BusinessMagazin

Tag: viata

  • Un studiu arată că persoanele care nu au cont de Facebook sunt mai fericite

    Un studiu realizat de o echipă din cadrul Happiness Research Institute arată că oamenii care au renunţat la contul lor de pe reţeaua de socializare s-au declarat mai fericiţi, potrivit The Independent.

    Studiul a avut loc în Danemarca şi au participat 1095 din care 94% îşi accesau contul de Facebook în fiecare zi. Cei 1095 de participanţi au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a continuat activitatea normală pe reţeaua socială, iar membrii celui de-al doilea grup le-a fost interzis accesul pentru o săptămână.

    La sfârşitul săptămânii, participanţi au fost rugaţi să îşi evalueze calitatea vieţii pe o scară de la 1 la 10. Calificativele au fost comparate cu cele pe care le dăduseră înaintea începerii proiectului.

    Cercetătorii au notat că persoanele care au continuat să utilizeze Facebook-ul acordaseră, iniţial, o medie de 7.67 calităţii propriei vieţi, acest procent a crescut puţin până la 7.75.  Pe de altă parte, media  utilizatori care au renunţat la Facebook a crescut de la 7.56 la 8.12.
    În plus, cei care au renunţat la Facebook se simţeau mai fericiţi, mai puţin îngrijoraţi şi mai puţin singuri decât cei care accesau reţeaua socializare.

    Meik Wiking, CEO-ul Happiness Research Institute, a declarat pentru publicaţia Local: “Facebook-ul distorsionează percepţia pe care o avem asupra realităţii şi cea despre viaţa celor din jurul nostru. Am luat în considerare faptul că noi ne trăim vieţile comparându-le cu ale celorlalţi şi, în timp ce majoritatea utilizatorii publică pe Facebook doar lucruri pozitive, reţeaua socială prezintă o realitate distorsionată”.
    „Există şi beneficii ale utilizării reţelelor de socializare, însă este important ca oamenii să fie conştienţi asupra efectului pe care aceste instrumente le au în perceperea realităţii.”, spune el.

  • Un miliard de dolari în opt minute. Vânzări record pentru Alibaba – FOTO

    Tranzacţiile pe Alibaba au depăşit 9 miliarde de dolari în primele 12 ore ale promoţiei de “Singles Day”, o zi cu discounturi serioase, informează Business Insider.

    Peste 1 miliard de dolari au fost tranzacţionati pe site-ul Alibaba în doar opt minute şi aproape 4 miliarde de dolari în prima oră.
    Singles Day este un eveniment anual ce are loc pe 11 noiembrie, un eveniment ce a pornit ca o mişcare împotriva Valentines Day, o zi în care este încurajată celebrarea vieţii celibatare.

    Anul trecut, Volumul vânzărilor procesate prin intermediul aplicaţiei de plăţi Alipay în ziua de 11 noiembrie a trecut de 2 miliarde de dolari în doar o oră şi 11 secunde şi a depăşit în total 9 miliarde de dolari în 24 de ore, circa 43% fiind realizate de pe dispozitive mobile, potrivit Alibaba.

    Valorea vânzările totale ale Alibaba pentru 2015 sunt prognozate să ajungă la 14 miliarde de dolari. Americanii cheltuie 5,6 miliarde de dolari de Black Friday şi Cyber Monday.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Povestea dramatica a ultimei victime din incendiul de la Colectiv. Teodora Maftei, operată până acum de 7 ori, din care de 3 ori pe creier, a murit în Israel!

    Operată în trecut de şapte ori, din care de trei ori pe creier, din cauza unei acumulări de lichid aflată pe creierul mic, jurnalista Pro TV Teodora Maftei (36 de ani) se afla şi ea în Clubul Colectiv în momentul producerii tragediei. Afectată grav de incendiu, tânăra a fost transferată ulterior în Israel pentru tratament.

    Luni însă, Teo a pierdut lupta pentru viaţă şi a murit. Colegii ei din Pro TV au transmis un mesaj emoţionant luni, după aflarea veştii că Teodora Maftei a plecat la îngeri.

