BusinessMagazin

Tag: munca

  • Facebook de România – doi tineri români au dezvoltat o nouă reţea socială pentru „meditaţii”: „Credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm se află lipsa educaţiei”

    Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen, doi tineri care au studiat la Facultatea de Matematică-Informatică din Cluj-Napoca, au dezvoltat Five, o aplicaţie care pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea să interacţioneze cu cei care au interese comune cu ale lor sau, din contră, cu utilizatori mai experimentaţi în anumite domenii şi de la care ar putea primi „meditaţii”.

    Cei doi tineri apreciază că au investit în dezvoltarea aplicaţiei aproximativ 25.000 de euro, sumă în care spun că sunt incluse atât timpul investit, cât şi celelalte costuri aferente – publicitate, servere, dispozitive.

    În ce priveşte monetizarea platformei, spun că în prezent prioritatea lor se concentrează pe dezvoltarea unui produs bun, astfel că în prezent aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platforma AppStore. „Nu ne gândim foarte mult la monetizare în adevăratul sens al cuvântului, urmând business model-ul “a la” Twitter. Depinde foarte mult de tracţiune şi de investitorii pe care o să îi atragem.” Pentru primul an de funcţionare şi în lipsta unei investiţii semnificative, se aşteaptă la cel puţin 100.000 de utilizatori activi.

    Profilul fiecărui utilizator care se înscrie în aplicaţie este construit în jurul a două mari secţiuni – lucruri la care el se pricepe şi lucruri de care este interesat. Spre exemplu, un utilizator priceput la programare şi sport, pasionat în acelaşi timp de muzică şi care doreşte să cânte la pian, are posibilitatea să caute prin intermediul aplicaţiei, în zona care se află, persoane care se pricep să cânte la pian. Din toate aceste persoane, utilizatorul poate să aleagă să se întâlnească cu una dintre ele într-un anumit loc şi să discute problemele cu care se confruntă în demersul de a învăţa să cânte la pian. 

    Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an de zile, din cauza faptului că amândoi erau angajaţi şi urmau în acelaşi timp şi cursurile din cadrul programului masteral la care sunt înscrişi. „Lipsa timpului a fost cel mai dificil aspect legat de dezvoltarea aplicaţiei, fiind destul de dificil să balansăm volumul mare de muncă la care am fost supuşi şi în acelaşi timp să avem şi o viaţă cât de cât normal”, spun cei doi tineri. Totodată, dezvoltarea aplicaţiei a fost îngreunată şi din cauza faptului că nu au avut în echipă un designer. „A fost mai mult un proces laborios în care am folosit metoda <trial and error> până când am fost relativ mulţumiţi de rezultat; am fost sfătuiţi de David Stroe, unul dintre cei mai buni designeri din zona noastră care ne-a îndreptat initial către un conceptu în jurul căruia am construit aplicaţia.”

    La dezvoltarea aplicaţiei au lucrat doar Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen.Cei doi au urmat studiile Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an de facultate, Dobrean a început să lucreze în cadrul unei companii care dezvolta aplicaţii web, ajungând într-un final să evolueze spre realizarea de aplicaţii pentru dispozitivele care folosesc sisteme de operare de la Apple  (iOS, tvOS, macOS, watchOS).

    „Pasiunea pentru aplicaţiile mobile a venit din faptul că e mult mai uşor să îţi vezi progresul, după o zi de muncă în general reuşeşti să faci să se mişte ceva pe ecran, practic te simţi mai apropiat de utilizator şi simţi că deciziile tale pot să îi facă ziua mai bună. Cât despe aplicaţii web enterprise, poţi să îţi petreci zile întreci lucrând la o funcţionalitate ascunsă în spatele unui buton asupra căruia nu ai niciun cuvânt de spus în felul în care arată sau unde este amplasat şi, de cele mai multe ori, nu va fi folosit”, descrie el diferenţa dintre dezvoltarea de aplicaţii pentru telefon şi web enterprise.

    Dragoş Dobrean urmează în prezent cursurile programului masteral de Sisteme distribuite din cadrul UBB Cluj şi este angajat într-o companie unde dezvoltă diverse soluţii pe platformele iOS şi watchOS.

