BusinessMagazin

Blog

  • Dosarul de luare de mită al lui Radu Mazăre: Firma lui Morgenstern plănuia lucrări de calitate slabă, pentru a maximiza profitul – documente DNA

     Anchetatorii susţin, în documentul citat, că angajaţi ai omului de afaceri Avraham Morgenstern discutau cum să micşoreze costurile prin efectuarea unor lucrări slabe din punct de vedere calitativ. În acest context, a fost menţionată reducerea costurilor “la materiale, la structură”.

    “Sub aspectul gravităţii faptei trebuie avut în vedere şi că, imediat după obţinerea contractului, societatea reprezentată de inculpat căuta metode de a-şi maximiza profitul în detrimentul calităţii lucrărilor efectuate (aspect rezultat din convorbirea din data de 24 noiembrie 2011, în care un alt reprezentant al societăţii arată că trebuie ‘să discute despre costuri şi să vedem unde le putem reduce. Dacă putem să o facem la materiale, la structură, asta e ceva la care trebuie să ne gândim şi să găsim o modalitate’ “, se arată în documentul procurorilor DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CITR: Aproape 60% din companiile profitabile au o marjă de profit sub 5%

    “La o analiză detaliată reiese că 90% dintre companiile care au generat profit în 2012 au o profitabilitate redusă, între 0 şi 25%, dar 56% au marje de profit sub 5%. Acesta este un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze şi trebuie analizat în detaliu. De asemenea, companiile cu pierderi sunt în creştere, iar gradul mediu de îndatorare este în urcare, fenomen de asemenea îngrijorător. Din aceste motive credem că aici şi acum trebuie să acţionăm cu maximă rapiditate, altfel gradul mediu de îndatorare al acestor companii va atinge pragul de 100%, de la care companiile trec în insolvenţă”, a spus Cionca la Conferinţa Riscului de Ţară 2014, organizată de Coface şi Mediafax.

    El a arătat că problema supraîndatorării şi a ratei de profit reduse nu este una sectorială, ci ţine de perioada de timp şi de capitalizarea companiilor.

    “Analiza noastră arată că cele zece sectoare performante din România, cumulând un număr de 2.881 de companii, au realizat 32,15% din profitul total al companiilor cu impact, în anul 2012, printre care imobiliar, telecom, comerţul cu energie, auto. Pe de altă parte, top zece sectoare neperformante dun România, cumulează 2.846 de firme, din care 2.000 sunt din domeniul imobiliar. De aceea cauza poate fi identificată mai curând la nivelul companiilor şi nu la nivelul sectorului”, a explicat Cionca.

    Datele reies dintr-o analiză a CITR la nivelul a 19.800 de firme cu un rol determinant în economie, fiind societăţi care au active mai mari de un milion de euro.

    Dintre acestea, circa 3.200 de firme sunt în stare de insolvenţă inevitabilă sau nedeclarată din cauza nivelului de îndatorare foarte ridicat.

    În ultimii patru ani peste 120.000 de firme au intrat în procedura insolvenţei.

  • Fondurile de investiţii au circa 150 milioane euro pentru România, dar nu sunt firme interesante

    “Fondurile de private equity şi de venture capital au investit anul trecut în România circa 30 milioane de euro, iar în ceilalţi ani, 2011-2012, în jurul a 40-50 milioane de euro, iar dacă ar fi să aducem toate fondurile disponibile pentru România acestea ar însemna 70-100-150 de milioane de euro, atât putem să absorbim”, a declarat Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, unul dintre cel mai activ fond de investiţii private din România, prezent la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Mediafax.

    În opinia sa, fondurile investesc în companii care au creştere, care au un avantaj competitiv şi o organizare internă competitivă şi un management performant, criterii pe care le îndeplinesc destul de puţine firme locale.