    Care erau suferinţele Teodorei?

    Teodora suferă de „chist arahnoidian de fosă posterioară”, respectiv o acumulare de lichid aflată pe creierul mic, înspre ceafă, care nu poate fi eliminat şi este asociat cu hipertensiunea intracraniană.

    Diagnosticul i-a fost pus în 2005, după ce suferea de dureri de cap foarte puternice, insomnii, tulburări de memorie, ameţeli şi probleme cu echilibrul. „Mă durea capul 24 de ore din 24, iar noaptea făceam ture prin cameră, strângând din dinţi şi vorbind singură”, povestea Teo.

    Din cauza faptului că lichidul nu poate fi eliminat, a avut şi o tromboză venoasă, respectiv i s-au spart două vene pe creier, a făcut o criză de epilepsie şi a ajuns inconştientă în toiul nopţii la spital, potrivit Mediafax.

    Până acum a fost operată de şapte ori, din care de trei ori intervenţii direct pe creier, trei intervenţii la chist pe la gât, când medicii i-au montat un „furtun” de la chist până în stomac, care drenează surplusul de lichid, respectiv o dată a fost operată prin burtă, pentru a monta o valvă.

    După prima intervenţie, tânăra a crezut că a murit. „Uneori e nevoie să mori puţin ca să simţi cu adevărat că trăieşti”, spunea ea.

        “Când m-am trezit, primul lucru pe care l-am văzut a fost icoana cu Maica Domnului. Mi-am zis: La naiba, am murit! Am înţeles că, până să mă trezesc de-a binelea, dădusem un recital de înjurături în engleză”, îşi amintea Teo.

    Din cauza problemelor medicale, Teodora nu avea voie să consume alcool, să fumeze, să bea cafea, să facă efort, să răcească, să stea la soare, să meargă în cluburi. „Şi nu am voie să mă enervez sau să plâng, dar nu-mi iese mereu treaba asta. Aaaa, şi aşa, ca între fete, nu pot să merg pe tocuri şi nu e indicat să ţin cură de slăbire, dar nici să mă îngraş nu trebuie. Dar, la urma urmei, toate astea pot fi mofturi”, povestea tânăra.

    La circa o lună de la prima operaţie, medicii au trebuit să o opereze din nou, deoarece chistul se refăcuse şi apăsa creierul.

        „Atunci am clacat. Am pierdut contactul cu orice Dumnezeu, nu am mai crezut în nimic şi în nimeni, nu am înţeles de ce mi se întâmplă mie toate astea, am fost revoltată, plină de ură”, povestea Teo.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Puterea mai multor minţi umane şi a imaginaţiei. Cum şase realizări tehnologice au schimbat omenirea

    Volumul „Cum am ajuns aici. Şase inovaţii care au făcut lumea modernă“ este varianta print a unei serii televizate de şase filme, realizată de Steven Johnson, ambele realizări media analizând modul în care şase realizări tehnologice – frigul, ceasurile, lentilele, purificarea apei, sunetul înregistrat şi lumina artificială – au schimbat omenirea.

    Autorul spune că a rezistat tentaţiei de a emite judecăţi de valoare cu privire la respectivele schimbări, dar cartea îşi propune să analizeze toate faţetele schimbărilor induse de descoperiri, şi cele pozitive, şi cele negative.  Un concept interesant este, la Johnson, ideea de inovaţie colectivă, faptul că ideile şi inovaţiile rezultă din interacţiunea mai multor domenii şi a mai multor minţi umane. Istoria capacităţii de a înregistra şi transmite vocea umană nu este doar povestea lui Edison sau a lui Graham Bell, ci şi povestea unor desene anatomice din secolul XVIII ale urechii umane, cea a scufundării Titanicului, a mişcării drepturilor civile şi despre proprietăţile acustice ale unui tub vidat spart. În celebrul său discurs de la Stanford, scrie Johnson, Steve Jobs a spus câteva poveşti despre puterea creativă a explorării unor experienţe noi: abandonarea facultăţii şi audierea unor cursuri de caligrafie vor ajunge să influenţeze interfaţa grafică a calculatorului Macintosh sau faptul că a fost concediat de la Apple la 30 de ani, fapt care i-a permis să lanseze compania de animaţie Pixar.

