“Se va întâmpla. Grecia nu este solvabilă, deci va intra în default. Nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a declarat pentru Reuters Edward Parker director în cadrul Fitch, la o conferinţă la Stockholm. Moritz Kraemer, şeful departamentului de ratinguri suverane europene din cadrul Standard & Poor’s, a declarat luni că Grecia va intra în default în scurt timp.
Tag: Grecia
-
Fericiţi cei fără datorii
În clasamentul celor mai riscante ţări, măsurat în costul asigurării contra riscului de neplată a datoriilor (CDS – credit default swap), România era la finele anului trecut pe locul al 16-lea, în urcare cu un loc faţă de sfârşitul lui septembrie, conform raportului de săptămâna trecută al CMA (Credit Market Analysis din Londra, membră a CME Group, cea mai mare bursă de derivative). Pentru titlurile de stat pe cinci ani, CDS a crescut de la 420,19 la 445,1 puncte de bază pe parcursul ultimelor trei luni din 2011 (ceea ce înseamnă majorarea costului de asigurare a unei datorii de zece milioane de dolari la 445.000 de dolari), în timp ce, faţă de sfârşitul lui 2010, CDS aproape s-a dublat, valoarea de atunci fiind de 295,5. Aceasta înseamnă, conform calculelor din raport, că România a ajuns la o probabilitate cumulată – teoretică – de incapacitate de plată de 27,3%, faţă de 26,2% în trimestrul al treilea, raportat la 93,8% pentru prima clasată în top, Grecia.
Evoluţia de pe parcursul anului trecut e neliniştitoare din mai multe puncte de vedere. Adâncirea crizei din zona euro a pus capăt definitiv pariului investitorilor, valabil încă în 2010, pe o divergenţă între pieţele emergente (CEEMEA) şi cele din zona euro, în virtutea căreia riscul calculat pentru România sau Ucraina scădea, în timp ce se socotea că problemele Greciei, ale Portugaliei sau ale Irlandei pot trage în jos numai centrul zonei euro, nu şi statele est-europene sau din Orientul Mijlociu. În 2010, indicatorul CDS pentru CEEMEA scădea cu 0,11%, în timp ce indicele pentru zona euro creştea cu 1,29%; în schimb, dacă în ultimele trei luni din 2011, indicele pentru zona euro a căzut cu 9%, cel pentru CEEMEA a scăzut cu 10%.
Singurele ţări care pe parcursul lunilor octombrie-decembrie şi-au îmbunătăţit poziţia de risc au fost din afara Europei (Indonezia, Malaezia, Coreea de Sud, Filipine, China), în timp ce, în Europa de Est, CDS a crescut cu 18% pentru Ungaria şi numai Polonia şi Ucraina au reuşit o mică ameliorare. Aceste evoluţii, precum şi apropierea marcată a indicilor pentru zona euro şi pieţele emergente anunţă pentru 2012 un risc dublu, respectiv ca orice înrăutăţire a situaţiei la periferia zonei euro sau în nucleul ei să aibă efecte imediate şi directe în Est, iar orice înrăutăţire spectaculoasă într-o ţară estică (exemplul Ungariei) să aibă impact în restul regiunii.
În privinţa zonei euro, în ciuda avertismentelor privind o reintrare în recesiune, “sunt indicii că deteriorarea peisajului macroeconomic ar putea să fi ajuns la un final”, notează analiştii ING. “Sentimentul pieţei s-a ameliorat în ultimele săptămâni din decembrie, Germania rezistă relativ bine, iar un euro slab şi o îmbunătăţire a situaţiei în SUA şi Asia sunt de natură să susţină aşteptările Băncii Centrale Europene în estimarea sa precaut optimistă a unei redresări moderate pe parcursul anului 2012”, apreciază Carsten Brzeski, economist-şef al ING Bruxelles, într-o notă publicată săptămâna trecută. Brzeski nu exclude însă nici acum ca marea injecţie de lichiditate din partea BCE, care a liniştit piaţa în decembrie – şi căreia îi va succeda o alta în februarie – să fie urmată de o reducere sub 1% a dobânzii şi apoi de o adevărată relaxare monetară cantitativă (evitată până acum cu încăpăţânare de BCE), dacă lucrurile nu vor merge bine pe piaţă.
