Aflaţi din GALERIA FOTO cine sunt cei care se află în top, alături de Zuckerberg, potrivit informaţiilor oferite de siteul Businessinsider.com si a datelor colectate de Bankrate.
Tag: tineri
-
Cealaltă categorie de visători – tinerii din cercetare
Simona Troncea (27 de ani), Maria Mureşan (24 de ani) şi Cristina Arjoca (26 de ani) au un plan bine pus la punct de aici înainte. Prima vrea să vadă cum poate să diminueze poluarea emisă de maşini prin instalarea unui dispozitiv făcut dintr-un anumit tip de alge, a doua analizează optimizarea fluxului de energie şi căldură dintr-o casă, idee utilă mai ales în contextul în care electricitatea va fi din ce în ce mai scumpă, iar a treia se chinuie la un tip nou de generator pentru turbine eoliene.
“Am absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universităţii Bucureşti şi am urmat un master în domeniul materialelor moleculare. Am descoperit lumea fascinantă a chimiei în clasele gimnaziale, urmând ca mai departe să aprofundez această disciplină la nivel universitar. Momentan îmi propun să descopăr părţile necunoscute ale acestui domeniu”, spune Simona Troncea care de aproape patru ani lucrează în cadrul ICECHIM – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie.
Cel mai nou proiect al Simonei Troncea sunt însă algele şi nu orice tip de alge, ci unele care pot forma un fel de sită în calea poluării produse de maşini şi nu numai. “România emite zilnic 0,8 milioane de tone de oxizi de azot din cele 50 de milioane de tone emise la nivel mondial, iar sursa principală de poluare o reprezintă automobilele. La nivel european în următorii ani aceste emisii trebuie reduse, iar acest lucru va constitui o obligaţie şi pentru România”, explică tânăra cercetătoare. Având aceste linii directoare, Troncea s-a apucat să dezvolte un mecanism bio împotriva poluării.
“Proiectul meu (lucrarea de doctorat – n. red.) vizează reducerea emisiilor de oxizi de azot eliberate de automobile prin inserarea unui filtru realizat dintr-un anumit tip de catalizatori. Practic, înainte de a fi eliberate în atmosferă, aceste emisii ar trebui să treacă printr-un filtru cu catalizator. Catalizatorul este o substanţă inertă, care nu participă la reacţie, dar pe care o poate modifica. La final, oxizii de azot se transformă în azot doi (N2) , care nu este nociv, şi apă, randamentul procesului de transformare fiind de 95%”, explică Troncea.
Astfel de site puse în calea poluării există azi în lume, dar aici intervine noutatea proiectului dezvoltat de Simona Troncea. “Noutatea proiectului constă în modul de obţinere a acestui catalizator, care va fi un catalizator «bio» şi nu unul clasic, format din dioxid de siliciu şi metale nobile. Voi utiliza pentru obţinerea acestuia un schelet de microalge de apă sărată din Oceanul Atlantic, a cărui compoziţie este de natură silicioasă. Este o idee care, dacă se va dovedi bună, ar putea fi folosită pentru centrale termice sau pentru boilere de încălzire, dincolo de automobile. Eu am nevoie de scheletul care înconjoară alga, dar care este foarte scump deocamdată”, a mai precizat Simona Troncea. Dacă cercetătoarea de la ICECHIM analizează modul în care o maşină poate polua mai puţin cu ajutorul algelor, Maria Mureşan se chinuie să vadă cum poate optimiza fluxul de energie dintr-o casă astfel încât consumul să scadă.
“Am terminat Facultatea de Energetică din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar teza de doctorat este cu tema «Gestionarea optimă a fluxului de energie şi masă într-o clădire», adică pentru acele case care-şi produc singure energia necesară din surse regenerabile. În Germania, de exemplu, există deja un institut care se ocupă de optimizarea consumului de energie, Passive House Institute, care certifică acele locuinţe unde consumul total de energie primară nu depăşeşte pragul de 120 de kWh pe metru pătrat pe an”, explică Maria Mureşan.
