BusinessMagazin

Blog

  • Hipermarketul real Ploieşti va fi transformat până la sfârşitul acestei luni în Auchan

    “În curând, în locul Real, deschidem Auchan Ploieşti”, potrivit unui pliant distribuit clienţilor.

    După perioada de lichidare de stocuri, magazinul va fi închis pentru remodelare, care durează mai puţin de trei săptămâni după exemplul celorlalte magazine rebranduite, astfel că cel târziu la începutul lunii februarie magazinul din Ploieşti va opera sub sigla Auchan.

    În ultima parte a anului trecut, Auchan a rebranduit şapte hipermarketuri real, dintre care două în Capitală, Pallady şi Vitan, unul în Braşov, unul în Oradea, unul în Constanţa, unul în Sibiu şi unul în Satu Mare. Două dintre acestea au fost remodelate în formatul Auchan City.

    Retailerul remodelează în medie trei magazine pe lună. Anterior, retailerul a anunţat că va rebrandui cele 20 de hipermarketuri Real în mai puţin de un an, cu o investiţie de 40 milioane euro.

    Tranzacţia Auchan-Real a fost finalizată pe 12 septembrie 2013, ca urmare a acordului semnat în 30 noiembrie 2012 între grupul Auchan şi Metro Group şi a validării primite din partea Consiliului Concurenţei, la sfârşitul lunii iulie.

    Auchan România, în noua sa dimensiune, ajunge la 31 de magazine deschise şi alte două în construcţie, o suprafaţă netă de vânzare de 252.000 metri pătraţi, peste 10.000 de angajaţi, 3 platforme logistice, 70 milioane de clienţi anual şi o cifră de afaceri comună de peste 4,5 miliarde de lei, fără taxe.

    Compania devine, astfel, unul din primii cinci cei mai mari angajatori privaţi din România şi a doua reţea de comerţ ca suprafaţă totală de vânzare la nivel naţional.

    Potrivit deciziei Consiliului Concurenţei de aprobare a tranzacţiei, Auchan România va aplica propriul model economic, care presupune şi preţuri mai competitive pentru clienţi, în hipermarketurile preluate de la Real, de la care va adopta însă sistemul logistic mai performant.

    Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor angajamente asumate voluntar de părţile implicate pe două pieţe relevante, respectiv Craiova şi Târgu-Mureş. Astfel, pentru Craiova şi Târgu Mureş, Auchan şi-a luat angajamentul de a nu deschide sau achiziţiona noi magazine pe o perioadă de cinci ani de la data autorizării concentrării şi de a nu majora preţurile cu mai mult de 5% faţă de media preţurilor altor magazine din reţea pentru trei ani.

  • Cursul BNR. Cursul valutar euro al zilei de joi, 9 ianuarie 2014. Euro urcă la un nou maxim al ultimelor şase luni

    Cursul BNR de joi:

    Euro 4.5290 +0.0311 +0.69 %
    Dolar american 3.3267 +0.0161 +0.49 %

     

     

     
    Cursul valutar BNR. Vedeţi aici evoluţia principalelor valute la cursul oficial BNR

    Moneda naţională a continuat să se deprecieze, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat joi un curs de referinţă de 4,5290 lei/euro, nou nivel maxim al ultimelor şase luni.

    O rata de schimb superioară, de 4,5340 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 20 iunie 2013. Maximul anului trecut a fost de 4,5535 lei/euro, anunţat pe 7 iunie.

    Banca centrală a publicat miercuri un curs de referinţă în scădere, la 4,4979 lei/euro.

    Leul s-a apreciat iniţial miercuri, pe fondul relaxării politicii monetare a BNR, însă evoluţia a fost corectată în urma declaraţiilor guvernatorului băncii centrale.

    “Acesta a numit variaţii de 5% ale leului în jurul valorilor curente drept «normale», menţionând în acelaşi timp că se teme mai degrabă de lipsa potenţialului de depreciere a leului în urma măsurilor recente (…) Pe scurt, credem ca deciziile semnificative de ieri (miercuri, n.r) şi toleranţa la volatilitate sugerează că BNR nu este îngrijorată de eventuale presiuni puternice asupra leului. Totuşi, prognoza noastră de intărire a monedei locale pe termen scurt s-a mai temperat, întrucât oscilaţiile respective au avut loc pe volume semnificative, ceea ce sugerează o consolidare la nivelurile actuale”, potrivit unui raport ING Bank transmis joi dimineaţă.