Iar aceasta ar depinde, cum a depins şi în 2011, de ceea ce se va întâmpla cu ratingurile, în special cele pentru Franţa şi Italia, precum şi de soarta datoriei greceşti. Deşi continuă negocierile cu creditorii privaţi pentru ca ei să accepte să prescrie 100 mld. din datoria Greciei (ceea ce înseamnă o pierdere de 50% asumată de ei la valoarea nominală a obligaţiunilor), deja au apărut opinii – cum e cea a lui Athanasios Orphanides, guvernatorul băncii centrale a Ciprului – care susţin renunţarea la implicarea creditorilor privaţi, “pentru a restabili încrederea” în zona euro şi a scădea costul împrumuturilor pentru celelalte ţări membre. Varianta e improbabilă însă, având în vedere opoziţia Germaniei, întemeiată pe o logică a recuperării creşterii economice în Grecia (şi a păstrării acesteia în zona euro) care ar fi imposibilă fără despovărarea de o parte din datorii.
Până unde ar putea merge însă această despovărare, ţinând cont că în vară s-a plecat de la o reducere cu 21% la valoarea obligaţiunilor deţinute de bănci şi de fonduri şi s-a ajuns la 50%, valoare acceptată şi aşa foarte greu de creditori şi de pieţe, iar între timp austeritatea a afundat şi mai tare Grecia în recesiune? “Nu cred că am văzut încă ultima fază a discuţiilor despre restructurarea datoriei greceşti.
-
În pofida crizei, numărul de cetăţeni români care şi-au stabilit reşedinţa în Grecia a crescut cu o treime, până la 44.000
Criza datoriilor a adus statul elen de mai multe ori în pragul falimentului, astfel încât grecii au fost forţaţi să ceară ajutor financiar internaţional în schimbul căruia s-au angajat să implementeze măsuri dure de austeritate, precum tăieri de salarii şi pensii, reducerea aparatului de stat sau privatizări. În pofida acestor condiţii “vitrege”, tot mai mulţi români se mută în Grecia. De ce? În Grecia locuiesc aproximativ 100.000 de cetăţeni români, potrivit datelor ambasadei României la Atena. Dintre aceştia, la începutul anului trecut 44.250 aveau reşedinţa legală pe teritorul grecesc, număr în creştere substanţială având în vedere că în 2009 în Grecia îşi aveau reşedinţa legală puţin peste 33.300 de cetăţeni români. Comunitatea românească este una dintre cele mai importante din această ţară. Marea majoritate a cetăţenilor români constituie forţa de muncă sezonieră şi lucrează în construcţii, agricultură, servicii, notează Ministerul Muncii.
-
Benzina s-a scumpit în trei ani de criză cu 84%. Doar la greci a crescut mai mult
În ultimii trei ani de criză, adică de la începutul lui 2009 şi până la finele anului trecut, litrul de benzină comercializat pe piaţa locală s-a scumpit cu peste 84%, în euro, arată datele publicate în buletinele petroliere realizate de Comisia Europeană. În lei, creşterea a fost de 82%, comparând preţurile afişate de Petrom de la începutul lui 2009 cu cele afişate în prima zi a acestui an. Totodată, în ultimii trei ani de criză, economia României a picat cu 7%. Datele Comisiei Europene arată că dacă pe data de 12.01.2009 un litru de benzină costa circa 0,66 euro (3 lei), pe 19.12.2011 acelaşi litru de benzină se cumpăra cu peste 1,2 euro (5,6 lei). Cu aceste creşteri de preţ, România se clasează pe al doilea loc în topul scumpirilor la benzină între toate cele 27 de state membre, medalia de aur fiind adjudecată de petroliştii din Grecia, ţară în care acest tip de carburant a crescut cu aproape 98% în perioada de timp analizată. Podiumul este completat de Letonia, dar la o diferenţă considerabilă de primii clasaţi, aici litrul de benzină scumpindu-se cu “numai” 67,8%.
