BusinessMagazin

Blog

  • Om de afaceri, arestat după ce a încercat să influenţeze martori din dosarul în care era anchetat

    Paul Valentin Armaşu este urmărit penal pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la uz de fals şi spălare a banilor. El ar fi comis aceste fapte în perioada 2010 – 2013, prejudiciind statul cu peste 4,5 milioane de euro.

    Împotriva lui Armaşu a fost dispusă măsura controlului judiciar din data de 25 februarie, anterior acestei date omul de afaceri având interdicţia de a părăsi ţara, dispusă în data de 30 septembrie 2013 de către magistraţii Curţii de Apel Timişoara.

    În 9 august, procurorii DIICOT au decis să-l reţină pentru 24 de ore pe Armaşu, deoarece acesta a încercat să influenţeze declaraţiile unor martori. Din probele administrate în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că bărbatul s-a întâlnit de mai multe ori cu soţia unui martor aflat în penitenciar cerându-i acesteia ca soţul său şi un alt martor în cauză să îşi schimbe declaraţia dată procurorilor DIICOT.

    “Conform probatoriului, la prima întâlnire ce a avut loc în luna mai pe un drum forestier din apropierea localităţii Reşiţa, inculpatul Armaşu Paul Valentin i-a cerut soţiei martorului MDF ca în schimbul unei sume de bani ce avea să fie stabilită ulterior să îşi retragă declaraţia dată procurorilor DIICOT Reşiţa. Martorul a refuzat spunându-i totodată soţiei sale să-i amintească inculpatului Armaşu Paul Valentin că nu i-a returnat nici până în prezent o datorie de 200.000 de euro”, spun anchetatorii.

    Mesajul a fost transmis la a doua întâlnire care a avut loc în luna iulie între ouml de afaceri şi soţia martorului. De această dată Armaşu a condiţionat returnarea unui împrumut de 40.000 de euro de schimbarea declaraţiei dată de martorul MDF dar numai dacă acesta va convinge şi un alt martor să-şi schimbe, de asemenea, declaraţiile date anchetatorilor. Omul de afaceri a fost refuzat şi de această dată.

    “Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Armaşu Paul Valentin ştia că încalcă obligaţiile impuse în conţinutul controlului judiciar şi că riscă să fie arestat din această cauză, motiv pentru care inculpatul şi-a luat toate măsurile de precauţie pentru a nu fi interceptat în timpul întâlnirilor cu soţia martorului, fie prin alegerea unui loc izolat de întâlnire, fie prin percheziţionarea corporală a femeii, căreia i-au fost sechestrate de către un apropiat al inculpatului, pe perioada discuţiilor, atât poşeta cât şi telefoanele mobile”, susţin procurorii DIICOT.

    În 9 august, Paul Valentin Armaşu a fost prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunerea de înlocuire a controlului judiciar cu măsura arestului preventiv. Instanţa a admis solicitarea procuroriilor DIICOT şi a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins joi contestaţia formulată de către omul de afaceri, dispunând emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele acestuia.

    Cazul a fost instrumentat împreună cu poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate – IGPR, cu sprijinul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Timişoara, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

  • Codul galben de caniculă, prelungit până vineri seară, în Bucureşti şi 12 judeţe

    Potrivit avertizării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, valul de căldură va persista în sudul şi sud-estul ţării, unde vor fi temperaturi maxime de 35-36 de grade, iar disconfortul termic va fi accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Avertizarea cod galben de caniculă a fost prelungită, de joi, ora 17.00, până vineri, la ora 19.00, în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Tulcea şi Constanţa.

    Alte 12 judeţe din vestul şi nord-vestul ţării – Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sălaj, Cluj, Alba şi Hunedoara – vor fi sub avertizare cod galben de ploi şi vijelii, de joi, ora 19.00, până vineri, la ora 09.00.

    Instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în Banat, Crişana, Maramureş şi în vestul şi nord-vestul Transilvaniei. În cele 12 judeţe avertizate cod cod galben vor fi intervale cu averse torenţiale, vânt cu aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice şi pe arii restrânse căderi de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi local 25 de litri pe metru pătrat şi izolat 40 de litri pe metru pătrat.

     

  • De ce a fost condamnată Lora Constantinescu. Motivarea instanţei

    În decizia de condamnare, Curtea a ţinut cont şi de atitudinea procesuală a Lorei Constantinescu – “nesinceră şi îngreunând cercetările”. Judecătorii arată că magistratul ar fi putut refuza să dea declaraţii, în schimb a făcut afirmaţii nesincere, în scopul îngreunării actului de justiţie.