    “O altă cerinţă pentru un fond de investiţii sunt condiţiile macroeconomice. Lipsa de predictibilitate este supărătoare şi nu înţelegem lipsa unei strategii privind tipul companiilor pe care vrem să îl dezvoltăm şi să îl susţinem. Statul are foarte multe de făcut, investiţii, infrastructură, politică fiscală. Fără aceste lucruri investitorii nu îndrăznesc să vină. Din păcate concluzia este că redresarea firmelor nu va putea să vină nici cu bani prea mulţi de la bănci, nici de la noi, ci cu munca proprie şi cu performanţa companiilor”, a adăugat Nacu.

    O alternativă la bănci şi fondurile de investiţii o reprezintă banii de la Uniunea Europeană, România având şansa pe fondul experienţei exerciţiului anterior să atragă sume mai mari.

    Dan Barna, managing partner al firmei Structural Consulting Group, apreciază că perioada 2007-2013 aferentă programului de fonduri europene a reprezentat “cei şapte ani de acasă” în care instituţiile publice şi mediul de business au înţeles cum funcţionează.

    “Anii 2007-2013 au fost cei şapte ani de acasă în care şi instituţiile noastre şi piaţa de business au înţeles cum funcţionează banii aceştia europeni care au venit buluc pe capul nostru şi n-am ştiut să-i absorbim”, a spus Barna.

    El a arătat că pentru programul următor, derulat în perioada 2014-2020, autorităţile sunt mai pregătite, iar banii disponibili mai mulţi.

    “Pe partea de coeziune avem de dat 28 miliarde euro. Dacă vom reuşi o absorbţie mai mare înseamnă că sunt fonduri importante pentru companii în această perioadă şi reprezintă o alternativă de finanţare”, a conchis Barna.

  • Băsescu promulgă adoptarea Ordonanţei privind CE Hunedoara şi Compania Naţională a Huilei

    Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, şeful statului a semnat miercuri Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2013 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” – S.A.

    Camera Deputaţilor a adoptat, în martie, Ordonanţa care prevede preluarea de către Compexul Energetic (CE) Hunedoara a obligaţiilor fiscale de 70 milioane de lei ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), deputaţii PSD şi PDL învinuindu-se reciproc de situaţia mineritului.

    Ordonanţa 104/2013, adoptată cu 272 voturi “pentru”, 3 “împotrivă” şi 55 de abţineri, prevede că se aprobă preluarea de către Societatea Compexul Energetic Hunedoara SA a unor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepţia celor cu reţinere la sursă, ale Companiei Naţionale a Huilei, în limita sumei totale de 70.238.352, 98 lei administrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, datorate şi neachitate.

    “Se aprobă stingerea debitului restant în valoare de 70.238.352 pe care Compania Hunedoara îl are faţă de Compania Naţională a Huilei în schimbul preluarii obligaţiilor fiscale”, se prevede în Ordonanţă.

    Guvernul a aprobat, în noimebrie 2013, o operaţiune prin care Complexul Energetic (CE) Hunedoara va prelua o datorie de peste 70 milioane lei a Companiei Naţionale a Huilei (CNH) către buget şi nu i se va mai imputa astfel plata creanţei către CNH, în aceeaşi sumă, pentru care i s-a cerut insolvenţa în instanţă. “Este vorba despre o ordonanţă de urgenţă prin care se vor reduce arieratele şi va creşte atractivitatea la privatizare a Complexului Energetic Hunedoara. Este vorba de transmiterea obligaţiei debitorului iniţial, Compania Naţională a Huilei, către noul debitor, Complexul Energetic Hunedoara, sub rezerva acordului creditorului, este vorba de ANAF”, comunica, la acea dată, consilierul premierului pe probleme de comunicare, Mirel Palada.

    Compania Naţională a Huilei, aflată în lichidare, a cerut insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, pentru o creanţă certă de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). În 6 noiembrie, a fost depusă la Tribunalul Hunedoara cererea CNH privind deschiderea procedurii insolvenţei.

