Blog

  • Iulia Timoşenko: Un acord cu Rusia poate însemna începutul sfârşitului independenţei Ucrainei

    La sfârşitul săptămânii trecute, înaintea vizitei de marţi la Moscova a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Iulia Timoşenko a oferit un interviu pentru publicaţia germană Stern în care a atenţionat în privinţa unui acord între Ucraina şi Rusia.

    “Acesta poate fi începutul sfârşitului independenţei Ucrainei. Cu Rusia vom pierde tot ceea ce avem”, a declarat premierul.

    “Ianukovici speră că îşi va păstra puterea cu ajutorul cadourilor politice al Rusiei. Dacă le acceptă, Ucraina se va afla din nou în plasa Rusiei, care va solicita supunerea în schimbul ajutorului economic”, a declarat Timoşenko în acest interviu publicat miercuri de serviciul de presă al partidului de opoziţie Batkivşcina.

    Timoşenko a îndemnat din nou Uniunea Europeană să adopte sancţiuni împotriva regimului preşedintelui ucrainean.

    “Europa trebuie să facă o alegere între aspiraţiile europene ale poporului ucrainean şi bunăstarea unui dictator corupt”, a declarat ea.

    Iulia Timoşenko a fost încarcerată în august 2011 şi ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere.

    Procesul său a fost denunţat de opoziţie, care îl consideră o răzbunare politică a lui Ianukovici împotriva contracandidatei sale la alegerile prezidenţiale din 2010.

  • Eugen Preda, condamnat definitiv la 12 ani de detenţie în dosarul furtului de arme de la Ciorogârla

    Instanţa a respins ca nefondate şi recursurile formulate de Adrian Mincu, Marius Costea, Doru Tabârca, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, George Laurenţiu Dinu, Dan Vasile Sandu şi Adrian Lucian Preda, dar şi pe cel al lui Ioan Vrânceanu, ca inadmisibil.

    De asemenea, judecătorii au dedus din pedepsele lui Preda, Mincu, Costea, Tăbârcă, Scarlat şi Chiriţă durata reţinerii şi arestării preventive, respectiv 27 decembrie 2009 – 13 decembrie 2013.

    Deicizia instanţei supreme este definitivă.

    Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 29 martie, apelul lui Eugen Preda în cazul furtului de arme de la Ciorogârla şi a decis să micşoreze pedeapsa acestuia, de la 15 ani de închisoare la 12 ani, în timp ce, în cazul celorlalţi inculpaţi, a fost menţinută hotărârea dată anterior de Tribunalul Capitalei.

    De asemenea, instanţa a decis să respingă ca nefondată cererea de schimbarea a încadrării juridice a faptelor formulată de Marius Costea.

    Hotărârea Curţii de Apel a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    La 9 iulie 2012, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 15 ani de detenţie pe sportivul Eugen Preda, judecat alături de alte 16 persoane în cazul armelor furate de la unitatea militară din Ciorogârla.

    Tot la 15 ani de închisoare a fost condamnat şi Laurenţiu Dinu.

    Câte 12 ani de detenţie au primit Marius Costea, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, iar nouă ani Adrian Mincu.

    În cazul celorlaţi zece inculpaţi din proces, instanţa a stabilit pedepse de până la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, aplicând termene de încercare cuprinse între cinci şi şase ani.

    Totodată, instanţa a dispus confiscarea tuturor bunurilor sechestrare de către procurori, între care maşini de lux, telefoane mobile şi aparatură electronică.

    În 10 februarie 2011, au fost găsite 15 arme – cinci mitraliere AKM şi zece pistoale – furate de la UM Ciorogârla, în decembrie 2009, la casa bunicilor lui Eugen Preda, arestat în cazul tranzacţionării armelor.

    La o săptămână după găsirea acestor ultime 15 arme, judecătorii bucureşteni au decis punerea în libertate a lui Bogdan Vrânceanu, fiind primul arestat din acest caz eliberat din detenţie. La scurt timp, un alt inculpat din acest dosar a fost eliberat din arest.

    Separat, într-un alt proces, Curtea Militară de Apel Bucureşti i-a achitat, în 28 septembrie 2011, definitiv, pe militarii acuzaţi de dispariţia armelor sustrase de la Ciorogârla, stabilind pedepse doar în cazul faptelor de călcare de consemn, cea mai mare fiind de trei ani de detenţie cu executare.

    De asemenea, în cazul altor militari, pedepsele pentru călcare de consemn au fost reduse de la cele iniţiale, cuprinse între şase luni şi 15 ani de închisoare, până la cel mult trei ani de închisoare cu executare.