    Greutatea succesului, a explicat Jobs, a fost înlocuită cu sprinteneala de a fi din nou începător, l-a eliberat pentru a intra în cea mai creativă perioadă a vieţii sale. Dincolo de astfel de asocieri, autorul spune că mai există o caracteristică ce poate fi regăsită în cazul tuturor celor care au colaborat voluntar sau involuntar la marile descoperiri ale lumii, faptul că aceştia au lucrat la graniţele domeniilor lor oficiale sau la intersecţia unor discipline diferite.

    Ada Lovelace, care la jumătatea secolului XIX a pus bazele ştiinţei care astăzi se numeşte programare, a pornit prin a vedea posibilităţile estetice ale computerului desenat de Charles Babbage, pentru că viaţa ei fusese trăită în punctul unic de coliziune dintre poezia romantică şi matematică. În plus, puterea de a vedea dincolo de suprafaţa lucrurilor, aceasta într-un sens romantic şi figurat, desigur, i-au permis să îşi imagineze o maşină capabilă să manipuleze simboluri sau să compună muzică, într-un mod în care nici măcar Babbage nu a reuşit.

    O carte interesantă, captivantă, bine scrisă, care vă va captiva.
     

  • Complicata geopolitică a tehnologiei. Schimbările cu două tăişuri aduse de dezvoltarea tehnologiei

    Oamenii mai vorbesc încă despre geopolitica petrolului, dar acum trebuie să vorbim despre geopolitica tehnologiei. Cuvintele aparţin lui Craig Mundie, fost director pentru cercetare la Microsoft, care a exprimat recent acest punct de vedere la Ambrosetti Forum, organizat săptămânile trecute lângă lacul italian Garda. Geopolitica petrolului înseamnă alianţe politice complexe legate de „jocurile de şah ale companiilor“ care au rolul să capteze o parte din exploatările de petrol şi gaze. Prin contrast, geopolitica tehnologiei are legătură cu toate sferele vieţii publice şi private.

    Tot la Ambrosetti Forum, Vivek Wadhwa, de la Universitatea Stanford, a enumerat provocările cu care lumea se confruntă astăzi: înlocuirea angajaţilor cu roboţi, intrarea companiilor tehnologice în industria sănătăţii înarmate cu toate detaliile legate de bunăstarea clienţilor, dezvoltarea energiei solare şi eoliene, care concurează sursele tradiţionale de energie, şi pericolul mortal reprezentat de Wi-Fi pentru companiile de telecomunicaţii.

    Iar lista nu se încheie aici. Mai sunt automobilele autonome, internetul lucrurilor, prin care locuinţele vor deveni inteligente şi vor putea fi controlate din afară, chiar şi din străinătate. Sistemele de educaţie vor deveni tot mai detaşate de instituţii precum şcolile şi colegiile, care vor fi înlocuite de inovaţii cum sunt învăţământul la distanţă oferit de superprofesori. Divertismentul va fi tot mai mult disponibil instant şi personalizat, la domiciliu sau în mişcare. Există totodată şi partea întunecată a internetului: traficul de droguri, pedofilia şi vânzările de arme protejate de codurile ultraputernice. Alte provocări sunt terorismul organizat între continente şi războaiele cibernetice prin care sunt sustrase idei şi planuri şi prin care sunt sparte sistemele informatice ale unor ţări.

    O LUME CARE VINE PESTE NOI.

