BusinessMagazin

Blog

  • Ştefan Liuţe, Storience: „Există şi destule branduri vechi care au avut sau au un nume slab, pe bună dreptate”

    „Singurul mare avantaj universal al brandurilor <cu  tradiţie> este notorietatea lor ridicată. Dincolo de asta, calitatea produselor şi a promovării lor nu ţine deloc de tradiţie, ci de performanţa recentă şi prezentă a echipelor care le gestionează. Sigur, unele branduri „tradiţionale” au şi o reputaţie pozitivă, care în combinaţie cu notorietatea înseamnă performanţe de vânzări mai bune. Dar asta nu este neapărat un dat – există şi destule branduri „vechi” care au avut sau au un „nume” slab, pe bună dreptate”, declară Ştefan Liuţe, strategy director, Storience. În opinia lui, „vechime” înseamnă notorietate mai (sau foarte) mare. Asta înseamnă că nu ai nevoie să investeşti în crearea de notorietate, ci doar în menţinerea ei, ceea ce înseamnă bugete şi eforturi de marketing mult mai mici. „Vechime” mai înseamnă implicit că brandul a reuşit să-şi loializeze un segment din public, iar asta înseamnă întotdeauna un raport economic profitabil pentru proprietarul brandului.

    Pe de altă parte, pentru a avea efecte economice pozitive, notorietatea trebuie tradusă, pe rând, în interes/preferinţă, în alegere/cumpărare şi în fine în loializare. Toţi aceşti paşi sunt influenţaţi de atributele brandului. Unele sunt legate direct de produsul sau serviciul respectiv, altele sunt mai abstracte şi ţin de raţionamentele sau de reacţiile noastre emoţionale. În acest din urmă caz, vechimea unui brand poate să fie interpretată diferit de consumatori. Ea poate fi un indiciu pozitiv, pentru că vorbeşte despre competenţă şi relevanţă durabile. Dar poate fi şi un indiciu negativ, pentru că implică un anumit tip de public tipic pentru brand (poate mai în vârstă, mai conservator), public cu care alţi consumatori (poate mai tineri şi mai amatori de modernitate) nu vor să se asocieze. E clar că, în această privinţă, scenariul ideal e acela în care brandul „cu vechime” se reinventează, păstrându-şi publicul tradiţional(ist) şi câştigând mereu publicuri noi. Dar pentru o reinventare de succes e nevoie nu doar de resurse, ci şi de competenţe de management de brand semnificative.

    Un nivel ridicat de notorietate neînsoţit de o reputaţie bună se poate dovedi totuşi un avantaj pentru brandurile de larg consum în cazul cărora decizia de cumpărare uzuală nu este una foarte importantă (nu solicită mult timp şi efort din partea clientului). Faptul că eşti pe lista scurtă, chiar dacă nu pe primul loc, te poate ajuta atunci când ai o distribuţie excelentă. Poate nu ai un renume strălucit, dar când în magazin nu eşti decât tu alături de alte două branduri anonime, clientul care ia decizia într-o secundă în faţa raftului s-ar putea să te prefere pentru simplul motiv că de tine totuşi a auzit, iar despre ceilalţi n-are timp să afle mai multe.

    Fireşte, atunci când notorietatea ridicată se combină cu o reputaţie pozitivă, brandul „pleacă singur” de pe raft, fiind prima sau chiar singura alegere pentru segmentul de public care îl cunoaşte şi îl consumă de multă vreme.

    Avantajele preluării sunt bugetele şi competenţele de marketing – ele sunt de obicei mai mari. Dacă brandul este suficient de puternic şi adaptabil, atunci extinderea lui geografică poate fi un avantaj suplimentar. Exemple în acest sens sunt eMag la nivel regional şi Dacia la nivel global.

    Principalul dezavantaj al preluării este riscul de eliminare a brandului, chiar dacă afacerea din spatele lui se păstrează. Strategiile investitorilor mari se fac întotdeauna ţinând cont de situaţia lor de ansamblu, nu de cea a vreunei pieţe naţionale. Dacă un astfel de investitor vrea să-şi optimizeze portofoliul de branduri şi investiţiile lui totale în marketing, va face o alegere „la rece” şi se va concentra pe un brand în detrimentul altora, pentru a câştiga pe termen lung şi la nivel global. Un exemplu recent de la noi este renunţarea la brandul Mercador pentru OLX.