-
După sectorul de stat, Grecia renunţă la al 13-lea şi al 14-lea salariu şi în sectorul privat
Cele două salarii suplimentare, stabilite prin contracte colective de muncă, au fost eliminate deja din sistemul public la presiunea creditorilor externi, UE şi FMI, însă se aplică în continuare sectorului privat şi companiilor de stat din domeniul infrastructurii. Executivul va suspenda şi obligaţia companiilor de a majora salariile angajaţilor cu 2,6% din iulie, conform contractelor colective de muncă convenite între angajatori şi sindicate.
-
Cum fentează angajatorii greci plata salariului minim pe economie
Legislaţia muncii va fi simplificată, salariul minim va scădea, iar salariile al 13-lea şi al 14-lea în sectorul privat “vor fi reexaminate”, a spus premierul, conform publicaţiei Kathimerini, avertizând sindicatele că dacă nu vor accepta aceste “sacrificii limitate” pentru a asigura finanţarea externă, ţara riscă “un deznodământ dezastruos”, mai exact o intrare în incapacitate de plată necontrolată în luna martie, din cauza neprimirii banilor de la FMI şi UE.
Salariul minim în Grecia este de 750 de euro pe lună, considerat de FMI mult prea mare pentru a asigura competitivitatea pieţei muncii. În realitate însă, după cum a arătat o analiză Reuters, mulţi greci lucrează neoficial cu normă întreagă, dar în contracte care nu le asigură salariul minim, fie cu normă parţială sau cu program redus, fie de probă, temporare, ca ucenici, trainees sau alte forme de contracte flexibile.
Jumătate din cele 537.000 de contracte noi de muncă încheiate în perioada ianuarie-septembrie sunt de astfel de tipuri, fiind remunerate uneori chiar cu mai puţin de jumătate din salariul minim. În aceeaşi perioadă, angajatorii au transformat peste 42.000 de contacte cu normă întreagă în contracte part-time sau alte forme flexibile de angajare. În plus, notează Reuters, aproape 10% dintre cei 3,5 milioane de angajaţi în sectorul privat din Grecia au trecut deja printr-o diminuare a salariului.
“Nu-mi pot plăti facturile şi nu mă pot întreţine fără ajutorul părinţilor”, le mărturiseşte celor de la Reuters un grec pe nume Theonas, în vârstă de 33 de ani, al cărui contract a fost transformat din permanent în temporar. Theonas câştigă 700 de euro pe lună lucrând 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în loc de 4 zile, cât e specificat în contractul lui de muncă. Alţii, şi mai nenorocoşi, încasează 300 de euro pe lună făcând munci calificate cu normă întreagă, dar în contracte de trainees prelungite timp de ani de zile. Într-o ţară cu o rată a şomajului de circa 18%, nu mulţi îşi permit să refuze chiar şi astfel de slujbe prost plătite.
Potrivit publicaţiei Proto Thema, 3.030.900 de greci trăiau încă din 2010 sub pragul sărăciei, conform datelor Autorităţii Statistice Elene. Pragul sărăciei este considerat un venit anual de 7.178 de euro pentru o persoană şi 15.073 de euro pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii sub 14 ani.
Venitul mediu anual individual în Grecia era de 13.973,94 euro, iar venitul mediu anual disponibil al gospodăriilor era de 24.224,38 euro. Riscul de sărăcie pentru copiii între 0 şi 17 ani este evaluat la 23%, mai mare cu 3% decât pentru restul populaţiei, în timp ce riscul sărăciei pentru persoanele de peste 65 de ani este evaluat la 21,3%. Numărul grecilor care trăiesc în familii unde unul sau mai mulţi membri nu lucrau sau nu lucrau cu normă întreagă se ridica la 544.800.