    Răzvan Chelemen a avut un prim contact cu industria software în anul doi de facultate, când a participat la un program ce avea ca scop învăţarea platformei iOS din cadrul unei companii. A urmat un internship acolo, iar apoi un altul într-o altă companie, unde s-a şi angajat. Primii paşi făcuţi în direcţia obţinerii unei investiţii pentru aplicaţia Five sunt câteva prezentări făcute în cadrul mai multor evenimente dedicate din Cluj-Napoca, dar şi-au propus să aplice şi la câteva acceleratoare de start-up-uri şi să-i şi contacteze pe investitorii care ar putea fi interesaţi de produsul lor.

    „Investitorii pe care îi ţintim noi sunt oamenii care nu se concentrează doar pe profitul de la sfârşitul lunii sau al anului, ci mai degrabă de cei care cred în ideea noastră şi doresc să facă ceva pentru ca întrega societate să devină mai educate. Noi credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm este lipsa educaţiei, iar investiţia în această ramură este una care, pe lângă un câştig financiar, aduce şi un câştig reflectat în generaţiile următoare, cât şi amprenta ta la realizarea unei lumi educate faţă de cea în care te-ai născut”, explică tinerii. Ei spun că iau în calcul discuţiile şi cu investitorii străini – „Nu cred că localizarea geografică reprezintă un impediment, cât timp sunt oameni care cred la fel de mult ca şi noi în ideea noastră.”

  • Cine îţi plăteşte pensia dacă ai muncit în mai multe ţări

    Dacă locuiţi şi aţi muncit în statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia, vi se aplică normele următoare.

    Cine vă plăteşte pensia?

    În fiecare ţară, dosarul dumneavoastră de asigurat este păstrat până când ajungeţi la vârsta de pensionare.
    Fiecare ţară în care aţi fost asigurat pe o perioadă de cel puţin un an vă va plăti o pensie pentru limită de vârstă în momentul în care împliniţi vârsta de pensionare stabilită în ţara respectivă.  Pentru perioade mai scurte, găsiţi detalii la rubrica întrebări frecvente.
    De exemplu, dacă aţi muncit în trei din ţările enumerate mai sus, veţi primi trei pensii pentru limită de vârstă.

    Cum se calculează pensia?

    Pensia dumneavoastră va fi calculată pe baza dosarului de asigurat din fiecare ţară: suma pe care o veţi primi din partea fiecărui stat va corespunde perioadei în care aţi beneficiat de asigurare în statul respectiv. Veţi primi o notă explicativă (documentul P1) incluzând o prezentare a deciziilor luate de fiecare ţară în care aţi înaintat o cerere.

    Unde se depun cererile?

    Chiar dacă aţi lucrat în mai multe ţări, cererea de pensionare se depune în ţara în care locuiţi, cu excepţia cazului în care nu aţi lucrat niciodată acolo. Dacă vă aflaţi în această situaţie, va trebui să depuneţi cererea în ţara în care aţi lucrat ultima dată.
    Pensionarea în străinătate

    Veţi primi pensie indiferent în ce ţară europeană locuiţi, permanent sau temporar (UE 28 + Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia). Pentru condiţiile existente în alte ţări, consultaţi rubrica întrebări frecvente.

    Alte pensii

    În general, normele privind pensiile pentru limită de vârstă se aplică şi pensiilor de invaliditate, precum şi pensiilor pentru urmaşi (soţi supravieţuitori sau orfani).
    Informaţii suplimentare

    Consultaţi rubrica întrebări frecvente pentru informaţii suplimentare despre solicitarea pensiei, drepturile în materie de asistenţă medicală, vârsta de pensionare şi alte aspecte conexe.

    MAI MULTE AICI

  • Cine îţi plăteşte pensia dacă ai muncit în mai multe ţări

    Dacă locuiţi şi aţi muncit în statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia, vi se aplică normele următoare.

    Cine vă plăteşte pensia?

    În fiecare ţară, dosarul dumneavoastră de asigurat este păstrat până când ajungeţi la vârsta de pensionare.
    Fiecare ţară în care aţi fost asigurat pe o perioadă de cel puţin un an vă va plăti o pensie pentru limită de vârstă în momentul în care împliniţi vârsta de pensionare stabilită în ţara respectivă.  Pentru perioade mai scurte, găsiţi detalii la rubrica întrebări frecvente.
    De exemplu, dacă aţi muncit în trei din ţările enumerate mai sus, veţi primi trei pensii pentru limită de vârstă.