  • Business Magazin transmite, în direct, audierea comisarului-desemnat pentru politică regională Corina Creţu

     

  • Vâlcov: Am tăiat cheltuielile pentru co-finanţare din cauza execuţiei slabe la finele lui august

    “Singura explicaţie (pentru tăierea cheltuielilor – n.r.) este execuţia la luna august, 29,1%, dar şi cu această tăiere rămân 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finanţare, care înseamnă 6% mai mult faţă de execuţia pe 2013, 18,9% mai mult faţă de execuţia din 2012, 75,5% mai mult decât în 2011, 236% mai mult decât în 2010 şi 495% mai mult decât în 2009”, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, după aprobarea rectificării bugetare.

    Guvernul a tăiat, prin a doua rectificare bugetară din acest an, 3,9 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat pentru proiectele beneficiare de fonduri UE, din care peste un miliarde lei de la autostrăzi.

    Din cele 3,9 miliarde lei luate de la proiectele cu fonduri UE, peste un miliard de lei a fost tăiat de la Secretariatul General al Guvernului (SGG), care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.

    Din sumele prezentate rezultă că Executivul reduce cu 3,6 miliarde lei banii alocaţi cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri UE nerambursabile, întrucât din cele 3,9 miliarde lei circa 305 milioane lei reprezintă nerealizări din sume primite de la UE.

    Vâlcov a arătat că în primele opt luni s-au cheltuit 14,1 miliarde lei pentru co-finanţări, cu 3 miliarde lei mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, din care 2,2 miliarde reprezintă arieratele care s-au plătit în sănătate şi administraţia publică locală anul trecut.

    “Ne-am fi bucurat să existe o mai mare absorbţie a fondurilor europene, însă ca urmare a acestei execuţii a trebuit să facem aceste modificări între ministere”, a spus Vâlcov.

    Ministrul a precizat că Guvernul a prevăzut la rectificare 0,8 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor şi SGG, pentru autostrăzi, bani pe care pot să-i folosească “din top-up şi din banii pentru privatizare”.

    “Atât la Ministerul Transporturilor, cât şi la SGG, au rămas după rectificare 5,1 miliarde lei pentru co-finanţare, la care se adaugă cei 0,8 miliarde lei. Suma de 5,1 miliarde lei este cu 2% mai mare decât fondurile alocate în 2013, cu 52% decât cele din 2012, de 3,15 ori mai mari decât alocările din 2011 şi de aproape 10,75 ori peste nivelul din 2010”, a adăugat Vâlcov.

    Întrebat dacă există vreun pericol pentru economia românească anul viitor în urma reducerii investiţiilor şi stagnării fondurilor europene, Vâlcov a răspuns negativ.

    “Nu numai că nu există vreun pericol, dar pe capitolul Transporturi avem o creştere cu 270 milioane lei a alocărilor pentru co-finanţările din fonduri europene”, a conchis ministrul.

  • Autorităţile ucrainene au lansat o anchetă care vizează oficiali ruşi

    Parchetul General de la Kiev a anunţat declanşarea unei investigaţii penale împotriva unor membri ai Comitetului rus de anchetă, o structură subordonată direct preşedintelui Vladimir Putin, potrivit Reuters.

    “Membri ai Comisiei au avut ingerinţe ilegale în activităţile autorităţilor ucrainene. Aceste ingerinţe au rolul de a ajuta organizaţiile teroriste din aşa-numitele republici populare Doneţk şi Lugansk”, precizează procurorii ucraineni.

    Autorităţile judiciare ruse au lansat luni o anchetă penală pentru “acte de genocid” comise împotriva comunităţilor rusofone din estul Ucrainei. “Comitetul de anchetă a lansat o procedură penală pentru acte de genocid împotriva populaţiilor rusofone din republicile populare Lugansk şi Doneţk”, a comunicat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Vladimir Markin. “Persoane rămase neidentificate din conducerea politică şi militară a Ucrainei, forţele armate ucrainene, Garda Naţională şi formaţiunea paramilitară Sectorul Dreapta au dat ordine pentru distrugerea totală a cetăţenilor rusofoni”, adaugă oficialul rus. Potrivit lui Vladimir Markin, bilanţul conflictului din Ucraina este de cel puţin 2.500 de morţi, iar 500 de clădiri rezidenţiale au fost distruse.

    Conform estimărilor Naţiunilor Unite, confruntările armate din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, care durează de peste cinci luni, s-au soldat cu peste 3.200 de morţi. Circa 600.000 de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele.