    “Este adevărat că în cauză luate în mod singular elementele care caracterizează persoana inculpatei i-ar putea fi favorabile, în condiţiile în care s-ar reţine că este o persoana titrată, fără antecedente penale, cu o carieră împlinită. Însă toate aceste elemente nu pot avea un rol covârşitor în raport cu gradul mare de pericol social al faptelor cu privire la care există probe că le-a săvârşit şi cu necesitatea prezervării încrederii în autoritatea care trebuie să sancţioneze ea însăşi încălcări ale legii, nu să permită şi chiar să fie autorul unor astfel de «derapaje» de la legalitate, deziderat care justifică măsuri de exemplaritate care în speţă se vor concretiza într-o pedeapsă privativă de libertate în regim de detenţie”, potrivit motivării instanţei bucureştene.

    Fostul prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea a fost găsită vinovată de trafic de influenţă şi condamnată, în 4 iulie, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de Lora Constantinescu şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), la instanţa supremă.

    Aurelia Lora Constantinescu, prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată, în iunie 2013, de Direcţia Naţională Anticorupţie, în stare de libertate, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada februarie -17 mai, procurorul Lora Constantinescu a pretins de la o persoană, denunţătoare în cauză, printr-un intermediar, mai multe sume de bani şi a primit în total 5.129 de lei şi bunuri, spunând că ar putea interveni la procurori de la Parchetul Tribunalului Ilfov şi la poliţişti, astfel încât “să fie ameliorată situaţia juridică a soţului denunţătoarei”.

    Bărbatul pentru care ar fi trebuit să intervină Lora Constantinescu este cercetat de poliţişti în trei dosare penale, pentru furtul unor autovehicule. Totodată, acesta a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, potrivit DNA.

    În 15 mai 2013, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunţătoarei, prin intermediar, între 2.000 şi 3.000 de lei, precum şi două cartuşe de ţigări, pentru a interveni în favoarea soţului acesteia, au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai 2013, după ce a primit de la denunţătoare 3.000 lei şi două cartuşe de ţigări.

    Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 18 mai 2013, la cererea procurorilor, arestarea preventivă a procurorului Aurelia Lora Constantinescu, decizie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 mai, prin respingerea recursului acesteia.

    Ulterior, în 7 iunie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în recurs, cerea Lorei Constantinescu de liberare provizorie sub control judiciar, dispunând punerea în libertate a acesteia.

  • Ultimele fotografii cu Robin Williams înainte ca actorul să se sinucidă – FOTO

    Actorul s-a aflat, împreună cu soţia lui, la o recepţie organizată sâmbătă noapte la o galerie de artă din apropierea casei sale din Bay Area. Williams l-a luat prin surprindere pe un artist local pe nume Mark Jaeger ale cărui sculpturi erau expuse, relatează tmz.com.

    Potrivit lui Jaeger, Robin Williams a stat la recepţie aproximativ o oră şi părea să fie binedispus pentru că râdea frecvent. În plus, artistul nu l-a văzut pe Williams consumând alcool. Acesta a mai povestit că el şi actorul discutau despre un posibil scenariu bazat pe conceptul sculpturilor sale.

    Fotorgafia, care arată un Robin Williams aparent fragil, a fost făcută sâmbătă la ora 17.45.

    Actorul american Robin Williams a fost găsit mort la domiciliul său luni dimineaţă, în urma unei sinucideri prin spânzurare.

  • Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite impunerea de sancţiuni Rusiei

    Administraţia de la Kiev a elaborat o “listă neagră” pe care figurează 65 de companii ruse şi 172 de cetăţeni.

    Noua lege permite Guvernului ucrainean, Parlamentului şi Consiliului pentru Securitatea Naţională, aflat sub controlul preşedintelui Petro Poroşenko, să iniţieze măsuri punitive.

    Adoptarea legii nu înseamnă introducerea automată de sancţiuni, dar este creată baza juridică în acest sens.

    “Legea privind impunerea de sancţiuni a fost adoptată. Ţara noastră se va apăra de agresori, de terorişti şi de susţinătorii acestora”, a transmis premierul Arseni Iaţeniuk.

  • Biso Romania: Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultimă oră

    ”Piaţa nu este încă suficient de dezvoltată şi există o mare nevoie de utilaje agricole, mai ales datorită faptului că a fost un an bun, în care condiţiile meteo au fost favorabile pentru agricultură. Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultima oră”, declară Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso România. Compania comercializează utilaje agricole, având în portofoliu 350 de produse, branduri internaţionale şi propria marcă.