    Cum se calculează pensia?

    Pensia dumneavoastră va fi calculată pe baza dosarului de asigurat din fiecare ţară: suma pe care o veţi primi din partea fiecărui stat va corespunde perioadei în care aţi beneficiat de asigurare în statul respectiv. Veţi primi o notă explicativă (documentul P1) incluzând o prezentare a deciziilor luate de fiecare ţară în care aţi înaintat o cerere.

    Unde se depun cererile?

    Chiar dacă aţi lucrat în mai multe ţări, cererea de pensionare se depune în ţara în care locuiţi, cu excepţia cazului în care nu aţi lucrat niciodată acolo. Dacă vă aflaţi în această situaţie, va trebui să depuneţi cererea în ţara în care aţi lucrat ultima dată.
    Pensionarea în străinătate

    Veţi primi pensie indiferent în ce ţară europeană locuiţi, permanent sau temporar (UE 28 + Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia). Pentru condiţiile existente în alte ţări, consultaţi rubrica întrebări frecvente.

    Alte pensii

    În general, normele privind pensiile pentru limită de vârstă se aplică şi pensiilor de invaliditate, precum şi pensiilor pentru urmaşi (soţi supravieţuitori sau orfani).
    Informaţii suplimentare

    Consultaţi rubrica întrebări frecvente pentru informaţii suplimentare despre solicitarea pensiei, drepturile în materie de asistenţă medicală, vârsta de pensionare şi alte aspecte conexe.

    MAI MULTE AICI

  • Tinerii îşi doresc ca la primul loc de muncă să primească un salariu lunar de minimum 2.200 de lei

    Asteptarile tinerilor din Romania in ceea ce priveste primul loc de munca vizeaza un salariu lunar de 2.200 lei si un program de lucru saptamanal care nu depaseste 40 de ore, preferabil intr-o corporatie mare, ocupand o pozitie specializata, arata raportul independent – Graduate Barometer 2016 – lansat de Trendence Institut.

    Pretentiile absolventilor de universitate din Romania nu sunt cu mult diferite de cele ale ungurilor si polonezilor. Tinerii romani isi doresc ca primul loc de munca sa le aduca un venit anual de 5.954 euro si sa nu ii solicite saptamanal mai mult de 40 de ore. Insa asteptarile sunt departe de media europeana, care se ridica la un venit anual de 23.127 euro, adica aproape 2.000 euro pe luna si 42 de ore de lucru saptamanal. Conform rezultatelor studiului, cele mai mari asteptari sunt cele ale tinerilor elvetieni, cu un program de lucru de 44 de ore, dar si un salariu pe masura, peste 60.000 euro anual.

    Acelasi raport evidentiaza si prioritatile in cariera ale celor proaspat intrati in campul muncii din Romania. 83.9% dintre acestia prefera o angajare permanenta. Situatia nu este cu mult diferita la nivel european, 81.6% dintre tineri optand pentru aceeasi varianta. Doar 16.1% in Romania, respectiv 18.4% in Europa prefera sa fie angajati temporar. De altfel, trendul absolventilor romani nu difera cu mult de cel european. Cand vine vorba de sarcinile dorite, 53.8% dintre absolventii europeni isi doresc sarcini strategice, in detrimentul sarcinilor operationale, fiind urmati indeaproape de 51% dintre romani. 57.2% dintre studentii romani isi doresc sa lucreze intr-o corporatie mare si la fel isi doresc si 53.8% dintre absolventii din celelalte tari. Romanii, in proportie de 59.4%, si europenii – 55.6%, urmaresc sa ocupe o pozitie specializata in cadrul companiei si doar 40.6%, respectiv 44.4% tind spre o functie de management.

    Diferente intre preferintele absolventilor romani si cele inregistrate la nivel european se pot remarca in ceea ce priveste pregatirea pentru jobul dorit. In timp ce 54.6% dintre europeni mizeaza pe specializare, 53.6% dintre tinerii romani aleg acumularea de competente si aptitudini generale. Mai mult, in timp ce 61.5% dintre romani sunt pregatiti sa cumuleze cunostintele si aptitudinile necesare in cadrul unui program de training, 51.1% dintre absolventii din alte tari vor sa intre direct pe post.