    Leul s-a depreciat accentuat şi faţă de dolarul american, rata de referinţă leu/dolar urcând la 3,3267 lei/dolar, atingând, astfel, cel mai ridicat nivel din 11 noiembrie. La data menţionată, cursul a fost acelaşi cu cel de joi.

    Totodată, cursul de referinţă leu/franc elveţian a crescut de la 3,6372 lei/franc la 3,6616 lei/franc.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cotaţiile monendei naţionale au coborât sub 4,49 lei/euro în a doua parte a sesiunii de miercuri, deciziile BNR privind relaxarea monetară luând prin surprindere piaţa, majoritatea analiştilor anticipând în principal reducerea rezervelor minime obligatorii în lei.

    După declaraţiile guvernatorului, cursul a urcat până la 4,4950 lei/euro la finalul zilei de miercuri.

    Potrivit dealerilor, mesajul guvernatorului a fost interpretat de piaţă că banca centrală îşi doreşte un curs mai mare.

    La începutul sesiunii de joi, rata de schimb a depăşit 4,5 lei/euro, iar la jumătatea zilei operaţiunile se perfectau aproape de 4,53 lei/euro.

    “Dincolo de evoluţiile pe termen foarte scurt, ne reţinem perspectiva pozitivă asupra leului, datorită unei creşteri importante a PIB şi a funadamentelor economice atrăgatoare (ajustarea deficitului de cont curent, disciplina fiscală şi revenirea investiţtiilor străine directe pe fondul unei perspective pozitive asupra creşterii economice)”, arată analiza ING.

    Dobânzile afişate joi de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut de la 0,68 – 1,18% la 0,57 – 1,08% pe an. Dobânzile sunt mult sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, aflată în prezent la 4% pe an, minim istoric.

    Pe de altă parte, dobânzile practicate de băncile comerciale încadrează dobânda la facilitatea de depozit practicată de BNR, de 1% pe an.

    Dobânzile practicate pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână se plasau la 0,71 – 1,21% pe an.

    Totodată, dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru creditele în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut de la 2,16% la 2,1% pe an.

     

     

     

  • Carrefour îşi adaugă în reţeaua de franciză un magazin din Bucureşti cu afaceri de 3 mil. lei şi 16 angajaţi

    Carrefour România, companie cu afaceri de 930 mil. euro în 2012 care se află în insolvenţă de la finalul anului trecut, a transformat magazinul Salviamax din Bucureşti în magazin de proximitate Express , adăugându-şi astfel un nou francizat la reţea.

    Express Salviamax se află pe strada Nicolae Grigorescu, nr. 20, bloc CA14, are o suprafaţă de 110 mp şi un total de aproximativ 2.000 de produse. Compania Salviamax a terminat anul 2012 – ultimul pentru care există date disponibile – cu afaceri de 3,1 mil. lei şi pierderi de peste 200.000 de lei. Firma a fost înfiinţată în decembrie 2011.

    Carrefour a mai rebranduit şi un magazin RostCom din Braşov şi a ajuns în reţeaua Express la 48 de unităţi în Bucureşti şi Ilfov şi zece în Braşov.

    Conceptul de franciză propus de către Carrefour România permite partenerului care are o afacere de familie (1-3 magazine) sau o reţea de magazine să păstreze, să administreze şi să îşi dezvolte această afacere. Afacerea este în continuare condusă de către proprietarul acesteia care este asistat în gestionarea magazinului de către Carrefour România.

    Carrefour operează în prezent în România 4 formate de magazine, cu un total de 162 de unitati (25 hipermarketuri „Carrefour”; 78 supermarketuri „Market”; 58 magazine de proximitate „Express”; un magazin online).

    Carrefour România, compania cu afaceri de 930 mil. euro care operează hipermarketurile cu acelaşi nume şi magazinele de proximitate Express, va afla pe 15 ianuarie dacă Tribunalul Bucureşti aprobă cererea grupului francez de a anula sentinţa de intrare în insolvenţă. Potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti Carrefour România a înregistrat pe 27 decembrie – la patru zile după ce compania a intrat în insolvenţă – o cerere al cărei obiect este “ordonanţă preşedinţială cerere susp. exec. s.c. 11175/2013”, prin care cerere astfel suspendarea executării sentinţei de intrare în insolvenţă.