    În paralel, anchetatorii de combatere a crimei organizate au ajuns la gruparea condusă de Eugen Preda.

    Astfel, în 8 iunie 2010, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Eugen Preda, Adrian Lucian Preda, Laurenţiu George Dinu, Marius Costea, Marian Mincu, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă, Nicolae Alexandru Iordan, Liviu Iordan, Gigel Gheorghe, Alin Viorel Cîcă, Mihai Ştefan Zugravu, Adrian Ioan Marius Mustăţea, Dan Vasile Sandu, Daniel Nicolae Stinghe şi Ioan Vrânceanu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc, trafic ilicit de droguri de mare risc, precum şi pentru alte fapte.

    În urma investigaţiilor, procurorii au stabilit că Eugen Preda, Marius Costea, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă şi Nicolae Alexandru Iordan sunt autorii furtului celor 62 de arme de foc cu glonţ – o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi – şi alte materiale militare sustrase în luna ianuarie 2009 din depozitul unităţii militare 01916 din Ciorogârla.

    De asemenea, procurorii au stabilit că membrii acestei grupări au fost implicaţi, în cursul anului 2009, în traficarea a aproximativ 124 de kilograme de heroină, valoarea acestor droguri fiind de aproximativ 2,5 milioane de euro.

    În urma monitorizării traficanţilor de droguri, au ieşit indicii cu privire la implicarea grupării lui Eugen Preda în vânzarea armelor sustrase de la Ciorogârla, au susţinut anchetatorii.

  • CE măreşte până la 15.000 de euro plafonul pentru ajutoarele în agricultură, de la 1 ianuarie 2014

    Până în prezent, în conformitate cu Regulamentul 1535/2007, ajutoarele care nu depăşeau 7.500 euro per beneficiar pe o perioadă de trei exerciţii fiscale sau un plafon de 0,75% din valoarea producţiei agricole stabilite pentru fiecare stat membru, erau considerate ajutoare care “nu denaturează sau nu ameninţă să denatureze concurenţa”, potrivit unui comunicat al CE.

    Noul regulament, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, ridică plafonul per beneficiar la 15.000 de euro pe parcursul a trei exerciţii fiscale, iar plafonul pentru fiecare stat membru la 1% din valoarea producţiei agricole.

    “Politica UE în materie de ajutoare de stat are ca scop asigurarea unei concurenţe libere, alocarea eficientă a resurselor şi unitatea pieţei europene, respectând în acelaşi timp angajamentele internaţionale ale Uniunii”, precizează sursa citată.

  • Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă privind TVR. Printre avizatori nu sunt miniştri PNL – surse

    “Actul normativ nu are avizele miniştrilor liberali deoarece nici nu trebuia să fie avizat de aceştia, ci doar să fie adoptat în cadrul Guvernului”, susţin sursele citate.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că i-a spus premierului Victor Ponta că miniştrii liberali nu vor semna o OUG privind conducerea interimară a TVR.

    Antonescu a spus că PNL nu îl poate împiedica pe primul ministru să dea o ordonanţă de urgenţă, dar că aceasta nu va fi semnată de miniştrii PNL.

    El a precizat că PNL optează pentru numirea de către Parlament a conducerii interimare a TVR, şedinţa de plen reunit putând să aibă loc vineri.

    Antonescu a mai spus că, având în vedere că Rareş Bogdan nu este agreat de PSD, liberalii vor face o nouă propunere.

     

  • Guvernul a amânat acciza la carburanţi, dar numai după ce s-a convins că Băsescu a promulgat bugetul

    Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că introducerea accizei de 7 eurocenţi va fi amânată cu trei luni, până la 31 martie 2014, la carburanţi, iar preşedintele Traian Băsescu va trimite, miercuri, la Monitorul Oficial decretul de promulgare a bugetului de stat.

    Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a promulgat bugetul de stat pe anul 2014.

    El a fost întrebat ce garanţii i-a oferit Victor Ponta pentru promulgarea Bugetului de Stat, el răspunzând “cuvântul de onoare” şi adăugând: “Să sperăm că de data asta se va ţine de cuvânt”.

    Preşedintele spusese în câteva rânduri că nu va promulga bugetul dacă acciza la carburant va fi majorată, premierul Victor Ponta precizând ulterior că negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

  • Cine a comandat flori în valoare de 5.000 de euro

    O comandată de acest fel a fost făcută  de un producător internaţional de echipamente pentru organizarea de evenimente. Mai mult decât atât, compania a cumpărat 12 urşi din flori, cu dimensiunea de 60 de centimetri şi şase urşi din flori cu dimensiunea de peste un metru. Urşii au fost dăruiţi partenerilor companiei în semn de mulţumire pentru buna colaborare de anul acesta.

