BusinessMagazin

Tag: capitala

  • Cum vor chinezii să includă cea mai mare reţea 4G din lume în Drumul Mătăsii

    „China se pregăteşte să cucerească lumea.“ Este o frază pe care o auzim frevent, alături de altele precum „China va deveni principala putere economică a lumii“ sau „China va controla comerţul internaţional“. Este un scenariu probabil, dar care pare încă la distanţă. Cu toate acestea, ambiţiile unui stat ce se apropie de un miliard şi jumătate de locuitori încep să se manifeste tot mai evident.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. Jinping a făcut atunci publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road – care ar fi versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.
    China leagă astfel diverse puncte strategice de pe glob, în cadrul unui plan bine pus la punct. Cea mai mare economie emergentă a lumii are o ţintă de creştere de 7% pentru 2015, iar raportările pentru trimestrul III venite de la Beijing sunt extrem de apropiate de această valoare, 6,9%. „În China este veche tradiţia de a subevalua PIB-ul în perioadele de boom şi de a-l supraevalua când acesta încetineşte“, explica în septembrie Willem Buiter, fost economist de top la Banca Angliei, iar acum analist la Citi. Prognoza FMI este de 6,8%, în vreme ce analiştii de la Capital Economics văd un avans de 4,5%. Analiştii de la Lombard Street, o firmă de consultanţă specializată pe prognoze macroeconomice, cred că avansul real este undeva între 4% şi 5%. Citigroup mizează pe 4% sau chiar mai puţin; Fathom, tot o firmă de consultanţă, este şi mai pesimistă: conform estimărilor sale, economia chineză va creşte cu cel mult 3%.

    Chinezii îşi văd însă de treabă şi îşi propun finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii locale, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză. Noua bancă de dezvoltare promovată de China a fost anunţată la sfârşitul anului 2014 şi a ridicat numeroase semne de întrebare din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi. Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional. AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an. Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    În ianuarie, China a semnat un acord cu Uniunea Africană pentru a ajuta la construirea de căi ferate, de drumuri şi de aeroporturi care să lege cele 54 de ţări africane. Aceste planuri sunt deja în desfăşurare şi includ o cale ferată de 1.400 de kilometri pe coasta Nigeriei, care costă 13 miliarde de dolari, o altă cale ferată de 800 km şi 3,8 miliarde de dolari între Nairobi şi Mombasa, una de 740 km între Addis-Abeba şi Djibouti şi încă o cale ferată de de 5,6 miliarde de dolari în Ciad. Câteva dintre planurile de infrastructură ale Chinei, care se întind pe plan global, se aliniază cu interesele economice ale Vestului. Unele dintre cele mai moderne căi de transport, care nu duc neapărat în China, ci în întreaga lume, sunt, cu siguranţă, legate de Beijing.

    De menţionat ar fi şi un eveniment petrecut recent, când preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu lideri din businessul american precum Tim Cook, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg sau Warren Buffett. O întâlnire de acest nivel arată, dincolo de orice dubii, că Statele Unite recunosc puterea financiară uriaşă de care dispune China.

    DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TELECOMUNICAŢII, O PRIORITATE ABSOLUTĂ.

    Cea mai importantă direcţie de dezvoltare este însă infrastructura IT şi telecom, fapt demonstrat de intenţia declarată a chinezilor de a construi „cea mai mare reţea 4G din lume“. Deşi infrastructura din China este mult mai puţin dezvoltată decât în ţările vestice, autorităţile par decise să remedieze acest lucru în următorii 5-10 ani. În cadrul ITU Telecom World 2015, eveniment organizat la Budapesta în luna octombrie care reuneşte mii de specialişti din toată lumea, Wen Ku, director în cadrul ministerului de industrie şi tehnologia informaţiei din China, a vorbit despre proiectul Broadband China, un plan ambiţios de a moderniza o mare parte a reţelei existente până în 2020.
    În cadrul Broader Way Forum, eveniment organizat de Huawei la ITU 2015, au fost prezentate pe larg elementele strategiei de dezvoltare, precum şi rezultatele obţinute în ultimii patru ani. Din acest punct de vedere, evoluţia Chinei a înregistrat trei etape distincte: până în 2013 investiţiile au fost orientate cu precădere către infrastructură, în 2013-2015 s-a produs orientarea către broadband/acces în bandă largă, iar din acest an au trecut în prim-plan noul val tehnologic şi conceptele din categoria IoT. Astfel, China a îmbunătăţit considerabil infrastructura broadband bazată pe fibră optică.