    Tribunalul Bucureşti a aprobat la finalul anului trecut la cererea producătorului de scutece GSL Logistic intrarea în insolvenţă a Carrefour România, companie cu afaceri de 930 milioane de euro care operează reţeaua de hipermarketuri cu acelaşi nume. Decizia Tribunalului este una surpinzătoare având în vedere stabilitatea financiară a Carrefour România şi cash-ul de care dispune compania.

    Piaţa locală de retail a fost zguduită în ultimele zile ale lui 2013 de decizia Tribunalului Bucureşti de a aproba insolvenţa Carrefour România, una dintre cele mai mari companii locale, cu afaceri de aproape 1 mld. euro. Aceasta este de altfel cea mai mai mare insolvenţă din România, depăşind-o pe cea a Hidroelectrica, companie cu afaceri de circa 700 mil. euro, intrată în insolvenţă în 2012 la propria cerere.

    Compania Carrefour România, care operează cele 25 de hipermarketuri cu acelaşi nume (supermarketurile Carrefour Market sunt operate de compania Artima) a terminat anul 2012 cu afaceri de 930 de milioane de euro, profit de 23 de milioane de euro şi aproape 7.000 de angajaţi în 2012, ultimul an pentru care există informaţii financiare. După cifra de afaceri din 2012 Carrefour România este a 12-a cea mai mare companie de pe piaţa locală.

    GSL Logistic, o companie cu 8 angajaţi, a avut în 2012 o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei (380.000 de euro), în scădere cu 15% faţă de anul precedent, şi un profit de 12.800 de lei (2.870 de euro), conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Potrivit unor surse apropiate companiei, datoriile Carrefour România către furnizor sunt de circa 800.000 de lei (170.000 de euro), respectiv jumătate din cifra de afaceri a GSL Logistic. De altfel, Carrefour (prin hipermarketurile şi magazinele de proximitate Express) era potrivit site-ului GSL unul dintre principalii clienţi ai companiei, alături de Cora şi Metro Cash&Carry. Scutecele Gughis, brandul companiei GSL Logistic, sunt distribuite şi către Direcţiile pentru Protecţia Copilului, spitale, maternităţi, potrivit site-ului propriu.

     La cererea avocaţilor, Carrefour a achitat deja datoria şi a cerut suspendarea hotărârii de intrare în insolvenţă.

     

     

  • O creatoare de modă a prezentat la CES o rochie din fibre optice care îşi schimbă culoarea la cerere

    Rochia, care îmbină moda cu tehnologia, emite lumină albastră, dar culoarea se poate schimba în funcţie de preferinţe, atingând cu vârful degetului senzorii integraţi în mânecă.

    “Dacă aveţi chef de culoarea violet, rochia va fi violet. Dacă preferaţi roşul, veţi avea culoarea roşie”, a spus Amy Rainbow Winter.

    Creatoarea de modă colaborează cu experţi în tehnologie pentru a obţine materialele necesare obiectelor de îmbrăcăminte pe care le creează – unele dintre ele fiind sensibile la sunete, iar altele, la soare sau apă.

    Altă rochie prezentată la Salonul CES conţine senzori de mişcare, iar culoarea sa se schimbă când persoana care o poartă începe să sară.

    “Dacă o persoană are ochelari Google, poate purta, de asemenea, o pereche de pantaloni din fibră optică”, a adăugat creatoarea londoneză, precizând că nu produce rochii în serie.

    “Este vorba despre piese de expoziţie. Dar, dacă cineva are câteva milioane de dolari de cheltuit, poate să le cumpere”, a spus Winter.

    Creaţiile sale personalizate au fost deja folosite în videoclipuri şi reclame.

    Fabricarea rochiilor din fibră optică ajunge la aproximativ 3.000 de dolari, dar preţul poate creşte în funcţie de design.

  • Dobânda de politică monetară, menţinută de BCE la minimul record de 0,25%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Menţinerea ratei cheie a fost anticipată de toţi cei 51 de economişti consultaţi de Bloomberg.

    Anunţarea deciziei de politică monetară va fi urmată de o conferinţă de presă susţinută de preşedintele BCE, Mario Draghi.

    Banca Angliei a păstrat, tot joi, rata cheie la minimul record de 0,5%, iar valoarea programului de achiziţie de obligaţiuni prin care introduce lichidităţi în piaţa financiară, la 375 miliarde de lire sterline. Dobânda de politică monetară a Băncii Angliei se află la 0,5% din martie 2009.