    Cand vine vorba de cat de mult ii ajuta cursurile studiate pentru intrarea pe piata muncii, studentii romani in proportie de 54.2% sunt de parere ca acestea le ofera competentele si aptitudinile necesare, in timp ce doar 43.7% dintre absolventii europeni fac aceeasi afirmatie.

    Spiritul antreprenorial se face simtit mult mai mult in randul celor care au urmat cursurile Universitatii Romano-Americane. Daca la nivel european si national doar 24.1% respectiv 37.6% dintre tineri cocheteaza cu ideea de a-si deschide propria firma, 43.9% dintre absolventii Universitatii Romano-Americane au de gand sa faca acest pas in timpul studiilor sau dupa absolvire.

    „Consilierea academica si orientarea in cariera a studentilor reprezinta un obiectiv al programului strategic al Universitatii Romano-Americane. Ne dorim ca tinerii sa dobandeasca, pe parcursul anilor de studiu, competentele necesare si sa-si dezvolte aptitudinile pentru a reusi pe piata muncii. Beneficiind de numeroasele programe de consiliere in cariera, de pregatire practica si un corp academic format atat din profesori de prestigiu la nivel national si international, cat si din specialisti de top in domeniile lor de activitate, studentii universitatii descopera ceea ce le place si invata cum sa transforme o pasiune intr-un stil de viata. Astfel, odata ce si vor gasi locul de munca dorit, acestia nu doar ca vor avea competentele necesare pentru a fi foarte buni in ceea ce fac, dar activitatea desfasurata le va aduce si o mare satisfactie. Studentii dobandesc  independenta si curaj din punct de vedere profesional, care se manifesta, in multe cazuri, prin decizia de a se dezvolta in mod independent si a deschide propria afacere. Dupa cum arata cifrele studiului, nu putini au acest curaj si avem convingerea ca o parte din aceasta incredere in fortele proprii, resimtita la nivelul absolventilor nostri, se datoreaza modelului de educatie si oportunitatilor pe care Universitatea Romano-Americana le ofera”, a declarat Ovidiu Folcut, Rectorul Universitatii Romano – Americane.

    Studiul a fost realizat in perioada septembrie 2015 – februarie 2016, in 930 de universitati din 24 de tari cu participarea a 300.000 de absolventi.

  • A cumpărat acadele de la un bătrân de 89 de ani iar ce a decis să facă după a uimit pe toată lumea

    Fidencio Sanchez (89 de ani) vinde acadele de o veşnicie în cartierul Little Village din Chicago. Însă nu va mai fi nevoit să muncească datorită unui bun samaritan care a cumpărat 20 de acadele în valoare de 50 de dolari apoi a creat o pagina pe GOFundMe prin care cerea 3000 de dolari, scrie CNN

    În doar câteva ore, oamenii de pe internet au început să facă donaţii, iar trei zile mai târziu suma strânsă a ajuns la 250.000 de dolari. La finalul campaniei au fost strânşi 380.000 dolari. Reporterii CNN au vorbit cu Sanchez care a spus că este foarte fericit şi că nu va mai munci.

    Blanca Gutierrez, şefa lui Sanchez, a spus despre el că este unul dintre cei mai muncitori angajaţi şi că lucra chiar şi iarna. Gutierrez este îngrijorată că el încă lucrează la vârsta sa înaintată, dar “nu am vrut să-i zic că nu mai are voie să mai vândă acadele pentru că ar fi foarte trist. El a spus că ar vrea să moară mergând”.

  • Piaţa muncii din România a intrat într-o nouă eră. Angajaţii şi angajatorii au devenit parteneri. Se vede nevoia trecerii la un program de muncă flexibil

    Clivajul patron-salariat, angajator-angajat, a ajuns la final

    Angajatul şi angajatorul nu mai sunt în două tabere diferite, cu interese antagonice, ci au interese convergente şi colaborează pentru realizarea acestora, relevă etapa calitativă a studiului Calitatea vieţii la locul de muncă, realizat la cererea Up România,  de către IRES. În urma focus grupurilor realizate în patru mari oraşe din România – Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara – a reieşit că gradul de încredere între angajat şi angajator a crescut considerabil, aceştia percepându-se reciproc mai degrabă ca parteneri.