-
Povestea tinerilor de elită care au pus România pe harta lumii
De când intri pe Google şi dai Enter, noi ştim tot ce se întâmplă de acolo până la nivel de bit în placa de reţea, cum pleacă semnalul electric, unde se duce, prin câte echipamente trece şi de ce se duce în stânga sau în dreapta. Asta ştim să facem.” Când eşti printre cei mai buni din lume la reţelistică e poate mai greu să-i explici omului de rând ce ştii să faci, dar explicaţia lui Liviu ar trebui să fie cât de cât clară. Când am hotărât să mă văd cu cei doi, i-am rugat telefonic să-şi noteze data, ora şi locul întâlnirii, fără să ţin cont că tehnologia e de fapt viaţa lor. Replica Luciei merită însă redată: “Nu am pe ce să notez şi lucrez mult mai bine şi rapid pe mail. Prefer varianta electronică”. Am înţeles repede de ce n-a mers propunerea cu scrisul pe hârtie, iar povestea celor doi, mult mai vii, realişti şi modeşti decât mi i-aş fi imaginat este una cu care sper să mă întâlnesc cât mai des. Ea are aproape 23 de ani, este din Buzău şi studiază Automatică şi Calculatoare, în an terminal.
El are 29, e bucureştean, absolvent de electronică şi comunicaţii şi lucrează pentru o firmă de tehnică de calcul. Cei doi sunt instructori de CCNA (Cisco Certified Network Associate) – o certificare în reţelistică menită să le recunoască cunoştinţele de IT – despre care Lucia spune că observă că se apropie mai nou tot mai des şi fetele: “Te obişnuieşti să vezi filme cu băieţi tocilari, nu cu fete tocilare”. Pregătindu-se pentru obţinerea certificării CCNA au decis să-şi testeze cunoştinţele la un concurs pe o temă similară, NetRiders. “Eram în căutarea unui punct de plecare în care trebuia să învăţ pentru certificare. Nu ştiam de unde s-o iau şi mi-am zis <Concursul ăsta e o chestie bună, mă duc, răspund la nişte întrebări din reţelistică şi văd cât sunt de pregătit>”. Mai exact, Academy NetRiders e un concurs desfăşurat printr-o probă teoretică de 15 întrebări şi una practică în care concurenţilor li se cere să facă diverse configurări de reţele, ambele desfăşurate contra-timp.
La nivel internaţional se înscriu anual circa 100.000 de oameni, iar 17 câştigători sunt desemnaţi la nivel mondial. După faza naţională, în care s-au stabilit cei mai buni patru concurenţi din România, a urmat etapa în care au concurat cu Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, în total 164 de participanţi. În 2011 primele două locuri au fost ale României, Lucia fiind şi prima fată care câştigă vreodată un astfel de concurs: “Organizatorii au fost încântaţi pentru că de obicei fetele sunt discriminate pozitiv, adică prima fată după scor, indiferent de poziţia în clasament, primeşte oricum premiu. Acum n-a mai fost cazul”. Liviu adaugă că percepţia e că IT-ul e mai degrabă un domeniu pentru băieţi, însă admite că personal cunoaşte fete pe care le priveşte de jos în sus pentru că sunt extrem de competente. Sau, aşa cum îl completează Lucia, “toată ideea de calculator, definiţia maşinii de calcul, a pornit de la o femeie, iar primul router a fost conceput tocmai pentru ca doi îndrăgostiţi să comunice între ei”.
Dincolo de premiu, bonusul obţinut de cei doi, alături de ceilalţi 15 câştigători, a fost o excursie în Silicon Valley. A fost prima oară pentru amândoi când ajungeau în Statele Unite. “Am fost în cele mai tari laboratoare, la care majoritatea angajaţilor nu au acces, iar cel mai tare m-a impresionat abilitatea americanilor de a se reprofila”, spune Lucia, dat fiind că mulţi dintre inginerii de acolo nu absolviseră neapărat o facultate cu profil tehnic, ci se reprofilaseră din alte industrii. “Şi în România cred că se poate, dar aici mentalitatea după ce termini facultatea e că trebuie să-ţi găseşti un loc de muncă în domeniu ca să lucrezi acolo toată viaţa. La ei nu e deloc aşa”, adaugă Liviu, pe care l-a surprins şi “liniştea zilei de mâine vizibilă pe feţele oamenilor de pe stradă”. După aceste cuvinte, întrebarea firească care i-ar veni oricui în minte, mizând şi pe competenţele lor, se referă la viitorul lor.