    Astfel, viteza conexiunii la internet ar trebui să crească de la 20 mbps (megabiţi pe secundă – n. red.) la 50 mbps în mediul urban şi de la 4 la 12 mbps în mediul rural. Gradul de penetrare a conexiunii broadband, în prezent aflat la 15%, trebuie să ajungă la 70%, asigurând accesul online pentru 98% din satele din China, potrivit lui Wen Ku.

    Importantă de menţionat este şi scăderea abonamentului lunar de internet, de aproximativ 20% în ultimii patru ani. În cazul abonamentelor la telefonie mobilă, a precizat Ku, diferenţa este mult mai mare – în ultimele 12 luni, costul s-a redus cu peste 30%.
    În aceste condiţii, planurile de a construi cea mai mare reţea 4G din lume nu par atât de îndepărtate, după cum a remarcat Huang Yuhong, vicepreşedinte China Mobile, în cadrul aceluiaşi eveniment. Potrivit acesteia, creşterea în China a numărului de utilizatori 4G este impresionantă: peste 20 de milioane de noi abonaţi lunar. Numărul celor care pot accesa internetul este un subiect care nu priveşte însă doar China; Zhao Houlin, secretar general al ITU, a insistat asupra faptului că infrastructura broadband a devenit un motor de creştere al economiei în mai multe părţi ale lumii.

    Statisticile arată că există peste 7 miliarde de abonamente la telefonia mobilă şi peste 3,2 miliarde de utilizatori de internet. Aceste cifre sunt extrem de importante dacă luăm în calcul cei peste 940 de milioane de oameni care trăiesc în aşa-numita „lume a treia“: dintre aceştia, doar 89 de milioane sunt utilizatori de internet, adică un grad de penetrare de doar 9,5%.

    Zou Zhilei, preşedintele carrier business group al Huawei, a remarcat faptul că infrastructura IT&C este vitală pentru eliminarea diferenţelor sociale şi pentru creşterea competitivităţii locale. Zou Zhilei consideră că operatorii telecom sunt cei care ar trebui să îşi asume strategiile de dezvoltare, lucrând alături de autorităţi pentru a creşte nivelul economic. „În ultimii ani, reţelele mobile s-au dezvoltat cu rapiditate“, a spus Zhilei. „Instituţiile media şi creatorii de conţinut în general sunt dispuşi să experimenteze alături de operatorii telecom, dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, autorităţile locale trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil.“ Acest lucru este posibil, în opinia sa, doar prin implementarea unui set de politici publice favorabile industriei. „În această nouă eră digitală, internetul a influenţat toate statele şi toate economiile. Este rolul operatorilor să accelereze transformarea digitală, să promoveze inovaţia socială şi să participe la dezvoltarea economiei.“

    Numeroase companii din China s-au transformat în branduri globale, iar acest lucru arată în principal o creştere a calităţii produselor. Dacă această creştere în calitate va fi dobândită şi intern, China are toate şansele să preia frâiele economiei globale mai curând decât mulţi dintre noi am estimat.

  • Piedone, “de profesie om”: “Atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci, e bine să asculţi”

    Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, căruia mii de oameni i-au cerut în stradă să plece în urma tragediei din Clubul Colectiv, a demisionat miercuri dimineaţă.

    Redăm în continuare comunicatul de presă emis de primarul demisionar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone:

    “În primul rând, aş vrea sa îmi exprim din nou regretul pentru tragedia din Clubul Colectiv.

    Sunt şi eu tată şi mă doare sufletul când mă gândesc la durerea celor care sunt nevoiţi acum să – şi îngroape copiii sau să tremure lângă patul de spital, sperând ca ei să se facă bine.

    Condoleanţe familiilor îndoliate şi multă putere si sănătate celor care se luptă în aceste clipe pentru viaţă.

    De asemenea, vreau să îmi exprim părerea de rău pentru reacţiile din primele clipe de după tragedie. Îmi dau seama acum că nu era momentul cel mai potrivit să vorbesc despre acte. Mărturisesc însă că motivul pentru care am făcut-o nu a fost pentru ca să îmi salvez pielea, ci dorinţa de a clarifica lucrurile cât mai repede, de a informa publicul despre documentele firmei care deţinea Clubul Colectiv, din punct de vedere al competenţelor Primăriei Sectorului 4.

    După toate reacţiile din ultimele zile, după emoţia şi furia total justificate şi exprimate în spaţiul public în căutarea vinovaţilor, după miting-ul de ieri din Capitală îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect faţă de victimele tragediei  şi sper ca vidul legislativ şi carenţele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcţionar, până la cel mai înalt for legislativ.

    Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci şi alte mii cer acelaşi lucru pe reţelele de socializare, e bine uneori să asculţi.

    Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiţia să îşi spună cuvântul.

    Le mulţumesc cetăţenilor Sectorului 4 care au crezut în mine şi care mi-au acordat voturile lor, le cer scuze că plec şi vreau să îi asigur că nu i-am trădat niciodată.

    Le cer iertare şi celor care cred că am greşit, dar vreau să ştie că am luptat mereu şi pentru ei.

    Poate că am ieşit uneori prea des la tv, dar am fost mândru de ceea ce am reuşit să fac împreună şi pentru bucureştenii mei, locuitori ai Sectorului 4.

    Poate că alteori am fost prea gălăgios, prea ferm, prea hotărât, dar am făcut-o din cauza temperamentului meu impulsiv, supărat pe situaţiile intolerabile.

    Am vrut totdeauna să asigur un trai sigur, sănătos şi civilizat cetăţenilor din Sectorul 4. Poate că m-am implicat în prea multe lupte, poate am dus bătălii pe prea multe fronturi şi am scăpat din vedere lucruri cu adevărat importante.

    Cer iertare familiei mele pe care de multe ori am neglijat-o şi îi rog pe cei dragi să mă ierte, dacă au avut de suferit din cauza mea.

    Cu regret pentru familiile îndoliate şi respect pentru cetăţenii Capitalei care vor un sistem mai responsabil, care să îi protejeze mai bine, astfel încât astfel de tragedii să nu se mai repete.

    Cristian Popescu – Piedone,
    De profesie om”

  • Patronul unui club important din Bucureşti anunţă că îşi închide afacerea. “Am pus viaţa a mii de oameni in pericol”

    “Îmi cer scuze şi imi asum, din 2003 am pus viaţa a mii de oameni in pericol. Weekend de weekend. Şi cate-odata şi în timpul săptamânii.”, a scris pe pagina personală de Facebook Andrei Sosa, patronul clubului Expirat.

    Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 30 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 140 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca.

    În acest context, Andrei Sosa a declarat următoarele:

    “Am terminat o facultate tehnică, aş fi putut fi un bun inginer pentru patrie. Am eşuat în “meseria” asta de cârciumar. Mi-am asumat cunoaşterea în amănunt a tuturor legilor. Chiar daca eu ar fi trebuit, după calificarea mea, să văd câţi amperi sunt în tabloul de siguranţe şi dacă poate să ia foc vreun cablu. Nici măcar asta n-am facut suficient de bine. Am avut destule avarii electrice în aştia 14 ani. Şi multe improvizaţii.

    Sunt prieten cu unul din patronii de la Colectiv. Ştiu ca o sa facă mulţi ani de puşcarie. Ar fi trebuit să mă ia şi pe mine. Chiar dacă, pâna la experienţa actuală, cred că am făcut aproape tot ce mă ducea capul.

    În alt context am facut un bilanţ al taxelor pe care le-am plătit la statul român doar în ultimii 5 ani – 2.700.000 lei. Ce  a făcut statul cu banii aştia? Banii aştia sunt banii plăţiti de fiecare care a băut o bere prin Expirat. Am funcţionat pe “propria răspunedere” de 14 ani. Ne-a “tras cineva de urechi” în anii aştia?

    Ştiu şi văd că funcţionarii statului stau pe salarii de 2 lei şi ar trebui şă-şi asume multe. Ştiţi care e paradoxul – clădirea în care e Expiratul şi Energia este construită în 1913 ca o investiţie privată a unui doctor – Leonte Anastasievici. Este numele străzii pe care am parcat maşina la al 4-lea spital căutându-l pe Rugină – Spitalul Municipal. Vă daţi seama “câti bani făcea” un medic acum 100 de ani?

    Ştiti cum se obţine autorizaţia de funcţionare de la primărie? Depui în ianuarie un teanc de acte, pe care oricum le ai – CUI, contract de închiriere, contract de gunoi, de dezinsectie, o taxă etc. Şi prin aprilie se elibereză autorizaţia. Credeţi-mă că un om cu 12 clase în maxim 20 minute poate să analizeze şi sa dea o autorizaţie pe baza actelor cerute. Treabă de 20 minute în 4 luni…

    Nimeni nu işi asuma responsabilităţi. Şi mă repet şi mă pun în capul listei. Vrem demisii şi aşa ar trebui să facă nişte oameni normali la cap. Încă nu conştientizăm conceptul de demisia de onoare.

    Nu implică asumarea vinovăţiei, ci asumarea unui sistem in care eşti şi care nu funcţionează cum trebuie, nu neapărat din vina ta. Dar în care, la un anumit dat nu a funcţionat.