  • Compania farmaceutică Novartis este acuzată în SUA că a dat mită pentru promovarea unui medicament riscant

    Plângerea, făcută la un tribunal din Manhattan de procuratura SUA, 26 de state federale şi Districtul Columbia, stipulează că producătorul de medicamente a plătit BioScrip pentru a încuraja pacienţii să îşi reînnoiască reţetele pentru Exjade, transmite Bloomberg.

    Separat, autorităţile federale şi statale au anunţat că BioScrip, înregistrată în Elmsford, New York, a acceptat să plătească 15 milioane de dolari pentru închiderea investigaţiei la adresa sa.

    Autorităţile federale şi statale acuză că programele guvernamentale pentru sănătate Medicare şi Medicaid au plătit zeci de milioane de dolari în baza unor cereri false pentru medicamentul Exjade.

    “Acest aranjament între Novartis şi BioScrip a fost periculos pentru pacienţi şi este ilegal. Procesul împotriva Novartis şi acordul cu BioScrip au transmis un mesaj clar, companiile nu pot plăti farmaciile pentru a promova medicamente direct către pacienţi”, a declarat Eric Schneiderman, procurorul general al New York-ului.

    Potrivit plângerii, Novartis a plătit BioScrip în perioada februarie 2007 – mai 2012, sub formă de referinţe şi discounturi. În schimb, BioScrip a efectuat zeci de mii de telefoane către pacienţi, pentru a-i convinge să continue să folosească medicamentul.

    Julie Masow, purtător de cuvânt al Novartis, a afirmat într-un comunicat că grupul respinge acuzaţiile legate de colaborarea cu BioScrip şi intenţionează să se apere.

    Exjade a fost aprobat de Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente în noiembrie 2005, pentru tratarea excesului de fier rezultat în urma transfuziilor de sânge. În ianuarie 2010, agenţia a cerut ca pe ambalajul produsului să fie inclusă o casetă neagră care să avertizeze în privinţa riscului apariţiei unor disfuncţii renale, ale ficatului, precum şi a hemoragiilor gastrointestinale, care în unele cazuri pot fi fatale.

    Novartis a dorit să crească gradul de reutilizare a medicamentului pentru că studiile sale de piaţă au arătat că un număr semnificativ de medici şi pacienţi au optat să renunţe la produs din cauza efectelor secundare, potrivit plângerii.

  • Ministerul Finanţelor Publice a atras un miliard de lei prin certificate la 6 luni

    Băncile au realizat subscrieri de 3,52 miliarde lei, de şapte ori mai mari faţă de valoarea indicativă, de 500 milioane lei.

    La precedenta licitaţie pentru ceritificate la şase luni, din decembrie, Finanţele au împrumutat 800 milioane lei, la un randament de 2,78%.

    BNR a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 3,75%, în timp ce rezervele minime obligatorii pentru lei au fost diminuate cu 3 puncte procentuale, la 12%, iar cele pentru valută cu 2 puncte procentuale, la 18%.

    Reducerea rezervelor pentru lei va elibera în piaţă aproximativ 3,5 miliarde de lei, în timp ce noul nivel al rezervelor pentru valută va îmbunătăţi lichiditatea în valută cu aproximativ 400 milioane euro, potrivit estimărilor analiştilor Erste.

    Următoarea licitaţie din ianuarie este programată luni, când administratorii datoriei publice scot la vânzare obligaţiuni pe 10 ani, prin care vor să atragă 500 milioane lei.

    Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii prin care vrea să vândă titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decât titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei.

    Trezoreria a împrumutat anul trecut de pe piaţa internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,57 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase în lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea împrumutată în 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finanţările în valută au fost apropiate de cele de 4,71 miliarde de euro din 2012.

     

  • Ministrul de Finanţe: Neimpozitarea profitului reinvestit se poate aplica din luna iulie

    “Sunt analize, sunt calcule să vedem care este impactul bugetar astfel încât, dacă din calculele care se fac de Comisia Naţională de Prognoză, Direcţia de Economie, nu avem un impact bugetar negativ, putem să o luăm ca o măsură de relansare economică, bineînţeles după o decizie în USL, după o discuţie cu FMI, cu Comisia Europeană”, a spus Chiţoiu, întrebat dacă ia în calcul varianta neimpozitării profitului reinvestit.

    El a precizat că în acest moment nu se poate spune nici cum se va aplica, nici dacă se va aplica de la o anumită dată în 2014.

    “Dar o avem în vedere, o avem în discuţie”, a spus Chiţoiu.

    Întrebat dacă în vară s-ar putea aplica această măsură, concomitent cu reducerea CAS, Chiţoiu a răspuns pozitiv.

