BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Turism “de război” la frontiera dintre cele două Corei. Ce reguli trebuie să respecte turiştii. “În cazul unui incident, păstraţi-vă calmul”

     Aflată la aproximativ o oră distanţă spre nordul Seulului, această fâşie de pământ cu o lăţime de patru kilometri şi o lungime de 248 de kilometri, împânzită de mine antipersonal, consacră, de la sfârşitul Războiului Coreei (1950-1953), împărţirea între Nordul comunist şi Sudul capitalist.

    Dincolo de ea se află una dintre cele mai mari armate din lume (1,2 milioane de militari), dotată cu un mic arsenal nuclear şi condusă de un tânăr în vârstă de până în 30 de ani, Kim Jong-un, care jură să transforme Sudul într-un iad atomic.

    Zeci de autocare aduc zilnic, în faţa sârmei ghimpate, turişti sud-coreeni sau străini, amatori de istorie sau de senzaţii tari. Ei pot observa cu binoclul Coreea de Nord, un teritoriu interzis, de unde apar, ici-colo, poveşti terifiante spuse de refugiaţi din lagăre de muncă despre foamete şi epurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Phenianul repetă ameninţările cu un RĂZBOI “termonuclear” şi îndeamnă străinii să părăsească Sudul

     “Peninsula coreeană se îndreaptă către un război termonuclear”, a apreciat Comitetul Nord-Coreean pentru Pace în regiunea Asia-Pacific, într-un comunicat difuzat de agenţia de presă oficială KCNA.

    “În caz de război, nu vrem ca străinii care trăiesc în Coreea de Sud să fie expuşi”, continuă Comitetul, un organ de propagandă al regimului de tip stalinist, îndemnând “toate organizaţiile străine, întreprinderile şi turiştii să pună la punct măsuri de evacuare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nou film de propagandă al Phenianului: Câini care îl atacă pe ministrul sud-coreean al Apărării. “Problema nu este dacă va avea loc un război, ci dacă va avea loc astăzi sau mâine”

     În înregistrarea video, câinii pot fi văzuţi în timp ce sar prin foc sau atacă un manechin cu figura ministrului sud-coreean. În plus, trupele folosesc imaginea aceluiaşi ministru drept ţintă în cadrul exerciţiilor, relatează Daily Mail, în ediţia electronică.

    Un soldat nord-coreean avertizează că ei sunt gata să îşi atace vecinul din sud imediat ce vor primi un ordin în acest sens. “În Peninsula Coreeană, problema nu este dacă va avea loc un război, ci dacă va avea loc astăzi sau mâine”, afirmă el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PAŞTELE CATOLIC – Papa Francisc: Hristos a înviat. Apelul suveranului Pontif în mesajul Urbi et Orbi

    “Iată invitaţia pe care o adresez tuturor: să primim harul Învierii lui Hristos! Şi să îi cerem lui Hristos cel înviat să transforme moartea în viaţă, ura în dragoste, răzbunarea în iertare, războaiele în pace”, a declarat Papa Francisc în mesajul “Urbi et Orbi” (adresat Romei şi lumii) rostit în 65 de limbi, inclusiv în română, în faţa a 250.000 de credincioşi adunaţi la Vatican pentru Sfânta Liturghie pascală, scrie Corriere della Sera.

    “Dragi credincioşi, fraţi şi surori din întreaga lume, vă urez Paşte fericit! Hristos a înviat!”, a continuat Suveranul Pontif.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord este în “STARE DE RĂZBOI” cu Coreea de Sud. Reacţia SUA şi a Rusiei după anunţ

    “Începând de acum, relaţiile intercoreene sunt în stare de război şi toate problemele între cele două state coreene vor fi tratate conform unui protocol adaptat războiului”, a declarat Coreea de Nord într-un comunicat comun atribut tuturor corpurilor guvernamentale şi instituţilor.

    “Situaţia de durată conform căreia peninsula coreeană nu este nici în război, nici în stare de pace s-a încheiat”, indică comunicatul difuzat de agenţia de presă oficială nord-coreeană Korean Central News Agency (KCNA).

    Cele două state coreene sunt în prezent, tehnic, încă în război deoarece războiul Coreei din 1950-53 s-a terminat cu un armistiţiu şi nu cu un tratat de pace.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România

    La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.

    De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.

    Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.

    În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.

    ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.

    Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.

    “Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.

    Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.

  • Ce spun analiştii despre AMENINŢAREA Coreei de Nord. Cum ar putea decurge un eventual ATAC

     Puţini cred în riscul unui atac iniţiat de Coreea de Nord, deşi experienţa şi raţiunea lui Kim Jong-un au fost puse la îndoială după recentele teste de rachetă şi nuclear, precum şi după anularea armistiţiului cu Coreea de Sud şi retorica belicoasă, neobişnuită chiar şi pentru stardardele Phenianului, relatează CNN.

    Deşi strategii militari se pregătesc pentru orice eventualitate, iar cetăţenii sud-coreeni cred că este posibil un nou conflict, posibilitatea unei invazii nord-coreene ca cea din 1950 este improbabilă.

    Analiştii se tem că un atac limitat din Nord ar provoca un răspuns al Seului, generând o spirală a escaladărilor şi temutul “mare război”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord a întrerupt “telefonul roşu” militar cu Seulul: Un război poate izbucni în orice moment, nu mai este nevoie de aceste comunicaţii

     Phenianul anunţă întreruperea “telefonului roşu” militar cu Seulul

    “Începând din acest moment, toate comunicaţiile militare Nord-Sud vor fi tăiate”, a anunţat agenţia de presă guvernamentală nord-coreeană KCNA, citând un oficial militar de rang înalt.

    “Într-o situaţie în care un război poate izbucni în orice moment, nu mai este nevoie să fie menţinute” aceste comunicaţii, a adăugat oficialul citat. Linia va rămâne suspendată “atât timp cât vor dura acţiunile ostile şi anacronice din partea (Coreei de) Sud”, a subliniat el.

    Coreea de Nord a întrerupt la jumătatea lui martie “telefonul roşu” între Phenian şi Seul, o linie de comunicaţii în caz de urgenţă. Această legătură, instalată în 1971, a fost suspendată deja în cinci rânduri de către Coreea de Nord, ultima dată în 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă

    ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.

    Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.

    Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte – deopotrivă îndreptăţite sau nu.

    “În ce priveşte alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.

    Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.

    Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.

    Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
    cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.

    De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.

    OTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.

  • Fanii Apple preferă show-ul The Simpsons, cei ai Samsung se uită la Family Guy

    Competiţia nu se opreşte însă aici. Fiecare dintre cei doi giganţi are fanii săi, lucru vizibil inclusiv pe Facebook, iar o companie pe nume Likester, care analizează comportamentul şi obiceiurile utilizatorilor de Facebook de a da “Like”, a decis să contureze un profil al acestor consumatori, potrivit BusinessInsider.

    Prin instrumentul de marketing Likester Pro, orice companie poate vedea dacă brandul său se numără printre cele apreciate pe Facebook şi poate calcula câte dintre cele 1,2 miliarde de “Like”-uri acordate de câteva zeci de milioane de utilizatori revin respectivului brand.