    Eu îmi dau demisia. Expirat-ul din Bucureşti se închide. De astazi nu mai pot să-mi asum vieţi. Sau poate pot. Om vedea.”, a încheiat Andrei Sosa.

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • Afacerile conduse de tânărul de 28 de ani au ajuns anul trecut la 2,5 milioane de euro

    Georgios Malideros s-a mutat în 2013 în România pentru a se ocupa împreună cu tatăl său de afacerile imobiliare ale familiei, iar la finalul anului a devenit responsabil de afacerile cu restaurante Osho – Steak şi Fish din cartierul Primăverii din Capitală, deţinute anterior de antreprenorul Florin Rădulescu.

    În 2014, familia Malideros a lansat şi lanţul de restaurante Oro Toro, format în prezent din cinci unităţi. Afacerile conduse de Georgios Malideros au ajuns astfel la 2,5 milioane de euro anul trecut, iar în cadrul acestora lucrează în prezent 110 angajaţi.

    Georgios Malideros a studiat la Atena administrarea afacerilor, iar la Londra a absolvit un MBA în finanţe şi contabilitate. Înainte de a veni în România, Georgios Malideros a fost auditor în Grecia şi totodată a lucrat în construcţii, tot într-o  companie a familiei. Printre cele mai dificile decizii pe care le-a luat a fost închiderea Osho Fish, rebranduit în Retsina, la aproximativ un an după achiziţie, spaţiul în care se afla acesta fiind pentru extinderea Osho Steak.

    Familia Malideros a construit în ultimii 22 de ani mai multe businessuri în România, printre care lanţul de supermarketuri Mega Image vândut către belgienii de la Delhaize şi producătorul de lactate Brenac, aflat acum în faliment. Astăzi grecii mai deţin în afară de restaurante  afaceri în domeniul imobiliar, operate de compania Dolphin Invest.

  • În ultimul an, cererea expaţilor de proprietăţi premium a crescut cu 5-7%

    În 2015, partea de nord a Capitalei -cu zonele Floreasca, Dorobanti, Kiseleff-Aviatorilor, Primăverii, Şoseaua Nordului – Herăstrău, Băneasa, Pipera – este foarte dorită de expaţi şi diplomaţi, cererea de proprietăţi la închiriere crescând cu 7% pe segmentul de apartamente şi circa 5% pe segmentul de vile, potrivit unui studiu Nordis.

    Expaţii vin în Romania, în proporţie de peste 70%, însotiţi de familii, ceea ce îi determină să aleagă  cu precădere zona de nord, deoarece aici se află cele mai bune grădiniţe cu predare bilingvă, şcoli internaţionale, o arie foarte mare de parcuri şi spaţii verzi dar şi imobile noi, ci suprafeţe mari şi finisaje premium.â

    În ceea ce priveşte cererea de locuinţe individuale de închiriat, zona Pipera este în mod special preferată de familiile de expaţi, aici şi oferta de vile noi, bine utilate şi echipate fiind şi cea mai mare. Într-un buget de 2.000 de euro, expaţii pot inchiria vilă cu grădină şi pot beneficia chiar şi de piscină.

    Cartierele Şoseaua Nordului – Herăstrău, Primăverii, Dorobanţi şi Aviatorilor sunt de asemenea în topul preferinţelor expaţilor. Aici numărul expaţilor mai tineri, persoane singure este mai mare, deoarece zona este mai aproape de cele mai căutate restaurante, cafenele sau cluburi.

    Faţă de anul trecut, procentul de cumpărători străini a crescut uşor spre 20%, mare parte fiind investitori. Cu toate acestea, profilul dominant al cumpărătorilor de apartamente din zona Herăstrău – Şoseaua Nordului: români care folosesc apartamentele de lux pentru uz propriu.

    Ponderea celor care cumpără apartamente pentru a le închiria ulterior, pentru a le rentabiliza, a ajuns la 35% din totalul celor care cumpără apartamente în zonă (în condiţiile în care anul trecut era de circa 20%), aceasta datorită dobânzilor foarte scăzute pentru depozitele bancare, a revenirii creditării, dar şi a oportunităţilor imobiliare aflate în piaţă.

  • Toamna aduce scumpiri ale locuinţelor. Preţurile pot creşte şi cu 5%

    Dezvoltatorii anunţă preţuri cu 5% mai mari, chiar şi în zonele ieftine ale Bucureştiului. Motivele: scumpirea materialelor de construcţii şi creşterea cererii. Dispuşi să taie din preţuri sunt cei care se pregătesc să toarne fundaţiile. Iar cei care îşi caută o locuinţă şi nu se grăbesc ar putea plăti mai puţin anul viitor, când TVA-ul va scădea, scriu cei de la Digi 24.