    Pentru a evita deschiderea procedurii, Guvernul a elaborat o Ordonanţă de urgenţă în care se arată că, în scopul diminuării simultane a datoriilor CE Hunedoara către Compania Naţională a Huilei şi a datoriilor Companiei Naţionale a Huilei către bugetul general consolidat administrat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fost identificată următoarea posibilitate: CE Hunedoara preia o datorie în cuantum de 70,2 milioane lei pe care CNH o are de achitat către ANAF, reprezentînd o parte din obligaţiile fiscale neachitate ale acesteia, iar datoria fiscală a CNH către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către CE Hunedoara, respectiv cu 70,2 milioane lei. În acelaşi timp, creanţa comercială în aceeaşi sumă deţinută de către CNH asupra CE Hunedoara se stinge.

    Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni, şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului. Complexul are o putere instalată de 1.435 MW şi asigură aproximativ 5% din producţia naţională de energie.

  • Putin cere Guvernului rus să se pregătească pentru înlocuirea importurilor din Ucraina

    Solicitarea preşedintelui vine după ce Rusia a blocat parţial, luni, importurile de produse lactate din Ucraina, în special brânzeturi şi unt, în plină criză între cele două ţări după anexarea peninsulei Crimeea, în urma constatărilor privind încălcarea normelor sanitare, transmite Bloomberg.

    Putin a susţinut totodată un apel făcut de Ministerul rus de Externe pentru modificarea Constituţiei Ucrainei, pentru reducerea tensiunilor în regiunile din estul ţării, unde separatiştii pro-ruşi au ocupat clădiri oficiale.

    Preşedintele a cerut continuarea discuţiilor cu autorităţile de la Kiev, înainte de promovarea ideii de a cere Ucrainei plata în avans a livrărilor de energie.

    Guvernul pro-european al Ucrainei acuză Rusia că provoacă tulburări în regiunile de graniţă, pentru destabilizarea alegerilor prezidenţiale de luna viitoare. Autorităţile de la Kiev susţin că interzicerea de către Rusia a importurilor unor bunuri precum lactatele este motivată politic.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au avertizat Rusia să retragă trupele masate în apropierea provinciilor estice ale Ucrainei.

  • Superproducţii de milioane de euro în zeci de episoade: noua eră a industriei de film

    Vremea când cinematograful era singurul loc unde puteai vedea producţii impresionante a trecut.Peisajul industriei cinematografice se schimbă de la an la an, iar diferenţele uriaşe între investiţiile înfilme şi cele în seriale dispar.

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    Sunt mai mulţi factori care au contribuit la renaşterea serialului TV. Trecerea de la poveştile simple, deseori nerealiste şi fără sfârşit ale dinastiilor bogate din America sau serialele poliţiste cu un scenariu care se repeta episod de episod la producţii impresionante, cu scenarii complexe şi bugete ce depăşesc, per episod, costurile unor filme de lungmetraj au atras publicul către micul ecran.

    Cele mai urmărite două seriale în lume anul trecut au avut un lucru în comun: ambele sunt poveşti fictive şi ambele au bugete impresionante. „Game of Thrones„ spune povestea celor şapte regate care luptă pentru supremaţie în lumea creată de George R. R. Martin, iar „The Walking Dead„ este adaptarea unor benzi desenate despre o lume apocaliptică în care un grup de oameni luptă pentru supravieţuire. În urmă cu zece ani, cele mai urmărite seriale de televiziune erau „Friends„ şi „Frasier„, două sitcomuri despre viaţa de zi cu zi. Întrebarea care se pune este însă dacă televiziunea a schimbat subiectele pe care le abordează pentru a atrage o audienţă mai mare sau doar s-a adaptat la cerinţele telespectatorilor.

    DE LA PREMIILE OSCAR LA PREMIILE EMMY
    Relansarea serialului TV a presupus obţinerea unor bugete mult mai mari şi, prin urmare, atragerea unor nume cunoscute. Efectul acestor superproducţii de televiziune devine evident când citim numele unor actori sau regizori care trec, chiar şi  pentru o scurtă perioadă, de la marele la micul ecran. Nume precum Matthew McConaughey (câştigător al premiului Oscar anul acesta), Kevin Spacey (câştigător a două premii Oscar) sau Martin Scorsese sunt suficiente pentru a anunţa noua eră a industriei. „Ce s-a întâmplat în ultimii nouă sau zece ani, mai ales la posturile pay-per-view, este ceea ce speram să se întâmple la mijlocul anilor ‘60, atunci când începuse nebunia filmelor pentru televiziune. Speram că va exista genul ăsta de libertate, însă nu a fost cazul atunci„, a declarat Martin Scorsese.