    “Da, se poate aplica, dar v-am mai spus şi vă repet: în funcţie de impactul bugetar calculat ca urmare a introducerii acestei măsuri”, a spus Chiţoiu.

    El a arătat, pe de altă parte, că reducerea contribuţiilor sociale cu cinci punte procentuale reprezintă un angajament politic trecut şi în scrisoarea de intenţie cu FMI şi se va aplica cu 1 iulie 2014, în mod cert.

    “Calculele pe care le-am făcut la elaborarea bugetului ne permit ca reducerea CAS cu cinci puncte procentuale să o implementăm cu 1 iulie 2014. Amânarea cu trei luni a creşterii accizei cu 0,7 eurocenţi, impactul bugetar estimat la 600 de milioane avem în vedere a-l recupera din îmbunătăţirea colectării veniturilor şi dintr-o încasare mai mare din impozitul pe construcţiile speciale”, a spus Chiţoiu.

    El a arătat că România are construcţia bugetară făcută în aşa fel încât să nu se introducă nicio taxă nouă.

  • Ţara europeană în care toţi cetăţenii au devenit milionari

    Toţi cetăţenii Norvegiei au devenit miercuri milionari în moneda naţională după ce valoarea activelor celui mai mare fond de investiţii de stat a crescut ca urmare a exploziei preţurilor la petrol şi gaze, informează Reuters.

    Valoarea activelor fondului Government Pension Fund Global  a crescut la peste 5.110 miliarde de coroane norvegiene  (600 de miliarde de euro) încă din prima săptămână  a anului 2014, valoare de peste un milion de ori mai mare decât populaţia Norvegiei la cel mai recent recensământ (5.096.300).

    Este pentru prima oară când valoarea fondului a ajuns la peste 1 milion de coroane pentru fiecare cetăţean, spune Thomas Sevang, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.

    Fondul a ajutat statul să depăşească eventualele crize ce puteau apărea în urma modificărilor neprevizibile ale preţurilor la petrol şi gaze. Norvegia este al şaptelea exportator de petrol din lume.

    Totuşi, norvegienii nu pot accesa sau cheltui banii. Deşi scopul fondului de stat este să asigure bunăstarea generaţiilor viitoare, guvernul norvegian utilizează o parte din bani pentru a-şi finanţa parţial bugetul, însă nu mai mult de 4% din valoarea activelor. Sumele trase la buget din fond asigură plata subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale, care descurajează oamenii să lucreze, notează Reuters.

    Valoarea fondului reprezintă 183% din PIB-ul Norvegiei şi se estimează că va atinge 220% până în 2030.

    Înfiinţat în 1990, fondul Government Pension Fund Global  este unicul investitor al sumelor obţinute de Norvegia prin exploatarea resurselor din Marea Nordului. Cel mai mare fond suveran din lume deţine aproape 1% din totalul acţiunilor la nivel mondial, dar a investit şi în obligaţiuni şi proprietăţi de la Londra la Boston.

    Fondul de investiţii al Norvegiei a realizat anul trecut primele investiţii în România, în acţiuni BRD, Banca Transilvania (TLV), Transgaz (TGN), Transelectrica (TEL), OMV Petrom (SNP) şi în acţiunile Bursei de Valori Bucureşti (BVB), potrivit raportului anual al fondului.

     

  • Cel mai ieftin zbor din România costă opt euro

    Astfel, costul unei călătorii pe relaţia Arad-Milano Bergamo în ianuarie şi februarie 2014, rezervat în 9 ianuarie, este de 37,2 lei, folosind serviciile companiei Wizz Air. Operatorul aerian low-cost taxează însă cu cel puţin zece euro bagajele de mână mai mari de dimensiunea unui rucsac şi bagajele de cală. Celelalte companii care operează în România nu percep taxe suplimentare pentru bagajele de mână de dimensiuni standard. Citiţi mai multe aici despre bagajele de mână de la Wizz Air.

    Pe aeroportul din Arad, unul dintre cele mai neperformante din România, operează doar compania aeriană Wizz Air. Citiţi mai multe aici despre aeroporturile ruşinii.

    În România Wizz Air a transportat 3,2 mil. de pasageri în 2013, cu 14% mai mulţi decât în anul precedent. Compania a anunţat pentru 2014 noi rute din Craiova spre Barcelona, Bologna, Dortmund şi Roma Ciampino, ce se vor adăuga reţelei locale, de 72 de rute.