    Piaţa imobiliară s-a mai dezmorţit în intreaga ţară după ce băncile au început iar să dea credite. Unii clienţi interesaţi au avut deja prima întâlnire cu reprezentanţii băncii. Ştiu cât pot împrumuta şi cel mai important ce-şi pot cumpăra cu banii respectivi.

    Unii dezvoltatori din zonele mai ieftine, precum vestul sau sudul Capitalei, anunţă creşteri de preţuri.

    Gabriela Balaniuc, consultant imobiliar: „A fost o uşoară creştere de preţuri între 5 şi 10% ca urmare şi a creşterii preţurilor materialelor, cererea este foarte mare. Majoritatea apartamentelor se vând chiar din stadiul de proiect”, mai notează sursa citată.

    Un apartament de două camere în zona de sud a Capitalei poate costa şi sub 40.000 de euro. Nu va fi aproape de o staţie de metrou, pentru asta mai aveţi nevoie de încă 2-3000 de euro. Cerere există însă şi pentru astfel de locuinţe.

  • Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

    Chiar când se afla în arest, primarul Capitalei ai primit o veste îngrijorătoare.

    Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

     

  • Oraşul din România care se afla printre cele mai recomandate destinaţii turistice din lume

    Municipiul Alba Iulia a primit certificatul de excelenţă acordat de TripAdvisor. Certificatul a fost acordat în urma recenziilor pozitive exprimate pe site-ul TripAdvisor a turiştilor care au vizitat Cetatea Alba Iulia.

    Pe poziţia fruntaşă în clasamentul celor mai votate destinaţii din România este Castelul Peleş, Sinaia, urmat de Cetatea Alba Iulia, apoi Mănăstirea Suceviţa (Suceava). Pe locul patru este Piaţa Mare din Sibiu. În top,  mai sunt meţionate destinaţii precum  Mănăstirea Bârsana (Sighetu Marmaţiei), Biserica Stavrapoleos (Bucureşti), Ateneul Român (Bucureşti), Piaţa Sfatului (Braşov), Mănăstirea Voroneţ (Gura Humorului) sau Biserica celor Trei Ierarhi din Iaşi.

    Potrivit site-ului greateconomy.ro, anul trecut, peste 300.000 de turişti, români şi străini, au vizitat Cetatea Alba Iulia, care în urma investiţiilor de 67 de milioane de euro din fonduri europene şi-a schimbat în ultimii ani total înfăţişarea.

    „Acest titlu arată că Cetatea nu e doar vizitată ci, mai degrabă, apreciată şi certificat-trip-advisoradmirată. Nu e o ghirlandă menită să o poarte cineva anume din oraşul nostru, este o recunoaştere de care ar trebui să fie mândri toţi albaiulienii. Despre Alba Iulia nu se mai vorbeşte în treacăt, ci apăsat şi cu admiraţie, cum la fel se vorbeşte şi despre locuitorii ei, care nu au aşteptat să vadă dacă nu cumva se întâmplă ceva, ci au schimbat un oraş într-o Capitală, Cealaltă Capitală,” a declarat Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, citat de greateconomy.ro

  • Ziua în care peisajul Parisului se va schimba complet. Nimeni nu ştie cum se va încheia

    Pentru o singură zi, în septembrie, atât turişti cât şi localnici vor putea trăi o zi fără maşini în capitala Franţei. Pe 27 septembrie maşinile vor fi interzise şi străzile ocupate de oameni, astfel peisajul oraşului va fi complet schimbat, fără blocaje de trafic, fără poluare şi claxoane.

    Parisul nu va fi lipsit în întregime de automobile, traficul fiind oprit în primele 7 arondisemente şi în arondismentele 10 şi 11 (Parisul este alcătuit din 20 de arondismente).

    Data evenimentului va coincide cu conferinţa a Naţiunilor Unite “European Mobility Week”. Montreal, Bogota, Mexico City şi Ho Chi Minh City vor urma exemplul Parisului şi vor implementa restricţii de circulaţie asemănătoare. Cu ocazia unei asemenea zile, oamenii vor putea admira şi fotografia arhitectura clădirilor din stradă fără să le fie teamă că vor fi călcaţi de maşini.

    Traficul congestionat a devenit o problemă globală, iar oraşe precum Londra sau Los Angeles caută soluţii pentru a rezolva blocajele de trafic, iar Hamburg plănuieşte ca în 20 de ani să scape de cât mai multe maşini, integrând mai multe piste de biciclete şi trasee pentru pietoni.