-
Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Managerii tineri pre şi post 2009
.Iuliana Stan este OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România
În urmă cu cinci ani, aproape că nu exista absolvent de facultate care să nu afirme că pentru 1.000 de euro nu se dă jos din pat pentru nicio companie şi dacă cerinţa aceasta era satisfăcută, următoarea era să ştie în cât timp şi cum va ajunge manager, adică aceasta trebuia să fie o certitudine. Tot în urmă cu 10-12 ani freelancingul era mirajul managerilor din corporaţii şi unii dintre ei au reuşit să dezvolte în jurul lor mici afaceri de consultanţă.
Acum, după patru ani de criză suntem în cele din urmă, în ciuda contextului economic, într-un moment de adecvare la realitate. Încerc să privesc situaţia dintr-un viitor imaginar şi mi-e greu să caricaturizez vremurile de acum, ceea ce îmi dă un prim semnal de normalitate.Este prima dată după destui ani când vârsta managementului românesc îşi arată maturitatea, nu numărul de ani. Am interacţionat cu manageri de toate vârstele în ultimii ani şi m-a bucurat că, din ce în ce mai rar, managerii foarte tineri nu mai simt nevoia acută să-i imite pe managerii de la care au învăţat management, ci mai degrabă au ales să îşi definească propria abordare. Acesta este un progres social uriaş, cu certitudine de importanţă istorică în ştiinţa managementului. Un bun prieten îmi spunea recent că încă nu s-a scris cartea de management a anilor în care trăim acum.
Nimic mai adevărat, însă noul management se întâmplă chiar acum. Nu am fost conştientă de acest lucru, dar uitându-mă înapoi, îmi este clar că de trei ani încoace s-a conturat un alt fel de a stabili obiective, de a face prezentări, de a face recrutări sau training, de a defini strategiile de organizaţie. Dacă până în 2009 managementul părea a fi mai mult despre statut, din 2009 încoace e despre bun-simţ şi lucruri de făcut. Prioritatea pentru competenţe a fost înlocuită cu cea pentru atitudini şi valori, iar acolo unde mai există urme de şcoală veche există şi presiunea socială de a le îndepărta, aceasta fiind în mod evident depăşită.
Studiile şi măsurătorile de angajament atât de la modă în organizaţii pierd teren în faţa studiilor şi diagnozelor care ştiu să răspundă la întrebări care tratează cauze şi nu efecte şi au ca scop dezvoltarea, nu măsurătoarea contemplativă, iar managerii de acum sunt cei care fac acest tip de alegeri. Resursele se măsoară acum mai întâi în timp şi în calitatea obiectivelor şi ulterior în bani; înainte de 2009 erau bugete de cheltuit, acum bugetele se inventează şi se alocă imediat dacă nevoile sunt autentice.
Managerii tineri de dinainte de 2009 nu sunt la fel ca cei de după, deşi majoritatea sunt aceiaşi oameni. Presiunea contextului economic i-a făcut însă pe cei mai mulţi dintre ei să îşi redefinească abordarea şi felul de a fi. Cauza: nu s-au mai potrivit la fel de bine schimbării generate de criză. Tinerii absolvenţi de acum nu mai visează cu ochii deschişi să fie manageri, ei ştiu că vor deveni manageri după un timp şi, până atunci, caută să se îmbogăţească cu experienţe de învăţare cât mai diverse. Cei mai mulţi oameni pe care îi întâlnesc sunt preocupaţi să fie ei înşişi oameni mai buni, ştiind cu luciditate că doar aşa pot fi şi manageri mai buni. Tinerii mai degrabă caută acum să îşi identifice talentele reale care le potenţează creativitatea şi îi pun în valoare pe ei ca indivizi. Apune uşor vremea obsesiilor de a aduna diplome, acreditări şi statut social.