  • Dosarul licenţelor Microsoft – DNA: Fostul şef al Fujitsu i-a dat 3 milioane de euro ministrului Gabriel Sandu, prin Dinu Pescariu

    Anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, într-un document din dosarul licenţelor Microsoft, că Gabriel Sandu, ministru ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010 şi membru al Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, ar fi cerut mită de la avocatul Doru Boştină şi de la fostul şef al Fujistsu România, Claudiu Florică, pentru facilitarea accesului la contractele privind licenţele Microsoft.

    Astfel, se arată în documentul citat, Sandu “a iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare şi a încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza Asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH”.

    Anchetatorii notează că Gabriel Sandu “a pretins de la avocatul Boştină Doru suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft” şi că “a pretins şi primit de la Florică Claudiu, prin intermediul lui Pescariu Dinu, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a asigura/înlesni Asocierea D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare”.

    Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

    Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membri ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.

    “Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.

    Procurorul general al Parchetului ICCJ a trimis ministrului Justiţiei, preşedintelui şi PE referatul DNA prin care se solicită aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul celor nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit fapte de corupţie, în cazul licenţelor Microsoft.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    DNA susţine că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

    Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

  • Rus revizuieşte targetul lui Şova: doar 650 km noi de autostradă până în 2030, plus drumuri expres

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

    În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu – Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

    Şova afirma în aprilie că România va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri de autostradă, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri şi contractate lucrări pentru 247 kilometri.

    România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

    Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

    În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde euro.

    Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti – Dunăre şi modernizarea porturilor.

    Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 milioane euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 milioane euro, până în 2030.

    Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii de 48,79 miliarde euro în intervalul 2014 – 2030, însă sursele de finanţare însumează 34,98 miliarde euro, echivalentul a 71,7% din necesar. Din cei aproape 35 miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021 – 2030.

    Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

    Reprezentanţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 (AM POST) s-au întâlnit în perioada 16-18 septembrie 2014 cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a analiza varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul General de Transport pe termen scurt, mediu şi lung.

    În cadrul acestei întâlniri, Comisia Europeană a acceptat ca Master Planul să fie supus dezbaterii publice, a anunţat Ministerul Transporturilor la începutul săptămânii trecute.

    Până la organizarea şedinţelor, reprezentanţii Comisiei au recomandat AM POST adoptarea unor măsuri precum îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să includă criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T Core şi criterii de mediu, precum şi revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect în parte.

    În plus, CE a recomandat asumarea reformei feroviare, care presupune o reţea feroviară redusă, introducerea de servicii competitive pentru pasageri, a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă şi a unui program de creştere a eficienţei.

    O altă cerinţă a fost acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare.

    Master Planul General de Transport va fi făcut public miercuri, 1 octombrie, când va fi prezentat în cadrul şedinţei comisiilor reunite de transport ale Parlamentului.

    Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori.

  • Prelungirea închirierii actualului sediu al Primăriei Capitalei nu a fost aprobată de CGMB

    Introducerea proiectului pe ordinea de zi suplimentară a fost justificată de faptul că miercuri, 1 octombrie, expiră prelungirea aprobată anterior de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Pentru a fi aprobat, proiectul avea nevoie de majoritatea a două treimi din consilierii generali, respectiv de 35 de voturi “pentru”.

    Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece în sală au fost prezenţi doar 31 de consilieri, membri ai PSD, PC, PPDD şi PMP, după ce reprezentanţii PNL şi PDL au părăsit sala înainte de vot.

    Votarea acestui proiect s-a făcut nominal, numele fiecărui consilier fiind menţionat în raportul şedinţei CGMB. Această hotărâre a fost luată în eventualitatea în care, în instanţă, judecătorii ar putea stabili că nu a existat o prelungire a contractului de închiriere, iar banii daţi până în prezent drept chirie ar putea fi pierduţi de către municipalitate.

    În acest context, şi primarul general Sorin Oprescu, care a convocat şedinţa extarodinară de marţi, consieră că este posibil “să nu fie chiar o bilă albă pentru judecători” neprelungirea contractului.

    Tot el a explicat că, în prezent, chiria nu mai este plătită de cinci luni, fiind achitate doar utilităţile sediului. “Chiria nu mai este plătită de cinci luni de zile, pentru că am intrat în proces cu proprietarul clădirii, iar acesta nu mai doreşte să mai taie facturi. Sunt în insolvenţă, noi continuăm discuţiile cu administratorul judiciar”, a declarat Sorin Oprescu

    Potrivit edilului şef al Capitalei, proiectul de hotărâre va fi introdus şi pe ordinea de zi a şedinţelor viitoare, până când va exista majoritatea necesară adoptării prelungirii perioadei de închiriere.

