi instigare la abuz de încredere”, deschis la 24 aprilie. Ecclestone, care a negat acuzaţiile, risca zece ani de închisoare.

    “Această decizie nu poate fi atacată cu recurs“, a precizat un purtător de cuvânt al tribunalului.

    După ce a scăpat de procesul penal, Ecclestone se poate confrunta cu un proces civil, deschis de banca germană BayernLB. Prima tentativă a britanicului de a ajunge la o înţelegere şi cu instituţia bancară s-a soldat cu un eşec. Ecclestone le-a propus oficialilor băncii 25 milioane de euro, dar a fost refuzat. El poate propune o altă sumă băncii, iar aceasta poate deschide un proces civil dacă nu acceptă oferta.

    Tribunalul din Munchen a anunţat, la 5 august, un acord pentru încheierea procesului de corupţie în care era judecat Bernie Ecclestone, în schimbul achitării sumei de o sută de milioane de dolari de către omul de afaceri britanic, un record în Germania.

    Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record.

    Justiţia germană prevede posibilitatea de a retrage acuzaţiile în schimbul achitării unei sume de bani, chiar şi după ce a început procesul.

    Ecclestone a scăpat astfel de o eventuală condamnare, rămânând cu cazierul nepătat. El risca să facă închisoare dacă era găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.

    Gerhard Gribkowsky, fost angajat al BayernLB, a fost condamnat, în luna iunie 2012, la opt ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, abuz de încredere şi evaziune fiscală. După un an şi jumătate de detenţie preventivă şi opt luni de proces, Gribkowsky a recunoscut, în faţa instanţei, că a primit bani de la Ecclestone pentru a convinge banca de stat la care era angajat să accepte vânzarea către CVC Partners.

    BayernLB intrase în posesia acţiunilor după falimentul din 2002 al grupului media patronat de Leo Kirch, care deţinea drepturile comerciale ale Marelui Circ. Banca a încercat să vândă acţiunile la cel mai bun preţ pentru a recupera cât mai mult din suma cu care a creditat grupul Kirch. Valoarea tranzacţiei finalizate în noiembrie 2005 cu CVC a fost de 839 de milioane de dolari.

    Banca germană a calculat că pierderea suferită în urma acestei tranzacţii se ridică la suma de 400 de milioane de dolari, din cauza faptului că angajatul său a subevaluat acţiunile.

    În noiembrie 2011, Ecclestone a recunoscut că i-a dat bani lui Gribkowsky, dar nu ca mită, ci pentru că bancherul l-ar fi şantajat cu false dezvăluiri către fiscul britanic privind neplata unor taxe.