    În mod tradiţional, actorii de televiziune şi cei de film erau priviţi separat. Cei cu un nume important ajungeau să joace în seriale pentru micul ecran spre sfârşitul carierei, atunci când rolurile în filme erau mai greu de obţinut. Actorii de televiziune erau cei care jucau ani de-a rândul într-unul sau mai multe seriale, ajungând rareori să facă trecerea către cinema. Televiziunea este acum considerată ca o rampă de lansare, un prim pas către rolurile importante. Ca exemple, putem să amintim nume precum Ashton Kutcher („That 70’s Show„), Jennifer Aniston („Friends„) sau George Clooney („E.R.„).

    Sumele investite în seriale sunt astăzi comparabile cu cele destinate marelui ecran. „Game of Thrones„ şi „Rome„ sunt două exemple în acest sens: cu bugete de 6, respectiv 9 milioane de dolari pe episod, producţiile HBO pot concura cu multe filme de lungmetraj lansate pe piaţă. Iar dacă în cazul „Rome„ producţia a fost abandonată după două sezoane, „Game of Thrones„ pare destinat să continue pentru mulţi ani, reacţia publicului fiind una pozitivă raportat la dezvoltarea personajelor şi a poveştii. „Cred că «Game of Thrones» este genial şi nu vreau să se termine. Fiecare episod este uriaş. Este o producţie uriaşă şi toţi actorii joacă minunat. Nu are cum să nu te prindă„, declara actorul Eric Balfour.

    Dorinţa spectatorilor de a vedea o anumită continuitate în poveştile personajelor se reflectă şi în filmele ultimilor zece-cinscisprezece ani. În anii ‘90, când ne gândeam la francize, ne veneau în minte doar „James Bond„, „Star Wars„ sau „Indiana Jones„. Astăzi, cele mai multe superproducţii sunt într-o anumită măsură legate. Francize precum „Harry Potter„, „Lord of the Rings„, „Fast and Furious„ sau cele din universul Marvel domină piaţa de profil.
     

  • Tânăra de 33 de ani care vinde de 7 milioane de euro pe an: Nu aş mai putea lucra niciodată pentru cineva

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    “AM NIMERIT DIN GREŞEALĂ, CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN TINEREŢE, ÎN CONSULTANŢA DE MANAGEMENT. Atunci când lucrezi pe proiecte, înţelegi că orice activitate economică, indiferent de domeniul de activitate, înseamnă servicii sau produse şi bani primiţi în schimb şi dobândeşti cunoştinţe în mai multe domenii. După ce îi înveţi pe alţii cum să facă lucrurile îţi dai seama că e o şcoală foarte bună.” Cadogan s-a angajat în timp ce era studentă în ASE la Bursa Română de Afaceri, o companie implicată în atragerea investitorilor străini pe piaţa locală. Spune că a prins vremea investitorilor „vizionari” de la începutul anilor 2000 şi nu a celor „speculativi”, atraşi de boomul economic din 2007. Italienii, evreii, turcii şi grecii puseseră România pe harta investiţiilor, iar timp de trei ani a gestionat proiecte din imobiliare, agricultură sau infrastructură locală.

    „Nu prea mă atrăgea zona de audit şi de finanţe pentru că nu îmi plăcea să stau în costum şi să mă plimb cu nişte hârtii, aşa că am decis să o iau pe cont propriu.” A început cu propria firmă de consultanţă, Advisory Delta, responsabilă de atragerea de fonduri europene, şi, profitând de faptul că provine din Tulcea, şi-a deschis şi o agenţie de turism în oraşul natal, închisă în 2010 pe fondul scăderii cererii.