    Sorin Oprescu a explicat că a cerut prelungirea contractului de chirie pentru un an, arătând că acest termen poate fi prea mare, având în vedere că lucrările la vechiul sediu al municipalităţii sunt aproape de final.

    “În cealaltă clădire, au început finisările interioare şi se montează acoperişul. Constructorul vorbea de finalizare în luna martie (2015 – n.r.), însă eu nu mai îndrăznesc să mai vorbesc de terminare până nu văd că această clădire este funcţionabilă”, a spus Sorin Oprescu, care a precizat că sediul actual din Splaiul Independenţei, după ce va fi cumpărat, va centraliza toate serviciile subordonate municipalităţii, în timp ce aparatul executiv şi administrativ al Primăriei Muncipiului Bucureşti se va muta în sediul tradiţional din bulevardul Regina Elisabeta.

    Consilierii generali au aprobat, în 30 ianuarie, prelungirea contractului de închiriere a actualului sediu al Primăriei Capitalei până la 1 octombrie 2014.

    În martie 2010, Primăria Capitalei s-a mutat în calitate de chiriaş în sediul de pe Splaiul Independenţei, pentru a permite consolidarea şi reabilitarea clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Contractul de închiriere a fost încheiat în 2009 pentru un imobil cu suprafaţa de 12.576 de metri pătraţi, pentru care municipalitatea plătea 17,88 de euro pe metru pătrat, proprietarii de atunci, SC Iliotomi Grup SRL, optând atunci pentru nefacturarea TVA, a precizat consilierul general Cornel Pieptea.

    Ulterior, în iunie 2010, clădirea a fost vândută de SC Iliotomi Grup către SC Apatel Properties SRL, iar CGMB a aprobat un act adiţional la contractul iniţial, prin care municipalitatea plătea 14,387 euro pe metru pătrat plus TVA, iar suprafaţa clădirii se mărea la 12.906 de metri pătraţi, ca urmare a construirii unor lifturi exterioare.

    Astfel, potrivit lui Pieptea, în 2010, municipalitatea a plătit 10.944.679 lei, în 2011 – 11.377.823 de lei, în 2012 – 11.940.815 lei, iar în 2013 – 9.046.757 lei.

    În 28 noiembrie 2013, viceprimarul Capitalei Marcel Nicolaescu spunea că actuala clădire în care funcţionează municipalitatea nu va mai fi cumpărată, având în vedere că, în toamna lui 2014, cel mai târziu, municipalitatea va reveni în vechea clădire, din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în 2 decembrie, că speră ca, în septembrie 2014, municipalitatea să se mute în vechiul sediu consolidat, urmând ca lucrările să continue şi cu alte amenajări în curtea interioară a instituţiei.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar

    Dolarul, pe de altă parte, este pe cale să încheie cel mai bun trimestru după 2008, în condiţiile în care oficialii Rezervei Federale (Fed) se gândesc când să înceapă creşterea dobânzilor, relatează Bloomberg.

    Conducerea BCE urmează să se întrunească în această săptămână la şedinţa de politică monetară.

    “Divergenţa dintre politicile monetare ale celor două instituţii pune presiune mare pentru deprecierea euro faţă de dolar. Aprecierea dolarului are o bază largă. Recomandăm plasamentele lungi în dolari”, a declarat Charles St-Arnaud, analist la Nomura Securities International în Londra.

    Euro a scăzut cu 0,7%, la 1,2593 dolari pe unitate, la bursa din New York, atingând în timpul tranzacţiilor 1,2571 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din septembrie 2012. În acest trimestru, euro s-a depreciat cu 8%.

    Moneda unică a scăzut cu 10% faţă de maximul ultimilor doi ani şi jumătate atins în luna mai, când BCE a anunţat măsuri de stimulare fără precedent pentru a împiedica încetinirea inflaţiei care punea în pericol ieşirea zonei euro din criza datoriilor.

    Deprecierea euro face exporturile europene mai competitive, dar creşte preţurile de consum, prin scumpirea importurilor.

    Preţurile de consum din zona euro au crescut în septembrie cu numai 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după un avans de 0,4% în august, potrivit datelor Eurostat publicat marţi. Ţinta oficială de inflaţie a BCE este de aproape 2%.

    Dolarul în schimb este în creştere, în condiţiile în care Fed urmează să încheie în octombrie programul lunar de achiziţii de obligaţiuni destinat să menţină costurile de împrumut la un nivel scăzut şi să stimuleze creşterea economică.