    Companai şi-a început activitatea cu un punct de lucru în Călăraşi, având iniţial 15 angajaţi. În momentul de faţă, Biso România are 95 de angajaţi şi peste 1.000 de clienţi permanenţi. În ultimii ani, compania a investit 7,5 milioane de euro în dezvoltarea sediului central din Drajna, unde se află birourile, showroom, divizii de service şi de piese de schimb dar şi o hală de producţie, unde vor lucra în viitor 200 de angajaţi.

    Conform lui Feichtlbauer, piaţa românească de utilaje agricole a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, în principal datorită importurilor din ţări precum Austria, Germania, Ungaria sau chiar Statele Unite, dar şi a faptului că ”fermierii români investesc tot mai mult având o viziune pe termen lung şi nu se mai lasă influenţaţi de oportunităţi de moment. Există dealeri care aduc pe piaţa românească ce este mai nou la nivel internaţional acum, pentru că există cerere. De exemplu, la începutul anului, noi am încheiat un parteneriat cu Raven Industries, lider mondial în domeniul tehnologiilor agricole, şi Kinze Manufacturing, producător de echipamente agricole de top, in vederea lansarii pe piata a unui nou model de semanatoare, cu sistem de control multi-hibrid. Strategia noastra este una de diversificare continua a portofoliului de produse, ceea ce ne-a ajutat sa si crestem odata cu evolutia pietei, in acest moment aflandu-ne in topul 5 al principalilor importatori din Romania”. Compania are o cotă de piaţă de 18% pe segmentul headerelor, echipamente agricole atasate la combina, cu ajutorul carora se recolteaza cereale, floarea-soarelui, porumb. O componenta importanta a afacerii este productia de headere, Biso Schrattenecker, compania-mama, avand doua fabrici, in Austria si in Slovacia.

    Biso Romania pregăteşte deschiderea de noi birouri locale, în pregătiri fiind inaugurarea filialei din Craiova.

  • Celebrităţi care nu se pricep să facă afaceri. Au avut milioane de dolari şi acum sunt datori la stat

    1. Wayne Newton: după o serie de investiţii prost alese, a acumulat datorii de 20 de milioane de dolari şi a aplicat, în 1992, pentru obţinerea de protecţie împotriva falimentului. 

    2. Christina Ricci: nu şi-a plătit taxele la stat din 2007 şi  a acumulat datorii în valoare de 180.000 de dolari.

    3. Toni Braxton: a declarat falimentul în 2010 şi 2013, după ce a acumulat datorii de 50 de milioane de dolari. La scurt timp după ce a declarat falimentul, şi-a cumpărat o casă cu trei milioane de dolari.

    4. Nicholas Cage: a pierdut 150 de milioane de dolari din cauza cheltuilelilor sale extravagante, iar în 2007 datora Fiscului 6,2 milioane de dolari.

    5. Larry King: a acumulat datorii de peste 352.000 de dolari după ce a fost acuzat de furt. A declarat falimentul în 1978

    6. Kim Basinger: când s-a retras din filmul “Boxing Helena”, studioul a dat-o în judecată pentru şapte milioane de dolari. A fost forţată astfel să declare falimentul în 1886.

    7. Pamela Anderson: în 2010, datora Fiscului taxe în valoare de aproape jumătate de milion de euro.

    8. Lindsay Lohan: datora fiscului taxe în valoare de 93.000 de dolari. După multiple avertismente ignorate, instituţia americană a a pus sechestrul pe conturile sale bancare şi bunuri.

    9. Mike Tyson: banii nu ar fi trebuit să fie o problemă pentru el ţinând cont că, potrivit publicaţiei New York Times, câştigase mai mult de 400 de milioane de dolari în cariera sa de sportiv. A cheltuit aproape toţi banii pe maşini, vile luxoase şi tigri folosiţi drept animale de casă. În urma înţelegerilor de divorţ, a acumulat datorii de 9 milioane de dolari şi datora încă 13 milioane Fiscului. Când a declarat falimentul în 2003, avea datorii în valoare de 27 de milioane de dolari.

    10. MC Hammer: la începutul carierei, avea o avere estimată la 33 milioane de dolari. Până în 2006, a acumulat datorii de 13 milioane de dolari, fiind nevoit să declare falimentul.

    Sursa: Therichest.com

  • Cum va fi vremea în minivacanţa de Sf. Maria. PROGNOZA METEO în ţară, la munte şi la mare

    În restul teritoriului valorile termice vor marca o scădere semnificativă, iar vremea va fi în general instabilă. Astfel, mai ales în cursul zilei vor fi înnorări temporar accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări ale vântului ce vor lua şi aspect de vijelie îndeosebi în Transilvania, Moldova şi zona de munte. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi va cădea grindină. Temperaturile maxime vor fi cuprinse de la 24 de grade în Maramureş până la 36 de grade în sudul şi estul Munteniei şi în vestul Dobrogei, iar cele minime se vor situa între 13 şi 25 de grade.