    Toată această lume vine peste noi. Valurile de imigranţi care vin în Europa din Orientul Mijlociu şi Africa se organizează prin intermediul reţelelor de socializare. Automobilele Uber pot fi comandate prin intermediul smartphone-urilor în numeroase oraşe. Camerele cu chirie oferite prin serviciul Airbnb înlocuiesc hotelurile. Ziarele şi cărţile au ajuns să fie citite de pe tablete.
    Multe dintre aceste evoluţii ne fac mai puternici. Învăţarea prin intermediul cursurilor online înseamnă că toată lumea poate să se întoarcă la şcoală. Serviciile de transport oferite prin aplicaţia Uber şi camerele oferite pentru cazare prin Airbnb înseamnă că resurse neutilizate sunt scoase la suprafaţă. Serviciile sunt oferite unor oameni care înainte nu şi le permiteau, iar în acelaşi timp apar oportunităţi de câştiguri suplimentare pentru persoane care înainte nu aveau astfel de şanse. Antreprenorii şi organizaţiile de caritate care caută finanţare pot intra pe site-uri specializate în atragerea de fonduri de la persoane particulare, să caute împrumuturi de la persoane fizice sau prin platforme de investiţii.

    Totuşi, toate aceste schimbări au două tăişuri. Matthew Taylor, director general al Royal Society of Arts în Londra, consideră că dorinţa de autonomie, de flexibilitate şi de împlinire reprezintă o mare parte din schimbări, dar admite că o parte dintre persoanele care desfăşoară activităţi independente nu şi-au dorit acest lucru, iar veniturile lor sunt scăzute.

    Cum ar putea fi convins un şofer de taxi autorizat de virtuţile serviciului Uber? Taximetriştii au protestat deja în numeroase oraşe şi au convins autorităţile din Paris să interzică serviciul UberPop, care foloseşte şoferi fără licenţe. Situaţia este asemănătoare şi în cazul serviciilor de cazare disponibile prin intermediul Airbnb.

    Nu există niciun dubiu că ne îndreptăm către o mare ruptură (Great Disruption – n.r.), consideră John Lloyd, cercetător şi cofondator al Reuters Institute for the Study of Journalism la University of Oxford.  Deja au fost scrise trei cărţi cu acest titlu, de către specialistul american în ştiinţe politice Francis Fukuyama, australianul ecologist Paul Gilding şi jurnalistul de business Adrian Woolridge. „Nu există nicio îndoială că cea mai afectată va fi clasa de mijloc, care se va confrunta cu un nivel tot mai ridicat de incertitudini“, explică John Lloyd. În ultimele două decenii au fost create locuri de muncă, multe dintre acestea în sectorul serviciilor, care sunt atât nesigure, cât şi lipsite de satisfacţie şi fără beneficii pentru societate. Exemple pot fi posturile în relaţii publice, lobby şi telemarketing. Mai mult, aceste slujbe sunt deseori epuizante şi nu asigură un trai decent, în special pentru cei care trăiesc în oraşe costisitoare precum New York, Londra sau Paris.
    „S-a dus vremea carierelor de o viaţă“, explică analiştii Nick Hanauer şi David Rolf. Slujbele de o viaţă şi securitatea economică oferite de acestea au fost înlocuite de o economie nouă, care transformă angajaţii full-time în contractori, vânzători şi muncitori temporari.

    Cei doi îşi imaginează o tânără de 20 de ani numită Zoe, care este recepţioneră la un hotel numai 29 de ore pe săptămână, timpul maxim pentru care poate fi angajat un muncitor fără să aibă dreptul la beneficii care ar costa angajatorul. Zoe îşi mai ia o slujbă de grădinărit prin site-ul TaskRabbit, lucrează în reţeaua Uber, îşi închiriază apartamentul prin Airbnb cînd stă cu părinţii şi, dacă mai are timp, face şi alte munci temporare. Nu pleacă niciodată în vacanţă, nu are întâlniri, nu îşi permite să îşi cumpere o casă, să meargă la colegiu sau să economisească. Scenariul poate părea extrem, dar nu imposibil şi indică o tendinţă care se accelerează, spune Lloyd. Munca, asigurarea existenţei, importanţei şi demnităţii acesteia vor fi cea mai mare problemă a unei economii. Geopolitica tehnologiei poate fi modelată prin inversarea declinului clasei de mijloc, a tendinţei de îmbogăţire a unui număr restrâns de indivizi şi de creştere a insecurităţii pentru marea masă a indivizilor.