Suntem într-o lume nouă a managerilor care se reinventează după o resetare lungă şi anevoioasă şi o primă caracteristică pare să fie aspiraţia conştientizată că orice schimbare începe cu oricine resimte nevoia de schimbare. O a doua caracteristică conturată deja este autenticitatea faţă de propria persoană care este mai importantă decât aparenţele. Managerii foarte tineri au norocul să creeze după propriile lor aspiraţii realitatea următoarelor decenii de management şi vestea bună este că generaţiile de absolvenţi de acum promit şi demonstrează cel mai bun fond posibil din ultimi 20 de ani.
O a treia trăsătură a noului fel de manageri este perseverenţa reorientată către scop, nu către truditul în zadar. Se pare că suntem într-un moment sigur de început de creştere şi de dezvoltare şi nu vârsta, ci experimentarea conştientă ne-a făcut să fim cu adevărat pregătiţi să începem să creştem.
-
The Independent: Populaţia scade rapid în unele state europene, inclusiv România, parţial din cauza emigrării
La peste 20 de ani după căderea comunismului, diferenţele economice dintre estul şi vestul Europei persistă, iar populaţia unor ţări de la Marea Neagră până la Marea Baltică scade într-un ritm alarmant. Deşi aderarea la Uniunea Europeană a adus prosperitate multora, ea a facilitat şi emigrarea, determinând tinerii să plece din est şi să lase în urmă o populaţie mai bătrână şi mai săracă.
-
Portretul robot al adolescentului român
• 79% dintre adolescenţi intră zilnic pe internet
• 1 din 4 tinerii de 14 – 21 ani participă în acţiuni de voluntariat organizate de ONG-uri sau de branduri
• dintre băuturi, cele carbogazoase au cea mai mare incidenţă de consum săptămânal, dar şi cea mai mare concurenţă pentru gusturile tinerilor
• 8% dintre tineri deţin o consolă de jocuri
• băieţii sunt mai predispuşi decât feţele să îşi cumpere telefone tip smartphone
• cea mai iubită echipă locală de fotbal este Steaua Bucureşti, iar din străinătate, FC Barcelona
• 5% dintre adolescenţi deţin un telefon iPhone
• mai mult de 50% din tineri au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli
• doar 1 din 10 adolescenţi nu se implică în deciziile de achiziţie din gospodarie
• 1 din 2 tineri ar pleca din ţara în eventualitatea unui câştig mai mare
• religia nu este pe cale de dispariţie pentru adolescenţi, ajungând să le ofere o explicaţie credibilă despre lume şi viaţă în general
Acestea sunt cele mai importante concluzii la care a ajuns un raport de cercetare realizat de Brennan Research & Consultants şi Quantix Marketing Consulting sub umbrela SMARK Research şi adresat comunităţii profesioniştilor de marketing din România.
Raportul este o cercetare reprezentativă pentru populaţia adolescentă de 14-21 ani din mediul urban, un set de informaţii relevante şi specifice gândit să ghideze şi să inspire marketerii în deciziile care se referă la segmentul tânăr, de la produse şi servicii care li se adresează şi până la programe care să le aducă beneficii atât lor, cât şi companiilor care gestionează produse şi mărci relevante acum sau în viitor tinerilor.
Studiul acoperă atât aspecte generale – demografice, valori, stil de viaţă, comportamentul online, modele de succes – cât şi detalii la nivel de categorii – alimentaţie, îngrijire personală, sport, muzică, modă, servicii telecom, de banking sau turism. De asemenea, există perspective mai puţin explorate până acum, precum relaţionarea la contextul social, realizarea profilului de consum, poziţionarea faţă de oameni în general şi prieteni sau familie etc, care ajută să întregească imaginea actuală a populaţiei tinere din România.
Cercetarea propune şi o segmentare după valori, în 8 profile distincte de adolescenţi, datele analizate putând fi urmărite în paralel pentru a se decela asemănările şi deosebirile dintre acestea, în funcţie de sex, zonă de reşedinţa, mediul de rezidenţă, studii, vârstă şi venitul lunar, dar şi obiceiuri de consum pe mai multe categorii. În demersul ştiinţific de realizare a acestui studiu, un aport important l-a avut Prof.Univ.Dr. Vintilă Mihăilescu, şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de ştiinţe Politice din cadrul SNSPA. Acesta s-a dovedit a fi un contribuitor important pentru înţelegerea mai aprofundata a segmentului tânăr de populaţie, precum şi în procesul de setare a obiectivelor de cercetare pentru o cât mai amplă şi corectă perspectivă asupra profilului urban al tinerilor din România.