    Monica Cadogan deţine astăzi, la 32 de ani, jumătate din Vivre, cel mai mare magazin online de mobilier şi decoraţiuni din Europa Centrală şi de Est, activ în România, Bulgaria, Ungaria şi Croaţia, şi este simultan şi director general. Din 2009, este şi membru al boardului Neogen, companie care deţine şi site-ul de recrutare Bestjobs, celălalt acţionar al magazinului Vivre. „Sunt în primul rând antreprenor şi fondator al Vivre şi funcţia de CEO, prima poziţie de acest fel pe care o am, nu este ceva ce mi-aş dori să fac veşnic„, spune Cadogan. Proiectul Vivre este o clonă a site-urilor similare din Statele Unite ale Americii, iar acţionarii au decis să vină cu modelul deja funcţional peste ocean şi în ţările din Europa Centrală şi de Est. „Să faci un magazin online înseamnă să îmbini comerţul la scară mare cu tehnologia. Ideea nu e atât de importantă pentru că o poate avea oricine. E ca şi cum ai vrea să deschizi Amazon mâine. Mai importantă este implementarea proiectului.”

    Vivre a ajuns de la lansarea din aprilie 2012 la vânzări de 7 milioane de euro şi 105 angajaţi. În prezent, magazinul online are circa 700.000 de membri în cele patru ţări în care este prezent şi estimează dublarea cifrei în acest an. Potrivit companiei, 65% dintre clienţii actuali au mai cumpărat şi în trecut. Modelul Vivre este unul de private sales (vânzări private), în care utilizatorii se înregistrează pe site şi au acces la promoţii limitate ca timp şi la preţuri reduse până la 50%. „Eu am venit cu acel curaj de a deschide ceva nou, dar şi cu o afinitate pentru logistică, iar ei (Neogen – n.r.) cu expertiză în tehnologie şi online – împreună am decis să facem ceva nou. Nişa era neacoperită în acel moment, iar Neogen voia să-şi transforme experienţa în online pur într-un proiect de e-commerce„, spune Cadogan, care recunoaşte în timpul interviului marca de tacâmuri de pe masa la care discutăm – „Mepra, din Italia. Vindem şi noi aşa ceva”. Vivre a pornit cu 400.000 de euro, însă suma investită de acţionari s-a dublat până în prezent faţă de valoarea iniţială.

    ÎN MUNCA DE ZI CU ZI, ANTREPRENOAREA ARE DE-A FACE CU OAMENI TEHNICI, ATÂT FURNIZORII DE MOBILIER ŞI DECORAŢIUNI, CÂT ŞI LOGISTICIENII DIN DEPOZITUL COMPANIEI SITUAT ÎN SUDUL BUCUREŞTIULUI, UNDE LUCREAZĂ JUMĂTATE DIN ANGAJAŢI ŞI LIVREAZĂ ZILNIC 1.000-2.000 DE PRODUSE. Un departament cheie este cel de buying, responsabil cu identificarea de furnizori la târguri internaţionale care să ofere produse din colecţiile anterioare la preţuri mai mici. Modelul de business al companiei impune, cel mai adesea, lucrul cu produse din stocul furnizorilor, ceea ce face ca timpul mediu de livrare a unei comenzi să fie de circa zece zile lucrătoare. „Şi eu consider că e mult, dar noi credem că la o astfel de industrie se pretează un timp de aşteptare pentru că la fel se întâmplă lucrurile şi în offline. Nu ne putem compara cu domenii precum IT sau fashion, unde clientul vrea cât mai repede produsul acasă, uneori chiar în aceeaşi zi.”

  • BMW şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţa de lux, cu o creştere de 17% a vânzărilor în martie

    În primele trei luni ale anului, BMW a comercializat 428.259 de vehicule, cu 15.409 mai multe decât ocupanta locului al doilea, Audi. În martie, livrările BMW au atins 186.126 de vehicule, relatează Bloomberg.

    BMW, Audi şi Mercedes-Benz au raportat fiecare un nivel record al vânzărilor din luna martie, datorită cererii din China şi Statele Unite, cele mai mari pieţe auto din lume.