  • ANALIZĂ: Ucraina intră în campanie electorală, în timp ce luptele din estul ţării continuă

    Partidele şi candidaţii au termen până la miezul nopţii de marţi spre miercuri să se înregistreze la Comisia electrorală în vederea alegerilor legislative de la 26 octombrie. Într-o ţară aflată în război, scrutinul nu se va putea desfăşura în zone aflate sub controlul rebeliunii proruse din est (aproximativ 3% din teritoriul ucrainean, dar însumând 9% din populaţie) şi nici în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în primăvară.

    În pofida unui armistiţiu consolidat pe 20 septembrie în cadrul unor negocieri la Minsk între Kiev, Moscova, rebeli şi OSCE, confruntări armate intense continuau marţi, cu armament greu, în jurul aeroportului de la Doneţk, principalul oraş aflat sub controlul rebelilor, potrivit unor jurnalişti AFP.

    La Popasna, în regiunea Lugansk, tiruri cu lansatoare de rachetă multiple de tip Grad efectuate de către rebeli au atins o ambulanţă, provocând “morţi şi răniţi”, a declarat Ghenadi Moskal, guvernatorul regiunii.

    Luni a fost cea mai sângeroasă zi de la intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 5 septembrie, cu nouă morţi în rândul armatei ucrainene şi patru civili ucişi. De atunci, cel puţin 57 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei. De la începutul confruntărilor armate, în aprilie, au fost omorâte 3.200 de persoane.

    În urma unei contraofensive proruse în august, preşedintele Poroşenko s-a resemnat cu un armistiţiu şi a întins o mână separatiştilor, care visează la alipirea la Rusia. La iniţiativa şefului statului, Verhovna Rada a oferit, la jumătatea lui septembrie, un “statut special” regiunilor proruse, pe care rebelii l-au respins.

    Insurgenţii au anunţat totodată că refuză să participe la scrutinul de la 26 octombrie, anunţând organizarea propriilor alegeri legisative şi prezidenţiale pe 2 noiembrie.

    Kievul şi Bruxelles-ul i-au făcut Moscovei altă concesie importantă, acceptând să amâne până la sfârşitul lui 2015 intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană (UE).

    Deschiderea preşedintelui Poroşenko i-a adus critici acerbe, după şapte luni de la destituirea predecesorului său prorus Viktor Ianukovici.

    – “Blocul Poroşenko”, pe primul loc în intenţiile de vot

    Însă Partidul Regiunilor al fostului preşedinte, care domina Parlamentul monocameral în exerciţiu, a decis să boicoteze scrutinul, care urmează, astfel, să conducă la o primenire importantă a legislaturii ucrainene.

    Potrivit unui sondaj efectuat în perioada 12-21 septembrie de către Institutul internaţional de sociologie de la Kiev şi Fundaţia Inţiative Democratice, aproximativ 40% dintre alegătorii siguri că se vor prezenta la urne ar vota cu “Blocul Poroşenko”, creat pentru susţinerea preşedintelui, un fost magnat al ciocolatei, ales la sfârşitul lui mai cu 55% din voturi.

    Peste 30 de partide urmează să prezinte candidaţi, dar numai listele care vor obţine peste 5% din voturi pot să participe la împărţirea celor 450 de mandate de parlamentar. Cealaltă jumătate a deputaţilor este aleasă prin scrutin majoritar într-un tur.

    Pe poziţia a doua sondajul creditează cu 10% din voturi Partidul Radical al populistului Oleg Liaşko, clasat al treilea în scrutinul prezidenţial. Formaţiunea Iuliei Timoşenko, un fost lider al revoluţiei portocalii din 2014, s-ar clasa a treia, cu mai puţin de 8% din voturi.

    Actualul premier Arseni Iaţeniuk ar depăşi doar cu puţin pragul de 5%, la fel ca un partid prorus, Ucraina Puternică. Comuniştii, şi ei tot proruşi, ar urma să nu treacă pragul electoral.

    Petro Poroşenko a prezentat săptămâna trecută un program care conţine 60 de reforme economice şi sociale menite să permită ţării, marcată în continuare de corupţie şi dificultăţi administrative moştenite din perioada sovietică, să-şi depună în 2020 candidatura în vederea aderării la UE.

  • Proiect: Publicitatea care atentează la convingeri religioase şi politice, interzisă în audiovizual

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă de la Guvern despre un proiect de modificare a Legii numărul 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea.