    LA BUCUREŞTI

    Vremea va fi în continuare călduroasă, caniculară după-amiaza, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de uniţăţi al disconfortului termic. Cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorări noaptea, dar condiţiile de ploaie de scurtă durată vor fi reduse. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 35 de grade, iar cea minimă va fi de 19…21 de grade.

    LA MARE

    Vremea va fi călduroasă. Cerul va fi  mai mult senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări izolate. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 30 – 32 grade, iar cele minime între 23 şi 25 de grade. Local, disconfortul termic va fi accentuat. 

    Temperatura apei mării va fi cuprinsă între 27 şi 28 de grade.

    LA MUNTE

    Vremea va fi în general instabilă şi mai ales în cursul zilei vor fi înnorări temporar accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi va cădea grindină. Temperatura aerului va fi în scădere îndeosebi în masivele vestice.

    • Sâmbătă

    LA MUNTE

    Instabilitatea atmosferică se va menţine îndeosebi în cursul zilei. Vor fi înnorări temporar accentuate, local averse, fenomene electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura aerului va continua să scadă uşor.

    LA MARE

    Vremea va fi călduroasă şi va deveni instabilă în timpul nopţii. Cerul se va înnora treptat. Noaptea,  vor fi averse însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare noaptea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 29 şi 32 de grade, iar cele minime între 22 şi 23 de grade.

    Temperatura apei mării va fi cuprinsă între 27 şi 28 de grade

    • Duminică

    LA MUNTE

    Vor mai fi manifestări specifice instabilităţii atmosferice îndeosebi ziua, cu precădere în Carpaţii Orientali şi Meridionali. Înnorările vor fi temporar accentuate şi local se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative faţă de intervalul anterior.

    LA MARE

    Vremea fi instabilă şi se va răci. Cerul va fi mai mult noros şi vor fi averse însoţite de descărcări electrice. Izolat, cantităţile de apă cumulate, vor fi mai însemnate. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 25 şi 27 de grade, iar cele minime între 18 şi 21 de grade.

    Temperatura apei mării va fi cuprinsă între 25 şi 26 de grade

  • România reintră în recesiune tehnică, având cea mai mare scădere a economiei din UE în trimestrul II

    România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluţii negative au mai fost Germania, Italia şi Cipru.

    Datele publicate de Eurostate arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

    România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.

    Datele Eurostat arată că economiile Germaniei şi Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar cea a Ciprului cu 0,3%.

    Totuşi, în comparaţie cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.

    Creşterea economică a României se situează în trimestrul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania (1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2.6%).

    În comparaţie cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

     

  • Dosarul lui Nicuşor Constantinescu privind nefinanţarea Centrului Militar Zonal, judecat la Constanţa

    Instanţa Tribunalului Bucureşti a stabilit că nu este competentă să soluţioneze acest dosar, motiv pentru care a dispus judecarea cauzei la Constanţa.

    Dosarul a fost înregistrat miercuri la Tribunalul Constanţa, instanţa urmând să stabilească primul termen de judecată.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, a precizat DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au mai stabilit procurorii.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

    Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia preşedinte al CJ Constanţa la începutul acestei săptămâni, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 7 august, să menţină decizia de arestare preventivă în cazul acestuia luată de Tribunalul Capitalei.

    Prefectul judeţului Constanţa, Radu Volcinschi, a emis în 11 august ordinul prin care se constată suspendarea de drept a mandatului şefului CJ Constanţa, până la încetarea măsurii arestării preventive, decizia putând fi atacat în instanţă.

    Propunerea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Nicuşor Constantinscu a fost formulată de DNA, după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York.

    În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti arăta că preşedintele CJ Constanţa a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. Judecătorul menţiona că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână în SUA pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma operaţiei făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă tot de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat, la acel moment.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că în 8 august au fost transmise Tribunalului formalităţile pentru punerea în executare a mandatului de arestare.

    “Nu ştiu dacă Ministerul Justiţiei a transmis mai departe aceste solicitări şi urmează ca SUA să pună în aplicare acest mandat. Noi vom fi anunţaţi în momentul în care Interpolul sau alte structuri vor confirma că l-au localizat şi vor pune în executare mandatul. Până acum nu avem astfel de confirmări”, a spus Kovesi.