    Munca după un program flexibil, dorită atât de angajaţi cât şi de angajatori

    Această schimbare de paradigmă a dus în ultimii ani la creşterea autonomiei angajaţilor, înţeleasă în primul rând prin lucrul după un program flexibil în anumite domenii, pauze în timpul programului de muncă în acord cu nevoile salariaţilor, participarea angajaţilor la procesul decizional, modelarea spaţiului de lucru pentru creşterea creativităţii şi productivităţii angajaţilor. În ceea ce priveşte programul de lucru, este de remarcat faptul că tot mai mulţi angajatori sunt receptivi la ideea de lucru într-un regim flexibil, singura condiţie fiind aceea de a respecta un anumit număr de ore pe zi, restul elementelor fiind variabile: posibilitatea de a lucra în afara biroului, distribuirea orelor de lucru după preferinţele angajaţilor, ora de început a programului. În plus, angajaţii cu care s-a discutat şi-ar dori ca flexibilitatea programului de lucru să însemne şi adaptarea orarului la volumul de muncă sau cuantificarea timpului petrecut la locul de muncă în sarcini/task-uri şi nu în ore.

    Spaţii de lucru creative, şi din nou flexibilitatea muncii şi a orarului, printre elementele pe care angajatorii şi angajaţii le-ar schimba la mediul de muncă

    Unii angajatori menţionează că au modificat spaţiul de lucru astfel încât acesta să încurajeze creativitatea angajaţilor. În plus, aceştia cred că oferirea unor beneficii pentru sănătate ar duce la un mediu de lucru mai plăcut şi productiv. Reducerea sau flexibilizarea programului de muncă, oferirea de feedback mai frecvent din partea superiorilor sau a colegilor, elaborarea unor criterii de performanţă transparente şi obiective şi utilizarea lor în evaluarea sau recompensarea angajaţilor, sunt câteva aspecte pe care angajaţii le-ar lua în considerare pentru schimbarea mediului de muncă.

    Pasiunea pentru muncă şi un salariu bun sunt cele două criterii principale după care angajatorii şi angajaţii evaluează calitatea vieţii la locul de muncă

    Pasiunea pentru munca realizată se află în topul celor mai importante caracteristici ale calităţii vieţii la locul de muncă, aşa cum reiese el din etapa calitativă, în momentul în care respondenţii au în faţă o listă de aspecte pe care trebuie să le ierarhizeze. Astfel, pentru angajaţi este al doilea cel mai important element, din lista de aspecte care le-a fost arătată, iar pentru angajatori este chiar cel mai important aspect, definitoriu pentru calitatea vieţii la locul de muncă. Salariul este văzut drept principalul element care întreţine motivaţia angajaţilor şi, este, de asemenea, o caracteristică comună a unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, indicată atât de angajaţi cât şi de angajatori. Relaţiile cu colegii şi managementul, profesionalismul, programul flexibil şi încrederea reciprocă între salariaţi şi angajator, completează lista celor mai importante elemente ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă.

    Volumul mare de lucru şi presiunile din mai multe surse, printre cauzele stresului la locul de muncă

    Atât angajaţii, cât şi managerii intervievaţi consideră că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de volumul mare de muncă, presiuni exercitate asupra angajaţilor din mai multe surse – termene scurte, lipsa flexibilităţii, superiori, colegi sau clienţi care solicită produsele mai repede, clienţi dificili –, lipsa predictibilităţii sarcinilor de serviciu, resursele deficitare în realizarea sarcinilor, incompetenţa superiorilor ierarhici, inadecvarea angajatului pe post sau în echipă, demotivarea cauzată de salariul sau activitatea nesatisfăcătoare.

    Angajatorii depun eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor

    Potrivit angajatorilor intervievaţi, în ultimii ani a crescut dificultatea găsirii de forţă de muncă specializată în oraşele unde s-a derulat studiul, ceea ce îi obligă să depună eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor. Ofertele de compensaţii şi beneficii sunt din ce în ce mai diverse, caracteristica principală a acestora fiind flexibilitatea. Printre beneficiile cele mai importante, enumerate atât de angajaţi cât şi de angajatori, se numără cele care privesc sănătatea – în special asigurările medicale –, tichetele de masă, tichetele cadou, primele cu diferite ocazii şi organizarea de către angajator a unor activităţi de socializare. Tichetele culturale si tichetele sport sunt considerate a prezenta multe avantaje pentru salariaţi, din perspectiva managerilor, însă tot aceştia indică drept dezavantaj lipsa de timp pentru astfel de activităţi sau dificultatea alegerii unor evenimente culturale.