-
Grecia, nevoită să renunţe la euro dacă nu va obţine al doilea acord de finanţare internaţională
“Acordul de finanţare externă trebuie semnat, altfel vom ieşi de pe pieţe, vom ieşi din euro. Situaţia va fi mult mai grea”, a declarat Kapsis la Skai TV. Grecia încearcă să ajungă la o înţelegere cu FMI, Comisia Europeană şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni privind detaliile acordului de finanţare externă. Guvernul elen are următoarea scadenţă semnificativă în martie, riscând intrarea în insolvenţă dacă nu va obţine până atunci un împrumut extern.
-
Grecia, nevoită să renunţe la euro dacă nu va obţine al doilea acord de finanţare internaţională
“Acordul de finanţare externă trebuie semnat, altfel vom ieşi de pe pieţe, vom ieşi din euro. Situaţia va fi mult mai grea”, a declarat Kapsis la Skai TV.
Grecia încearcă să ajungă la o înţelegere cu FMI, Comisia Europeană şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni privind detaliile acordului de finanţare externă. Guvernul elen are următoarea scadenţă semnificativă în martie, riscând intrarea în insolvenţă dacă nu va obţine până atunci un împrumut extern.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Comisar bulgar: Deşi sandviş între România şi Grecia, Bulgaria are perspective de creştere economică
“Toate ţările ar trebui să înveţe să cheltuiască în limitele pe care le au. La acest subiect avem note maxime şi ar trebui să fim mândri de asta. Ar trebui să fim mândri că suntem făcuţi sandviş între România şi Grecia, dar avem totuşi perspective de creştere economică anul următor”, a spus Georgieva, citată de cotidianul Sofia Echo. Oficialul european a felicitat reprezentanţii guvernului de la Sofia prezenţi la conferinţă pentru obiectivul de stabilitate financiară, atins prin păstrarea deficitului sub pragul de 3% şi nivelul îndatorării publice la 14-16% din PIB.
-
Cine sunt victimele neştiute ale crizei financiare (VIDEO)
Aşa stau lucrurile în cazul unui număr mare de măgari, folosiţi la diverse munci, cum ar fi căratul de alimente sau lemne de foc ori plimbatul turiştilor care vizitează Marea Britanie, scrie the Wall Street Journal. În ajutorul lor vin însă cetăţenii britanici, mari iubitori de asemenea animale, care îi iau şi îi duc la adăposturile speciale deschise pentru măgari. Din păcate, nu există cifre exacte cu privire la numărul măgarilor abandonaţi, din moment ce nu toţi proprietarii sună la organizaţii de protecţia animalelor rugându-le să-i preia, ci îi lasă pur şi simplu pe marginea drumului să se descurce singuri.
Printre norocoşi se numără Christoforos şi Fotis, care au ajuns în Marea Britanie cu paşapoarte de cai, fiindcă legea din ţară nu prevede rubrică separată pentru măgari; o instituţie de binefacere, Saving Greek Animals a strâns bani pentru a-i ajuta să emigreze. Cei doi sunt acum vedetele domeniului Angmering Park, deţinut de o membră a aristocraţiei britanice şi îşi petrec timpul în compania a şapte tovarăşi din aceeaşi specie.
La rândul său, The Donkey Sanctuary din Devon finanţează o organizaţie din Grecia care încearcă să salveze măgarii părăsiţi, iar Greek Animal Rescue donează o parte din încasările anuale unui adăpost pentru măgari de pe Insula Kos.
Vezi aici imagini live de la The Donkey Sanctuary, unde în acest an au fost primiţi nu mai puţin de 527 de măgari abandonaţi.
Îngrijitorii şi voluntarii de la The Donkey Sanctuary scriu regulat pe blogul instituţiei şi adaugă şi clipuri, cum ar fi de pildă momentul “ceaiului de la ora cinci” pentru simpaticele animale, cu urări de Crăciun pentru cititori, însoţite de apelul la o donaţie pentru îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei calde pentru măgari.