Tânărul în România. Profil urban de marketing a fost realizat în 3 etape, în perioadă mai – noiembrie 2011, pe un eşantion de 900 de respondenţi reprezentativi pentru populaţia de 14-21 ani din mediul urban. Etapă calitativă s-a desfăşurat în intervalul mai – iulie 2011 şi a fost precedată de fază pregătitoare (cercetare de birou, respectiv discuţii cu echipă de proiect şi oameni de marketing din diverse organizaţii).
Care sunt cele 8 profiluri de tineri întâlnite în mediul urban din România? Cum îşi fac adolescenţii cumpărăturile şi de unde se inspiră atunci când se îmbracă? Ce imagine de sine au tinerii din România? în ce tipuri de produse investesc tinerii şi din ce tip de buget (personal, de la familie, credit etc)? Ce fel de telefoane au şi la ce anume le folosesc cel mai des? Sunt doar câteva dintre întrebările la care Tânărul în România. Profil urban de marketing oferă răspunsuri aprofundate.
Câteva informaţii punctuale din raport:
“Acesta studiu a fost gândit ca prelungirea naturală a colaborării începute în 2009 pentru cercetarea Femeia ca target – ce e relevant acum. Ideea proiectului depre tineri a venit oarecum normal, iar criza economică ne-a ajutat să observăm că tinerii încep să aibă o putere din ce în ce mai mare în decizia de cumpărare, atât pentru sine, cât şi pentru familiile lor faţă de alte segmente ale populaţiei care şi-au ajustat consumul în multe categorii. Ne dorim aşadar să ajutăm brandurile să treacă de la abordarea în care acest segment era doar unul dintre cele incluse în strategia de marketing la crearea unui mindset care să le facă să aibă atitudinea tinerească pe care şi-o doresc, pentru a putea vorbi pe limbă generaţiei click, play, like, share.”, a declarat Adriana Lungu, business developer SMARK. -
UE către greci: acum tăiaţi şi pensiile!
Ca atare, guvernul elen va trebui să economisească 3 mld. euro în 2012 şi încă 10 mld. până în 2015, prin reducerea salariului minim cu 22% şi cu încă 10% pentru tinerii sub 25 de ani, îngheţarea indexărilor de lefuri până ce şomajul va fi redus de la 19% la mai puţin de 10%, reducerea la 3 ani a duratei maxime a contractelor colective de muncă, tăierea cu 2% a contribuţiilor angajatorilor la asigurările sociale şi cu 3% a celor plătite de angajaţi la fondul de asigurări sociale.
Singura cerinţă neacceptată, potrivit presei elene, a fost reducerea cu 15% a cheltuielilor cu pensiile. Creditorii i-au trasat însă Greciei un termen de 15 zile să găsească o altă zonă din buget din care să taie 300 mil. euro, posibil în domeniul apărării.
Ministerul pentru Reformă în Administraţie a anunţat deja că guvernul intenţionează să concedieze 15.000 de angajaţi din sectorul public şi să desfiinţeze sau să reducă numărul agenţiilor din sectorul public, până la sfârşitul acestui an. Guvernul are ca obiectiv ca numărul angajaţilor din sectorul public să fie redus cu 150.000 până la sfârşitul anului 2015.
Circa 3.500 de persoane au manifestat sâmbătă la Atena şi 4.000 la Salonic, la apelul sindicatelor, contra măsurilor de austeritate. Planul cu noile măsuri de restrângere a cheltuielilor va fi prezentat duminică în parlamentul elen.
-
Cum îi ajută mediul de afaceri pe tineri?