    CNA nu are drept de iniţiativă legislativă, însă poate da un aviz negativ sau pozitiv pe un proiect de lege. În cazul acestui proiect de modificare a Legii privind publicitatea, membrii CNA au dat marţi un aviz negativ, urmând ca Guvernul să se pronunţe ulterior cu privire la susţinerea sau nu a acestei iniţiative legislative.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect de modificare a Legii publicităţii a fost depus deja la Biroul permanent al Senatului şi urmează să intre în procedură parlamentară.

    Proiectul a fost iniţiat de senatorul PNL Dragoş Luchian şi îi are drept coiniţiatori pe parlamentarii Liviu-Ştefan Tomoioagă, Nicolae Nasta, Marius Nicoară şi Ion Popa, toţi membri ai PNL la momentul depunerii proiectului la Biroul Permanent al Senatului.

    Potrivit proiectului, se interzice publicitatea care: este subliminală, în mass-media scrisă şi audio-video; prejudiciază respectul pentru demnitatea umană, etică şi morala publică; include discriminări bazate pe rasă, sex, limbă, origine, origine socială, orientare culturală, identitate etnică şi naţionalitate; atentează la convingerile religioase şi politice, inclusiv în mass-media audio-video; aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii private a persoanelor; exploatează superstiţiile, tradiţiile, credulitatea şi frica persoanelor, inclusiv prin emisiuni audio-video cu caracter publicitar; prejudiciază securitatea persoanelor şi incită la atitudini violente.

    Proiectul prevede şi faptul că “Se interzice publicitatea pentru băuturile alcoolice şi pentru produsele din tutun în incinta unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de asistenţă medicală sau la o distanţă mai mică de 500 metri de intrarea acestora, măsurată pe drum public”. În actuala Lege privind publicitatea această distanţă era stabilită la 200 de metri.

    De asemenea, proiectul prevede că “publicitatea pentru băuturi alcoolice şi pentru produsele din tutun nu este permisă în publicaţii destinate în principal minorilor, în sălile de spectacole înainte, în timpul şi după spectacolele destinate minorilor, precum şi în cluburi sau locuri de divertisment destinate minorilor până în 18 ani”.

    Totodată, proiectul menţionează că “pentru produsele şi serviciile destinate minorilor este interzisă publicitatea care: este subliminală şi încurajează în mod direct sau indirect copiii să cumpere produse sau servicii, profitând de lipsa de experienţă sau de credulitatea lor”.

    Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, propunerea legislativă are în vedere “analiza unor realităţi sociale din perspectiva utilizării publicităţii pe canalele radio şi TV”.

    “Datele actuale ale diferitelor institute de sondare a opiniei publice (IRES, IMAS, CCSB etc.) evidenţiază faptul că publicitatea subliminală la nivelul neperceptiv al conştiinţei copiilor reprezintă un mijloc de influenţare negativă a comportamentelor minorilor. În contextul în care publicitatea folosită pe diverse medii sociale are influenţe asupra mentalităţii şi psihicul diverselor categorii sociale cu un nivel redus de educaţie, este necesară introducerea unor completări la reglementările în vigoare”, spun iniţiatorii acestui proiect.

    Aceştia mai spun că au în vedere “interzicerea mesajelor publicitare de inducere a utilizării unor produse nedestinate copiilor”. “De asemenea, avem în vedere eliminarea publicităţii din mass media audio-video prin care sunt transmise mesaje de discriminare culturală, care atentează la la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii vieţii private a persoanelor sau în anumite medii socio-demografice exploatează superstiţiile sau tradiţiile populare. Avem în vedere interzicerea mesajelor publicitare de inducere a utilizării unor produse nedestinate copiilor. De asemenea, avem în vedere eliminarea publicităţii din mass media audio-video prin care sunt transmise mesaje de discriminare culturală, care atentează la la convingerile religioase sau politice, aduce prejudicii vieţii private a persoanelor sau în anumite medii socio-demografice exploatează superstiţiile sau tradiţiile populare”, mai spun iniţiatorii proiectului de modificare a Legii privind publicitatea.

    Conform iniţiatorilor, aceste reglementări “reprezintă un semnal de alarmă la ceea ce este «vândut» în consumul media de către diverse televiziuni generaliste, care pentru bugetarea diverselor emisiuni cu audienţă, introduc o serie de clipuri publicitare cu mesaje care prejudiciază o serie de valori şi moduri de convieţuire socială”.