    Pentru realizarea celor 18 urşi din flori au fost utilizate 2.500 de fire de crizanteme albe şi 450 de trandafiri roşii. Urşii din flori au fost realizaţi prin tehnici speciale de către o echipă formată din 6 specialişti, pe suporţi formaţi din 500 de cărămizi de burete floral, florile rezistând până la 14 zile. Echipa a lucrat aproximativ 22 de ore pentru a putea livra această comandă, însă rezultatele au fost pe măsură, clientul fiind extrem de mulţumit.

  • Cum au cheltuit românii două milioane de euro în opt zile

    În medie la nivel naţional fiecare român a cheltuit peste 53 de euro pentru cumpărături online. De Balck Friday comanda medie a fost de zece ori mai mare decât media naţională, ajungând în primele minute la 516,85 euro, echivalentul a 2.300 lei, informează un comunicat ContentSpeed. .
    ContentSpeed este o agenţie de eCommerce full-service dedicată comerţului electronic.

  • Comisia a făcut raportul pe activitatea CEC Bank, care nu e public. Preşedintele comisiei se contrazice în declaraţii

     Preşedintele Comisiei de buget-finanţe, senatorul PSD Cosmin Nicula, a declarat că nu poate da detalii privind concluziile raportului de anchetă, acestea urmând a fi prezentate presei de către Biroul Permanent al Senatului.

    Comin Nicula a anunţat că a depus raportul comisiei la Biroul Permanent al Senatului, la Secretariatul general, şi că urmează să fie discutat de conducerea Senatului pe 30 decembrie.

    “Nu pot să vă spun date cu caracter confidenţial, aceste date cu caracter confidenţial sunt depuse la caseta de informaţii secrete a Senatului, iar membrii Biroului permanent care au ORNISS le pot studia acolo”, a anunţat Cosmin Nicula. CEC Bank este condusă de Radu Gheţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta se află la Cotroceni. Premierul şi ministrul Finanţelor discută cu preşedintele pe tema bugetului

     Ponta nu a ajuns la un acord cu miniştrii liberali legat de situaţia de la TVR şi a decis, astfel, să plece la sediul PNL pentru a discuta cu preşedintele Crin Antonescu, au declarat surse oficiale. Premierul a plecat de la sediul PNL, unde a stat mai puţin de jumătate de oră.

    El nu a făcut declaraţii nici la sosire, nici la plecarea de la sediul PNL.

    Premierul a fost însoţit de vicepremierul Gabriel Oprea şi de ministrul Mircea Duşă.

    Liderii PNL insistă pentru continuarea procedurii parlamentare în cazul numirii conducerii interimare a TVR, dar şi pentru renunţarea la iniţiativa de comasare a Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt tendinţele de consum în IT&C pentru anul 2014

    Iată care sunt principalele tendinţe pentru anul 2014:

    1. Aplicaţiile vor schimba societatea
    Rata de folosire din ce în ce mai mare a smartphone-urilor a schimbat complet modul în care comunicăm sau folosim internetul. Ca urmare, oamenii au început să caute aplicaţii pentru orice. Mai mult decât atât, aplicaţiile devin mai importante decât modelul de telefon folosit.

    2. Amprentele vor debloca orice dispozitiv personal
    Website-urile au început să necesite parole din ce în ce mai lungi, formate dintr-o multitudine de numere, cifre şi simboluri, pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le uită. Acesta este principalul motiv pentru creşterea interesului pentru alternative biometrice.

    3. Smartphone-urile vor putea efectua din ce în ce mai multe măsurători ale corpului uman
    Tensiunea arterială şi pulsul  sunt doar câteva exemple din ce  îşi doresc utilizatorii să poată măsura cu ajutorul dispozitivelor mobile.

    4. Internet oriunde şi oricând
    La momentul actual, calitatea conexiunii la internet este încă sub nivelul calităţii serviciilor de voce. Utilizatorii de smartphone-uri au început să realizeze că semnalul telefonului nu mai este relevant, deoarece acesta asigură o conexiune de voce de calitate, dar nu neapărat şi acces suficient de bun pentru transferul de date.

    5. Smartphone-urile vor reduce inegalitatea digitală
    Accesul la internet la nivel global este încă inegal şi nepotrivit distribuit, lăsând loc la ceea ce se numeşte „digital divide”. Apariţia smartphone-urilor din ce în ce mai ieftine ilustrează faptul că utilizatorii nu vor mai avea nevoie de dispozitive scumpe care să le permită accesul la internet.