“Regulile capitalismului spun că există o rată mare de eşec la trecerea de la prima generaţie, a celui care a construit afacerea, la generaţia a doua, a copiilor. E vorba de o rată de eşec de 70%.” Vasile Iuga, country managing partner la compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers, susţinea în declaraţia sa ideea implicării sectorului privat în formele de învăţământ, dat fiind că “lacunele din educaţie costă anual România procente importante din PIB”. Potrivit şefului PwC, tinerii manageri profesionişti ar trebui să preia în actualul context economic frâiele afacerilor, însă expertiza lor lipseşte în cele mai multe din cazuri. Şi nu doar la nivel de management.
Mi-am petrecut o bună parte din ultimele două luni în preajma lui Călin Fusu în încercarea sa de a coopta un tânăr pe care să-l integreze în modelul său de business, ca parte a proiectului “125 de ani de inovaţie, 125 de reguli despre leadership”, realizat de Mercedes-Benz Clasa E. Sosit în România în anul 1990 de peste Prut, Fusu a reuşit să construiască unul dintre cele mai cunoscute businessuri din online-ul autohton, aflat mai ales în atenţia celor care îşi caută un job, prin bestjobs.ro, dar şi prin portalul neogen.ro. De curând a decis să se mute la Sofia pentru a creşte afacerea similară pe care o are în ţara vecină, experienţa sa devenind relevantă şi pentru ucenica pe care avea s-o recruteze. Principalele probleme pe care Fusu le-a sesizat la cei care doreau să-i devină ucenici au fost fie aşteptările nerealiste, fie lipsa unor cunoştinţe palpabile în domeniul în care voiau să lucreze. Printr-o selecţie pe site-ul său de recrutări a ales o tânără care studiază comunicare şi relaţii publice. Aşa a ajuns Gabriela Udeanu să lucreze la zumzi.ro, proiectul de cupoane de reduceri al omului de afaceri. Fusu îşi petrece cinci zile pe săptămână în Bulgaria unde a dezvoltat conceptele cu care a punctat şi în online-ul local, aşadar colaborarea lor s-a mutat în scurt timp de la Sofia la Sibiu şi apoi la Bucureşti. “Nu prea se pliază pe postul pe care i l-am propus, cel de om de vânzări, şi nu e ascultătoare. E independentă şi cu personalitate”, spunea Fusu despre ucenica sa. El explică faptul că mare parte din tinerii pe care i-a văzut vin cu foarte multe preconcepţii despre jobul pe care şi-l doresc – “unii vin cu idei corporatiste şi spun că într-o companie mare, dacă începi într-un domeniu, reuşeşti cu mare greutate să migrezi spre un alt sector” – însă ei compensează prin entuziasmul şi prospeţimea pe care o pot aduce în companie. O posibilă contribuţie la inflexibilitatea lor o are, în viziunea sociologului Alfred Bulai, sofisticarea educaţiei, odată cu apariţia studiilor postuniversitare, a programelor de master sau doctorat, prin care se amână contactul cu viaţa reală şi, deci, teama de a lua decizii ferme legate de carieră sau familie. “Prefer să extind termenul de mentorship dincolo de relaţia într-un singur sens mentor-ucenic: ucenicul va fi aruncat în apă şi va învăţa să înoate atât de la şefi, cât şi de la ceilalţi colegi. Simultan sper să învăţ şi eu ceva de la ucenic, dat fiind că deseori o abordare proaspătă face diferenţa între succes şi mediocritate”, spunea Fusu.
Vlad Nistor, decanul Facultăţii de Istorie din Universitatea din Bucureşti şi fost director al Institului Diplomatic Român, spune că unica soluţie pentru actuala generaţie de tineri care iese de pe băncile şcolii este profesionalismul şi hiperprofesionalismul. Cei care vor ajunge să găsească slujbe eficiente şi bine-plătite vor fi numai cei profesionişti dintre ei. “Nu cred că vreunul dintre noi poate să-şi imagineze cum va arăta lumea în cinci ani. Vor exista modificări fundamentale în structura globală a realităţilor sociale, lumea se va schimba fundamental în anii ce urmează”, anticipează Nistor. Generaţia tânără, spune el, e cea mai expusă la aceste schimbări, pentru că nu face parte din structura stabilă a statului şi nu are nici căi directe de a pătrunde în structura deja aşezată a societăţii. “Singura soluţie este capacitatea de adaptare la dinamismul secolului în care trăim, iar manifestarea certă a capacităţii de adaptare este hiperprofesionalismul”, mai spune Vlad Nistor, exprimându-şi temerea că societatea n-o să fie deloc de partea noii generaţii de tineri. Ce-i drept, n-a mai fost în stare de mult timp să-i integreze, iar date fiind actuala criză mondială şi problemele geopolitice globale, va fi şi mai puţin aptă să o facă.