    Concurenţa dintre cei trei producători s-a intensificat, după ce Audi, divizie a Volkswagen, a reuşit temporar, la începutul acestui an, să depăşească BMW, în timp ce Mercedes a redus distanţa faţă de primii doi clasaţi datorită noilor automobile compact.

    Toate trei companiile vor să înregistreze vânzări record în 2014.

    “BMW ar trebui să se menţină pe primul loc. Compania este mai avansată în privinţa produselor şi tehnologiei. Audi resimte cea mai mare presiune în acest an întrucât versiunile noi ale unor modele mari precum A4 şi Q7 nu vor intra pe piaţă până în 2015“, a declarat Juergen Pieper, analist la Bankhaus Metzler în Frankfurt.

    Vânzările Audi au avansat cu 15% în martie, iar cele ale Mercedes-Benz cu 13%. În primul trimestru, livrările Audi au urcat cu 12%, la 412.850 de vehicule, în timp ce Mercedes-Benz a înregistrat o creştere de 15%, la 374.276 de vehicule.

    Creşterea vânzărilor BMW a fost susţinută de cererea de SUV-uri construite la o fabrică a grupului din Carolina de Sud. BMW va investi în fabrica din SUA 1 miliard de dolari, pentru creşterea capacităţii de producţie a acesteia cu 50%. Livrările din primul trimestru au urcat cu 15% în cazul SUV-ului X1, cu 11% pentru X3 şi 14% pentru X5.

  • Cardurile naţionale de sănătate vor fi distribuite gratuit prin poştă

    Prin acest proiect act normativ, autorităţile reglementează cadrul legal privind modalitatea de distribuţie către asiguraţi a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

    Potrivit MS, introducerea cardului naţional va îmbunătăţii mecanismul de control al costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, cardul naţional de sănătate reprezintă un mecanism suplimentar de control pentru evidenţele, raportările şi decontările serviciilor medicale, asigurând accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date medicale necesare în caz de urgenţe medicale, precum şi valorificarea tehnologiilor actuale privind accesul şi schimbul de date în condiţii de deplina siguranţă si protecţie a datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare şi recomandărilor Uniunii Europene, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    După personalizarea cardurilor naţionale de către Centrul Naţional Unic, Compania Naţională “Imprimeria Naţională” SA va realiza sortarea cardurilor naţionale pe case de asigurări de sănătate şi medici de familie, pe baza datelor puse la dispoziţie de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Imprimeria predă cardurile naţionale Ministerului Sănătăţii pe bază de proces-verbal, care le transferă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu titlu gratuit.

    CNAS pune la dispoziţia Imprimeriei Naţionale, pe bază de proces-verbal de custodie, pe responsabilitatea sa, cardurile naţionale, în vederea distribuirii acestora, potrivit legii. Compania “Imprimeria Naţională” SA va asigura transportul cardurilor naţionale, în condiţii de siguranţă, la sediul operatorului de servicii poştale desemnat de CNAS, în condiţiile legii, prevede acelaşi proiect.

    Pentru plata cardurilor, MS şi CNAS încheie un contract cu Imprimeria Naţională, iar distribuirea lor se realizează prin servicii poştale.

    Procedura de achiziţie pentru contractarea serviciilor poştale în vederea distribuţiei cardurilor naţionale de sănătate se derulează de CNAS, potrivit legii. Pentru desemnarea operatorului de servicii poştale, vor fi avute în vedere cerinţe specifice ţinând cont de caracterul de proiect de utilitate publică de interes naţional al Sistemului Naţional Cardul de Asigurări Sociale de Sănătate.

    Apoi, cardurile personalizate şi ambalate vor fi transportate în condiţii de siguranţă de operatorul de servicii poştale desemnat de CNAS.

    “Distribuţia cardurilor naţionale se realizează prin servicii poştale care să dovedească primirea cardului de către asigurat, cu minim două prezentări la adresa de domiciliu a titularului. Operatorul de servicii poştale va face dovada predării cardurilor către asiguraţi pe bază de borderou, care va cuprinde semnăturile de primire ale acestora. Borderoul va fi întocmit pe fiecare casă de asigurări de sănătate şi va fi predat lunar acesteia împreună cu eventualele carduri nedistribuite asiguraţilor. În situaţia în care, după două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe bază de document justificativ, cardul naţional nu a putut fi predat titularului, distribuitorul va asigura transportul şi va preda cardul nedistribuit casei de asigurări de sănătate în raza căruia se află domiciliul asiguratului, pe bază de borderou centralizator”, se arată în proiect.