    În ceea ce priveşte tichetele de masă, angajatorii spun că decizia acordării lor a ţinut de o cerinţă obligatorie a pieţei care viza motivarea angajaţilor, şi că, odată introduse, aceste beneficii sunt păstrate în pachetul extra-salarial. Contribuţia lor la motivarea şi sănătatea angajaţilor, dar şi deductibilităţile fiscale sunt printre cele mai apreciate avantaje de către angajatori. Trecerea la cardul electronic de masă este văzută de angajaţi ca o evoluţie extrem de utilă prin prisma uşurinţei cu care sumele aferente tichetelor de masă vor putea fi folosite. 

    Companii mari versus companii mici, stat versus privat

    Atât angajaţii, cât şi angajatorii consideră că avantajele lucrului într-o multinaţională ţin de grija pentru angajat: pachete de beneficii mai atractive şi numeroase, în plus faţă de o grijă sporită pentru condiţiile de muncă oferite angajaţilor, dar şi de oportunităţile personalului de a se specializa în domenii aparte. La acestea se adaugă managementul mai eficient, organizarea muncii dar şi posibilitatea de a avea acces la un program de gestiune a carierei. Printre minusurile multinaţionalelor se numără stresul mai mare dar şi fluctuaţiile de personal mai frecvente. În ceea ce priveşte companiile mici, acestea sunt apreciate pentru flexibilitate, calitatea relaţionării cu colegii, impactul mai vizibil al muncii fiecărui angajat, diversitatea sarcinilor fiecărui angajat.

    În viziunea angajaţilor din mediul privat, în mediul public lucrurile evoluează foarte lent (sau chiar deloc) din perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de muncă sau a modernizării tehnologiei utilizate. Stabilitatea locului de muncă, nivelul mai scăzut de stres, legăturile mai strânse între colegi şi programul mai scurt de lucru sunt considerate drept atuuri ale muncii în sectorul public. Locurile de muncă în sectorul public sunt, însă, văzute drept greu accesibile. Motivele pentru care nu este dezirabil un job în sectorul public pentru cei prezenţi la discuţii sunt: birocraţia, procedurile şi regulile stricte care trebuie respectate de către angajaţi, dar şi gradul de responsabilitate mai ridicat decât în mediul privat.
     

  • Oraş care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Cape Breton e o insulă mică aflată la capătul estic al regiunii Nova Scotia, în Canada. The Farmer’s Daughter Country Market, brutărie şi magazin general, este principalul busines din zonă şi încearcă să se extindă. În principiu, ei au toate lucrurile de care au nevoie, cu o singură excepţie: oamenii.

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.

    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me

  • FOCUS: Culesul viei se face cu forţă de muncă scumpă şi greu de găsit, în ciuda unui an viticol foarte bun / “Se mulţumesc cu ajutoarele sociale şi nu vor să vină la muncă”

    În această perioadă, recoltatul strugurilor este în toi, dar forţa de muncă este greu de găsit. Administratorii podgoriilor din ţară spun că nici măcar şomerii sau asistaţii social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori şi peste 100 de lei pe ziua de lucru.

    Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

    „Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producţie, cât şi din punctul de vedere al calităţii. Dar marea problemă este găsirea forţei de muncă, pentru recoltă, în întreaga ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

    La Cotnari (judeţul Iaşi), culegătorii sunt aduşi de la distanţe mari, pentru că pe plan local au fost dificil de identificat chiar şi din rândurile şomerilor sau beneficiarilor de ajutoare sociale. „Forţa de muncă am găsit-o cu mare dificultate. Am ajuns să aducem oamenii de pe o rază de 200 de kilometri faţă de podgorie, sunt foarte greu de convins. Îi plătim, în funcţie de productivitate, cu 50-80 de lei pe zi, le asigurăm transport şi masă”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul podgoriei Cotnari, Răzvan Serghiuţă. La Cotnari, „producţia în acest an este de 9-10 tone la hectar şi se încadrează în standardele noastre de calitate”, a mai spus Răzvan Serghiuţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivele pentru care îşi găsesc mai greu un loc de muncă persoanele tatuate

    Angajatorii ar putea să îşi reducă substanţial baza de talente din cauza faptului că foarte mulţi dintre potenţialii angajaţi au tatuaje, potrivit companiei de servicii de consiliere Acas, citată de BBC într-un articol amplu pe această temă.

    Rezultatele cercetării companiei sugerează că angajatorii ar trebui să aibă politici mai relaxate în ce priveşte dress code-ul la locul de muncă. Rezultatele studiului Yougov 2015 au arătat aproape o cincime dintre adulţii din Regatul Unit aveau tatuaje, majoritatea dintre ei având 40 de ani. În ciuda acestor rezultate, cercetările Acas arată că în multe dintre companiile de acolo, acestea sunt considerate în continuare inacceptabile.

    Mai mulţi dintre cei 33 de oameni intervievaţi în cercetare au declarat că tatuajele ar putea fi o barieră în recrutare. Spre exemplu, cercetarea citează un manager care lucrează în domeniul serviciilor de urgenţă şi care a spus că l-a întrebat pe un potential angajat: ”De ce te-ai fi gândit vreodată că un tatuaj pe cap ar putea fi acceptat de un angajator?”

    Cercetarea a demonstrat că tatuajele sunt tabu mai ales în industria aeriană. ”Trebuie să le spunem dacă avem tatuaje sau piercing-uri încă de la momentul în care aplicăm pentru locul de muncă respectiv; o persoană care are un tatuaj vizibil nu va trece de această etapă”, declară un angajat din această industrie. Angajatorii, printre care s-au aflat şi un director regional al unei firme de contabilitate, a declarat cercetătorilor că ezită să angajeze persoane cu tatuaje, din cauză că ei ar putea să îi alunge pe clienţi.

    Profesorul Andrew Timming de la Universitatea St Andrews, care a studiat influenţa tatuajelor la locurile de muncă, spune că o schimbare în atitudine este inevitabilă. ”Există numeroşi tineri cu tatuaje în prezent, iar ei nu vor rămâne tineri mereu – angajatorii vor fi nevoiţi să îi integreze.”

    Rhebecca, o tânără cu mai multe tatuaje, a declarat pentru BBC că tatuajele de pe corpul său indică faptul că are anumite calităţi de care ar putea beneficia un potenţial angajator. ”Să îţi faci un tatuaj implică multă planificare, organizare, gândire strategică şi interacţiune – dacă ar fi să privim lucrurile din perspectiva unui angajator. Din punctul meu de vedere, acestea sunt lucruri pe care companiile ar trebui să le aprecieze.”

    Maxime Buchi, proprietarul unui atelier de tatuaj a adăugat: ”Angajatorii ar trebui să se autoeduce în ce priveşte tatuajele şi să înceapă să înţeleagă de ce există acestea. Ar putea să judece o persoană pe baza tatuajului pe care îl are şi a lucrurilor pe care le spune acesta despre el, nu pe baza faptului că îl au sau nu.”

    În cercetarea sa, doctorul Timming a descoperit că există totuşi câteva organizaţii unde tatuajele sunt apreciate – este vorba despre acele companii care vor să atragă angajaţi tineri, fie că vorbim despre baruri, cluburi sau industrii creative.

    ”Nu vorbeşte chiar şi Richard Branson despre evenimente disruptive din spaţiul de muncă? Genul acesta de persoane ar putea să facă acest lucru”, argumentează cercetătorul.

  • 4 idei de a face suficienţi bani încât să poţi demisiona de la locul de muncă

    Fie că se întâmplă mâine, la anul, sau peste câteva decenii, aproape toată lumea îşi doreşte să renunţe la job-ul pe care îl are la un moment dat.

    Cu toate acestea, între „a visa” şi „a acţiona” rămâne de fiecare dată o mare prăpastie pe care cei mai mulţi nu reuşesc să o depăşească niciodată, principalul argument fiind cel financiar, scrie Business Insider.

    În mod evident, pentru a putea demisiona trebuie găsită o alternativă care să ajute la plătit facturi, pus bani de-o parte pentru mai târziu şi, desigur, pentru traiul zilnic.

    Dar care este cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru? Cum poţi câştiga sufient de pe acum, în afara job-ului, pentru a putea să pleci mai târziu fără să îţi pui prea multe probleme?

    Iată câteva moduri de a face bani pe lângă locul de muncă pe care îl ai.

    4 idei de a face suficienţi bani încât să poţi demisiona de la locul de muncă