Cum doar un sfert dintre absolvenţii de facultate mai reuşesc să lucreze în domeniul în care s-au pregătit, iar dintre studenţi, cel mult jumătate au un job, o legătură mai apropiată cu mediul de afaceri poate să le fie de mare ajutor pentru a lua contact cu realitatea, adeseori obstrucţionată de cunoştinţele teoretice din şcoli. Minusul de comunicare între cele două părţi e şi vina mediului de afaceri, spune şi antreprenorul Camelia Şucu, însă managerii care înţeleg că tinerii pot acumula mult mai uşor cunoştinţe proaspete, costă mai puţin şi sunt mai deschişi spre nou pot schimba radical felul cum funcţionează compania lor. Ce e tot mai clar e că viitorul nu va fi al celor inteligenţi, ci al celor care vor şti să se adapteze.
-
Ce avantaje va avea România prin aderarea la noul tratat fiscal al UE
“România se află în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – lăsăm o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta le vom lăsa moştenire – o datorie mare. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24, cărora, declarativ cel puţin, ne-am alăturat, prin declaraţia mea”, a afirmat şeful statului.
“Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă noi intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât a fost până acum şi România are şansa că este loc pentru investiţii, de la autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, orice se poate face în ţara asta şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă. Dar să nu ne mai iluzionăm că putem genera prosperitate prin consum excesiv”, a subliniat Băsescu.
El a comentat, în context, declaraţia adoptată luni la Bruxelles de liderii europeni despre crearea de locuri de muncă. Una dintre priorităţi este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu atenţie specială pentru tineri, prin măsuri pe care Comisia Europeană va trebui să le prezinte la Consiliul European din 1-2 martie. Este vizată creşterea oportunităţilor de angajare a tinerilor după terminarea studiilor, prin prezentarea unor oferte de angajare, opţiuni de continuare a studiilor, programe de ucenicie sau un stagiu într-o societate sau într-o instituţie. “Ucenicia, pe care noi tocmai am legiferat-o anul trecut, ce-i drept, prin asumarea răspunderii, prin noul Cod al Muncii, a devenit unul din obiectivele la nivel european”, a remarcat Traian Băsescu.
De asemenea, se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala – “un alt obiectiv pe care îl angajează chiar noua Lege a educaţiei din România, hulită, tot pentru că s-a făcut prin angajarea răspunderii”.
O altă prioritate se referă la consolidarea pieţei interne, care prevede că o ţară care nu a cheltuit toate fondurile alocate de Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2007-2015 poate să utilizeze fondurile neangajate ca şi garanţie pentru creditare în vederea creării de locuri de muncă în întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii primeşte sarcină să declanşeze programe de creare de întreprinderi mici şi mijlocii în toate statele membre.
În privinţa unui plan de inhibare a delocalizării industriilor din Europa de către marile companii, plan dorit de România, subiectul va fi abordat la următorul Consiliu European, a mai spus Băsescu.
-
Rata şomajului din Spania se apropie de 23%, numărul şomerilor a depăşit 5 milioane
Creşterea este dramatică în rândul tinerilor cu vârste sub 25 de ani, rata ajungând la 51,4%, în timp ce peste un milion şi jumătate de familii au toţi membrii în şomaj, transmite AFP. În ultimele trei luni din 2011, în Spania au fost înregistraţi 300.000 de noi şomeri, numărul total al acestora ajungând la 5,27 milioane. Numărul noilor şomeri a fost în ultimele trei luni ale anului trecut cu 148.000 de persoane mai mare faţă de trimestrul al treilea. În aceste condiţii, rata şomajului, cea mai ridicată în rândul ţărilor industrializate, a atins cel mai înalt nivel după cel înregistrat în primul trimestru al anului 1995.