    Asiguraţii care nu au fost găsiţi acasă îşi vor putea lua cardurile de la sediul caselor de asigurări de sănătate teritoriale, iar dacă nu se vor prezenta nici la sediul caselor de sănătate, cardurile vor fi arhivate, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii, actele să fie distruse.

    Pe de altă parte, cardurile predate caselor de asigurări de sănătate de către asiguraţi, ca urmare a unor defecţiuni tehnice, erori ale informaţiilor înscrise sau care nu pot fi utilizate din motive tehnice de funcţionare vor fi returnate Imprimeriei Naţionale, pe bază de borderou centralizator, iar aceasta, în termen de 30 de zile lucrătoare de la returnare, retipăreşte cardurile respective şi le transmite
    operatorului de servicii poştale pentru distribuţie.

    Plata serviciilor de distribuţie se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi se realizează pe baza contractului încheiat de CNAS cu operatorul de servicii poştale desemnat în condiţiile legii.

    Potrivit CNAS, până acum au fost făcute opt milioane de carduri.

    Fostul preşedinte al CNAS, Cristian Buşoi, anunţa în 4 februarie că pacienţii vor prezenta cardul de sănătate, obligatoriu, de fiecare dată când merg la control, începând din ianuarie 2015, producţia şi distribuirea acestuia fiind prevăzută să se încheie până la sfârşitul lunii septembrie 2014.

    “Imprimeria Naţională şi Serviciu de Distribuţie Paşapoarte care se ocupă cu personalizarea datelor au atins recordul de 55.000 de carduri pe zi, lucrând în trei schimburi, şapte zile din şapte. În acest context, ritmul de un milion de carduri pe lună va creşte la 1,5 milioane, astfel încât, până la sfârşitul lunii septembrie, să fie terminată atât producţia cât şi distribuţia tuturor cardurilor”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Cristian Buştoi a precizat, tot atunci, că până la 3 februarie au fost realizate 5.399.000 de carduri, iar alte 9,5 milioane vor fi realizate în primele şase-şapte luni, fiind estimat ca termen sfârşitul lunii august. El a adăugat că în acest fel distribuţia celor 15 milioane de carduri poate fi încheiată la sfârşitul lunii septembrie, pentru ca în ultimul trimestru să fie implementat sistemul.

    “De la 1 ianuarie 2015, orice serviciu medical va fi oferit doar cu prezentarea cardului electronic“, a mai spus Buşoi.

    Buşoi a precizat că cititoarele de card trebuie luate de fiecare furnizor din bugetul propriu, cele mai ieftine fiind între 30 şi 50 de euro.

  • FC Universitatea Craiova a intrat în faliment. Tribunalul Braşov a respins planul de reorganizare

    “Instanţa a infirmat planul de reorganizare impus de debitoarea SC FC U Craiova SA şi a dispus începerea procedurii de intrare în faliment şi a numit în calitate de lichidator judiciar provizoriu Asociaţia de Insolvenţa SPRL Bucureşti. De asemenea, Tribunalul Braşov a stabilit data de 17 septembrie pentru continuarea procedurii. Sentinţa poate fi atacată cu recurs în termen de 7 zile de la comunicare”, se menţionează în soluţia Tribunalului Braşov.

    Finanţatorul Adrian Mititelu a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că măsura instanţei este abuzivă. “Eu nu pot să înţeleg cum această instanţă a respins un plan de reorganizare bine construit şi care permitea creditorilor să îşi recupereze creanţele în totalitate. Este o decizie abuzivă a acestei judecătoare Simona Conţ, care nu face altceva decât să favorizeze grupul de la Primăria Craiova”, a afirmat oficialul oltean.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro