BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Proprietara Casa Frumoasă aduce în Bucureşti un nou magazin franciză al unui brand cunoscut de haine

    Julia Kristensen, proprietara Casa Frumoasă, a inaugurat în România primul magazin franciză monobrand Marc Cain Store, unul dintre brand-urile de fashion de lux fondat în Germania.

    Magazinul se află în clădirea hotelului Radisson Blu, intrarea George Enescu. Acesta se va adăuga astfel celor din grupul Casa Frumoasă, care cuprinde o reţea de cinci magazine de lux în Bucureşti cu afaceri totale de peste două milioane euro.

    În afară de deschiderea magazinului Marc Cain, antreprenoarea doreşte ca în acest an să extindă magazinele din cadrul hotelului Radisson Blu, potrivit unui interviu anterior acordat ZF.

    Cele cinci magazine de lux, trei Casa Frumoasă (cu haine pentru bărbaţi), unul J Kristensen şi unul Elegance Boutique (pentru femei) cuprind aproximativ 20 de brand-uri de top şi au 40 de angajaţi. Julia Kristensen deţine în Capitală şi restaurantul Veranda.

     

  • Club BM: Mallurile se transforma si devin mai mult decât destinaţie de shopping

    BM: Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic. Cum se reflectă acest lucru în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare şi operare ale unui centru comercial nou?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul „place to be“, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect. La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are importanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja.

    BM: Sunt diferenţe mari între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase.

    În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie.

    BM: Când aţi început să faceţi schimbări în felul în care realizaţi designul mallurilor?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Cred că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mallurile pe piaţa din Portugalia. Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură.

    BM: Mallul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături.

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Da, şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Or într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial.

    BM: Sunt şi pe plan local tendinţele similare cu ce se întâmplă pe plan mondial?

    Ali Ergün Ergen, TBE Solutions: Am avut ocazia să lucrez pe parcursul ultimilor zece ani cu oameni care au lucrat în diferite locuri din lume, iar unul dintre ei mi-a tot repetat că „orice centru comercial este un organism viu“, adică se schimbă permanent. Dar apoi am înţeles bine ce voia să spună pentru că a crescut competiţia dintre centrele comerciale, care acum se confruntă cu o presiune imensă. În urmă cu zece ani, mallul era văzut pe piaţa românească în principal ca o destinaţie de shopping şi trebuia să căutăm câteva ancore care să atragă vizitatorii. Iar pe atunci, ideea era ca la interior construcţia să fie cât mai complexă, sofisticată, astfel încât vizitatorii să nu aibă timp de răgaz, să intre în cât mai multe magazine şi să cheltuiască. Această reţetă a funcţionat la acea vreme, însă acum lucrurile se schimbă. Acum competiţia este acerbă, iar centrele comerciale trebuie să se asigure că vizitatorii le vor trece din nou pragul şi, mai important decât atât, trebuie să convingă oamenii să petreacă mai mult timp în cadrul mallului. Iar asta se poate face doar dacă mallurile găsesc variante de petrecere a timpului liber, iar ancorele nu mai sunt suficiente. Şi anumite tradiţii se schimbă. Sunt, la origine, turc, şi am remarcat o schimbare în obiceiurile turcilor. Ei obişnuiau să se întâlnească acasă, să se viziteze; acum însă, preferă să se întâlnească în oraş, adeseori la malluri, care sunt deschise o perioadă lungă din zi şi au câte ceva de interes pentru orice segment demografic. E o schimbare importantă cea pe care am remarcat-o în Turcia. Şi trebuie să luăm în considerare acest lucru atunci când vrem să construim un nou centru comercial.

  • Marks&Spencer închide magazinele din AFI Cotroceni şi Sun Plaza, dar vrea să deschidă altele

    Noile magazine vor înlocui două dintre magazinele mai mici ale M&S aflate în AFI Cotroceni şi Sun Plaza, care vor fi închise în luna ianuarie, respectiv februarie. Toţi angajaţii vor avea oportunitatea de a fi repartizaţi în cadrul magazinelor existente din Bucureşti.

    Sorin Stancu, country manager Marks & Spencer Balkans, a declarat: „Prin cele două noi magazine din Bucureşti, precum şi prin extinderea unuia dintre cele existente (…) oferim o gamă mai largă de articole vestimentare.”

    Marks & Spencer a fost fondat acum 129 de ani şi este unul din retailerii de top din Marea Britanie; comercializează îmbrăcăminte şi produse pentru casă. Săptămânal, aproximativ 20 milioane clienţi vizitează magazinele M&S UK. La nivel global, compania are peste 81.000 de angajaţi, iar în prezent deţine peste 790 de magazine în Marea Britanie şi peste 1000 de magazine la nivel internaţional în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia. Marks & Spencer este prezent în România din anul 2000, iar până la finalul primăverii anului 2015 va avea un total de şase magazine: patru în Bucureşti, unul în Constanţa şi altul în Iaşi.

     

  • Jumbo va deschide în acest an trei magazine în România, la Arad, Ploieşti şi Piteşti

    Primul magazin Jumbo din România, cu o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi, a fost deschis în octombrie 2013 la Timişoara, în locul fostului hiper­mar­ket Real din nordul oraşului. Al doilea magazin, care se întinde pe 14.000 metri pătraţi, a fost inaugurat pe 9 noiembrie în Bucureşti, în cadrul centrului comercial Arcade de pe Bulevardul Theodor Pallady. În ultimul trimestru al anului trecut, retailerul a inaugurat încă o unitate în Bucureşti (octombrie) şi una în Oradea (noiembrie), fiecare unitate însumând 12.000 metri pătraţi.

    În primul trimestru al acestui an compania are în plan să inaugureze un magazin în Arad, urmat în toamnă de unul în Ploieşti şi în decembrie în Piteşti. Toate aceste unităţi vor fi deschise în spaţiile în care şi-a derulat activitatea retailerul german de bricolaj OBI, care a decis să iasă de piaţa românească.

    Planurile companiei este să dezvolte o reţea de 12-18 unităţi pe piaţa românească.

    În anul fiscal 2013/2014, încheiat la 30 iunie, retailerul a înregistrat, cu doar două magazine, vânzări nete de 8,8 milioane euro şi un profit de 2,14 milioane euro. Totodată, în primul trimestru al anului fiscal 2014/2015 (iulie-septembrie 2014), Jumbo România a avut vânzări de 2,7 milioane euro şi un profit net de circa 384.000 euro.

    La finalul lunii septembrie, Jumbo avea în România 193 de angajaţi permanenţi.

    Reţeaua Jumbo numără 70 de magazine în Grecia, Cipru, Bulgaria şi România şi un magazin online şi are peste 5.000 de angajaţi. În Macedonia şi Albania, reţeaua Jumbo funcţionează în sistem de franciză. Jumbo este listată din 1997 la bursa de la Atena.

    Pe lângă jucării, care reprezintă cea mai mare parte a afacerilor, magazinele companiei oferă produse pentru îngrijirea copiilor, rechizite, produse de sezon, decoraţiuni şi produse pentru locuinţă.

  • Jumbo va deschide în acest an trei magazine în România, la Arad, Ploieşti şi Piteşti

    Primul magazin Jumbo din România, cu o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi, a fost deschis în octombrie 2013 la Timişoara, în locul fostului hiper­mar­ket Real din nordul oraşului. Al doilea magazin, care se întinde pe 14.000 metri pătraţi, a fost inaugurat pe 9 noiembrie în Bucureşti, în cadrul centrului comercial Arcade de pe Bulevardul Theodor Pallady. În ultimul trimestru al anului trecut, retailerul a inaugurat încă o unitate în Bucureşti (octombrie) şi una în Oradea (noiembrie), fiecare unitate însumând 12.000 metri pătraţi.

    În primul trimestru al acestui an compania are în plan să inaugureze un magazin în Arad, urmat în toamnă de unul în Ploieşti şi în decembrie în Piteşti. Toate aceste unităţi vor fi deschise în spaţiile în care şi-a derulat activitatea retailerul german de bricolaj OBI, care a decis să iasă de piaţa românească.

    Planurile companiei este să dezvolte o reţea de 12-18 unităţi pe piaţa românească.

    În anul fiscal 2013/2014, încheiat la 30 iunie, retailerul a înregistrat, cu doar două magazine, vânzări nete de 8,8 milioane euro şi un profit de 2,14 milioane euro. Totodată, în primul trimestru al anului fiscal 2014/2015 (iulie-septembrie 2014), Jumbo România a avut vânzări de 2,7 milioane euro şi un profit net de circa 384.000 euro.

    La finalul lunii septembrie, Jumbo avea în România 193 de angajaţi permanenţi.

    Reţeaua Jumbo numără 70 de magazine în Grecia, Cipru, Bulgaria şi România şi un magazin online şi are peste 5.000 de angajaţi. În Macedonia şi Albania, reţeaua Jumbo funcţionează în sistem de franciză. Jumbo este listată din 1997 la bursa de la Atena.

    Pe lângă jucării, care reprezintă cea mai mare parte a afacerilor, magazinele companiei oferă produse pentru îngrijirea copiilor, rechizite, produse de sezon, decoraţiuni şi produse pentru locuinţă.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dan Ostahie, locul al 17-lea

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

    Ostahie a intrat în afacerea de retail de produse electronice, electrocasnice şi IT în 1991, pornind cu televizoare second-hand importate. De atunci, traiectoria urmată de Altex a fost ascendentă, atât în ce priveşte gama de produse şi numărul de magazine Altex şi, ulterior, Media Galaxy (ajuns în perioada de creştere economică la un total de aproape 130 de spaţii), cât şi încasările, care au atins în 2008 un vârf de 344 de milioane de euro. Altex a prins trenul creditului de consum care a împins consumatorii la cumpărături, generând o adevărată explozie a pieţei de electrocasnice.

    Odată cu criza, situaţia s-a schimbat însă mult: piaţa a scăzut abrupt, iar acest lucru s-a reflectat şi în planurile de afaceri ale lui Ostahie. A redesenat harta magazinelor, acum mai puţine, dar a mizat în continuare pe formatul spaţiilor mari, inspirat după modelul aplicat de marii comercianţi din Europa de Vest, şi a redus pe cât posibil cheltuielile, a redus din numărul de angajaţi şi a restructurat portofoliul de produse, eliminându-le pe cele neprofitabile.

    Dovadă că şi cel mai nou magazin al reţelei, deschis în acesată toamnă în Plaza Mall, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, are o suprafaţă de 2.500 mp.

    Dan Ostahie face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • PROGRAMUL MAGAZINELOR de sărbători: Închis de Crăciun şi Anul Nou, program prelungit între 26 şi 31 decembrie

    Magazinele Metro sunt deschise până pe 23 decembrie, după cum urmează: Băneasa – non-stop, Militari, Voluntari, Berceni, Pallady, Ploieşti – program normal (5.00 – 23.00). Pe 24 decembrie vor fi închise de la ora 16.00 şi vor fi redeschise pe 26 decembrie, între 8.00 şi 16.00. Magazinele Metro vor avea apoi program normal până pe 31 decembrie, când se închid la ora 16.00, iar pe 2 ianuarie vor fi deschise între 8.00 şi 16.00

    La Selgros, programul se termină la ora 16.00 pe 24 şi 31 decembrie. Pe 26 decembrie şi 2 ianuarie, programul se termină la ora 22.00, iar între 27 şi 30 decembrie – la ora 23.00.

    Magazinele Profi, cu excepţia celor din centrele comerciale şi celor deschise non-stop, sunt deschise până pe 23 decembrie, la ora 24.00, iar pe 24 decembrie vor fi închise de la ora 19.00, pentru a fi redeschise pe 26 decembrie, între orele 10.00 şi 18.00.

    Carrefour Unirii va avea program non-stop până pe 23 decembrie şi în perioada 27-30 decembrie, iar celelalte hipermarketuri sunt deschise până la ora 24.00 în aceleaşi perioade şi pe 26 decembrie. Magazinele Carrefour se închid la ora 19.00 pe 24 decembrie şi la ora 18.00 pe 31 decembrie.

    Magazinele Kaufland au program până la ora 23.00 inclusiv pe 23 decembrie şi între 27 şi 30 decembrie, până la ora 18.00 în 24 şi 31 decembrie şi până la ora 16.00 în 26 decembrie şi 2 ianuarie.

    La Billa, programul se încheie la ora 22.00, 23.00 sau 24.00 până pe 23 decembrie, dar şi între 27 şi 30 decembrie, precum şi până la orele 19.00, 20.00 sau 21.00 pe 24, 26 şi 31 decembrie.

    Magazinele Mega Image au, cu unele excepţii, program până la ora 22.00 pe 24 decembrie, până la ora 18.00 în 26 decembrie şi 2 ianuarie şi până la ora 19.00 pe 31 decembrie.

    La Auchan, programul se încheie mai devreme în zilele 24 decembrie şi 31 decembrie (în general la ora 18.00), iar între 27 şi 30 decembrie unele magazine au program prelungit şi până la ora 24.00.

    Cora are anunţat programul doar până în ziua de Crăciun, magazinele având program redus pe 24 decembrie (în general până la 18.00 sau 19.00) şi prelungit, până la ora 23.00 sau 24.00, până în Ajun.

  • Oraşele preferate de retaileri

    “Pentru retailerii internaţionali care doresc să se afirme în Europa, Londra conduce detaşat. Mărimea pieţei din Londra, maturitatea, gradul ridicat de transparenţă precum şi familiaritatea cu brandurile constituie un magnet pentru retailerii internaţionali care sunt dispuşi să plătească în plus pentru cele mai bune locaţii. Alte oraşe europene importante la nivel mondial, mature, cu o putere de atracţie comparabilă, precum Paris, Milano, Roma şi principalele oraşe specializate în retail din Germania au beneficiat în mod similar de apetitul retailerilor internaţionali pentru expansiune şi au atras noi branduri în ciuda turbulenţelor continue care afectează economia europeană “, potrivit lui James Brown, head of EMEA retail research & consulting la JLL.

    Londra şi-a crescut, de asemenea, avantajul faţă de Paris, fiind cea mai atractivă destinaţie pentru retaileri de lux din Europa. Raportul arată că există un decalaj evident între aceste două locaţii de retail recunoscute mondial şi restul oraşelor europene. Acest lucru demonstrează importanţa pe care o acordă retailerii de lux în a avea o prezenţă în locaţii iconice, precum şi deficitul în ceea ce priveşte oferta de spaţii. În consecinţă, spaţiile comerciale din New Bond Street pot atinge cele mai ridicate chirii contractuale din Europa cu cca  12.300 euro / mp/ an – o creştere uimitoare de 42% faţă de nivelurile din 2012.

    Bucureşti este pe locul 30 în topul destinaţiilor preferate. Carmen Ravon, head of retail agency la JLL în România declară: “Studiul Destination Europe 2015 plasează Bucureştiul pe locul 30 în topul celor mai atractive oraşe din punct de vedere al interesului retailerilor internaţionali care fac expansiune în afara ţării lor de origine. Este considerat un oraş cu potenţial mare de creştere şi este înaintea unor oraşe din regiune ca Bratislava, Zagreb, Belgrad sau Ankara şi la mică distanţă în urma oraşului Budapesta. Topul este condus de Londra, urmat de Paris şi Moscova.

    Din punct de vedere al originii brandurilor care fac expansiune în Europa, SUA sunt pe primul loc (cu branduri ca Tommy Hilfiger, Timberland, Foot Locker, Claire’s, Starbucks), urmat de Italia (Benetton, Diesel, Max Mara, Geox, Calzedonia), Marea Britanie, Germania, Franta şi Spania.“

    “Ca acoperire geografică, Zara şi H&M, sunt prezente în toate cele 57 ţări analizate, inclusiv România. Topul 25 al celor mai extinse branduri în aceste ţări este dominat de branduri considerate medii (cum sunt cele menţionate anterior dar şi Mango, Desigual, Tommy Hilfiger, Benetton, Timberland)” completează Ravon.

    În ceea ce priveşte brandurile de lux, România se află pe locul 25 din punct de vedere al interesului acestora de a opera  magazine  în Romania, este de părere Carmen Ravon.  “În topul acestor retaileri se află branduri prezente dar şi cele cu potenţial de a intra în viitor în România cu magazine mono-brand: Louis Vuitton, Max Mara, Emporio Armani, Gucci, Mont Blanc, Hermes, Burberry, Cartier, Longshamp, Chanel, Prada.

    “În concluzie, ţinând cont de previziunile încurajatoare legate de creşterea vânzărilor pe termen mediu în CEE, incluzând aici şi România, penetrarea brandurilor internaţionale s-a accentuat în ultimii doi ani, fie ca acestea au intrat direct sau prin franciză. Suntem în discuţii şi cu alte branduri, mass-market, de lux sau pe partea de food care se uita la locaţii posibile pentru expansiunea lor din 2015-2016” , a declarat Carmen Ravon.

    James Dolphin, international director, EMEA retail agency la JLL a declarat: “Oportunităţile de extindere şi intrare pe pieţele europene nu sunt limitate la pieţele mature, globale. De exemplu, Moscova este în creştere şi ajunge din urmă celelalte pieţe, şi poate atinge paritatea cu Parisul pe termen mediu în ceea ce priveşte prezenţa retailerilor internaţionali.”

    Pieţele aflate în tranziţie –  Moscova (pe locul 3) şi Istanbul (pe locul 7) – au devenit poveştile de succes pentru retailul din Europa – nu exista niciun alt oraş care să atragă atât de mulţi retaileri noi în ultimii doi ani. În ciuda nivelurilor crescute de risc geo-politic, piaţa de retail din Moscova este înfloritoare datorită dimensiunii pieţei, a creşterii veniturilor disponibile pe gospodarii şi a creşterii rapide a stocului de centre comerciale. Piaţa de retail din Istanbul evoluează de asemenea într-un ritm foarte alert. Atraşi de înaltă calitate a stocului modern de centre comerciale, cum ar fi  Zorlu Centre şi anunţul făcut de Galeries Lafayette, care vor deschide ancore în Emaar Square, un număr tot mai mare de retaileri vizează Istanbulul ca punct de lansare în Europa.

    “Pe poziţii inferioare în clasament există încă o mulţime de pieţe puternice care, în ciuda fundamentele sănătoase şi a oportunităţilor existente, rămân relativ neexploatate din punctul de vedere al retailerilor internaţionali. Exemplele includ unele oraşe regionale din Marea Britanie şi Franta precum şi pieţele scandinave “, adaugă Dolphin.

    În comparaţie cu acelaşi raport de anul trecut, s-a produs o schimbare prin care comercianţii de produse cu preţuri medii şi premium s-au extins, în general, într-un ritm mai rapid decât comercianţii renumiţi ai produselor de lux, şi, prin urmare, s-au mutat pe poziţii fruntaşe în clasament. H&M se alătură Zara ca lideri în ceea ce priveşte acoperirea geografică , cu o prezenţă de 100% în cele 57 de pieţe cheie din Europa. Acestea sunt urmate în clasament de Mango şi The Body Shop.

    SUA, dominată de extinderea brandurilor premium, a depăşit Italia devenind cel mai mare exportator de mărci în Europa. Cel mai expansiv comerciant din analiza JLL este retailerul american premium Michael Kors, urmat de Superdry, Cos şi 7 For All Mankind. În plus, mulţi retaileri europeni au înregistrat, de asemenea, o expansiune impresionantă în ultimii doi ani, cum ar fi Ecco şi Hugo Boss. În viitorul apropiat, un aflux de branduri este de aşteptat să intre pe piaţa europeană din Asia-Pacific.

    Ca previziuni pentru retailerii din Europa, Brown adaugă: “În timp ce redresarea se produce la viteze diferite, perspectivele legate de vânzările din sectorul de retail din Europa vor fi cele mai optimiste de la începutul deceniului până în prezent. Ne aşteptăm ca retailerii internaţionali să îşi menţină ritmul de expansiune în pieţele cheie din Europa; cu toate acestea, expansiunea geografică este mai precaută şi mai selectivă ca niciodată, dictate de modificări structurale radicale. O consecinţă a acestui fapt este turnura majoră din magazinele de retail de pe piaţa europeană. Ca regulă generală, în ultimii doi ani, pentru fiecare două magazine deschise, un magazin a fost închis, comercianţii încercând să opereze magazinele într-un mod intensiv şi mai inteligent.”

  • A renunţat la SUA pentru România şi a construit un business de 300.000 de euro în toată ţara

    Nicoleta Diaconu a revenit în România în urmă cu aproximativ patru ani, lăsând în urmă SUA, unde plecase la studii încă din liceu, pentru a-şi deschide o afacere nouă pentru piaţa lo­ca­lă – un magazin cu iaurt îngheţat, aducând li­cenţa brandului ame­rican Sanoberry, potrivit Ziarului Financiar.

    Nicoleta Diaconu a început cu un stand amplasat în mal­lul AFI Cotroceni şi o investiţie iniţială care s-a apropiat de 150.000 de euro, iar în prezent firma Yogoberry, care deţine licenţa brandului american pen­tru piaţa locală, are puncte de lucru în mallurile Băneasa din Capitală, Palas din Iaşi, Iulius din Timişoara şi AFI Palace din Ploieşti şi spaţii stradale în Centrul Vechi din Bu­cureşti, pe terasa mallului Promenada şi în Mamaia (deschise anul acesta), care funcţionează în sezonul cald. „Am plecat din România încă din pe­rioa­da liceului pentru a studia, am lucrat apoi în consultanţă pentru că mi-am dorit să fac şi un MBA, ceea ce s-a şi întâmplat. Am plecat de la început cu gândul de a mă în­toar­ce în ţară şi cum am văzut că în SUA iaur­tul îngheţat este foarte popular, există astfel de magazine la fiecare colţ de stradă, am zis că ar fi bine să aduc o licenţă în Ro­mânia. Este ceva mai costisitoare o licenţă, dar mai permi­si­vă decât o franciză, pentru că, deşi iei re­ţe­tele şi materia primă de la ei, nu îţi spune ni­meni cum să operezi“, spune Nicoleta Diaconu. La început antreprenoarea importa materia primă, respectiv reţetele direct din SUA, însă odată ce brandul Sanoberry a început să fie cunoscut şi în Europa, conducerea companiei a decis să deschidă o fabrică în Italia, care „alimentează“ licenţele din Europa şi Asia.

    Anul trecut, firma Yogoberry a avut afaceri de aproape 300.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe şi pierderi de 30.000 de euro. Potrivit unor informaţii apărute în presa locală, citate de ZF, Nicoleta Diaconu este fiica şefului Fiscului Gelu Diaconu şi, de asemenea, ea este căsătorită cu Wesley Elijah Schroeder, acţionar al unui off-shore (Cartha Limited) care controlează operaţiunile Hotel International din Bucureşti.

    Citiţi povestea completă pe zf.ro