  • Descoperire importantă a NASA: Cometa care lasă în urmă alcool şi zahăr

    Cometa C/2014 Q2, cunoscută ca Lovejoy, lasă în urmă alcool şi zahăr în timp ce traversează sistemul solar, informează cdanews.com.

    Potrivit Forbes, descoperirea sprijină teoria potrivit căreia cometele au jucat un rol important în apariţia vieţii pe Pământ. Una dintre teorii susţine că viaţa pe planeta noastră a început cu molecule aduse de mici corpuri cereşti.

    Cometa Lovejoy a fost descoperită în august 2014 de astronomul amator Terry Lovejoy.

  • Povestea lui “James Bond al filantropiei”, omul care a donat 6 miliarde .”A făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”

    Charles Francis Feeney este recunoscut drept “James Bond al filantropiei”, deoarece acesta a donat de-a lungul anilor nu mai puţin de 6.3 miliarde de dolari. 

    Charles Feeney s-a născut într-o familie irlandeză-americană în 1931, în timpul marii depresii şi a dus o viaţă normală. Chuck Feeney şi-a făcut averea în calitate de co-fondator al Duty Free Shoppers Group. Practic, el alături de Robert Warren Miller au adus la suprafaţă conceptul de duty-free shopping în 1960. 36 de ani mai târziu, acţiunile celor doi au fost cumpărate de grupul Louis Vuitton Moet Hennessy cu 1,6 de miliarde. 

    Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    “Am avut o idee în mintea mea care nu s-a schimbat niciodată, aceea că trebuie să-ţi foloseşti bunăstarea pentru a ajuta alţi oameni. ” a spus el.

    În 2012, revista Forbes a spus despre el că “este omul care a făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”.

    Nu deţine o casă sau o maşină şi poartă un ceas Casio pe care l-a cumpărat cu doar 15 dolari.

    Averea sa din prezent este estimată la doar 1.5 milioane de dolari, bani pe care vrea să-i doneze până în 2020.

     

  • Povestea femeii care a dus oameni pe lună şi a pus bazele unei industrii de 400 de miliarde de dolari

    Margaret Hamilton, în vârstă de 24 de ani, a primit un job de programator la MIT în anul 1960; acest job avea să îi schimbe viaţa, dar şi întreaga lume.

    Deşi se angajase la MIT pentru a-şi putea susţine soţul pe perioada studiilor, Hamilton a decis să rămână la prestigioasa facultate atunci când a auzit de programul Apollo, iniţiativa spaţială care avea să ducă primul om pe lună.

    Fiind o mamă tânără, Margaret Hamilton îşi aducea de multe ori fiica la birou; cea mică dormea pe podea, în timp ce mama ei scria mii de linii de cod ce urmau să fie adăugate modulului computerizat al rachetei.

    La fel ca în zilele noastre, industria de software era dominată de bărbaţi, iar cei mai mulţi dintre colegii ei de breaslă nu îi dădeau mare atenţie. Cuvântul “software” nici nu se regăsea în cerinţele originale; cu toate acestea, pe măsură ce proiectul Apollo avansa, importanţa unui cod a devenit evidentă, astfel că munca depusă de Hamilton şi colegii săi de la MIT a intrat în atenţia celor responsabili.

    La jumătatea anului 1968, peste 400 de oameni lucrau la software-ul Apollo; acesta era începutul unei industrii de 400 de miliarde de dolari.

    Programul Apollo a fost un succes, iar acest lucru s-a datorat în mare măsură viziunii pe care o tânără de 24 de ani a avut-o. Astăzi, Margaret Hamilton este recunoscută ca una dintre cele mai importante figuri din istoria unei industrii care a schimbat lumea.

  • Viaţa extravagantă a cuplului a cărei vilă este denumită “noua casă Playboy” – VIDEO

    Conduc super maşini. Organizează petreceri cu tigri în cuşti şi vor ca 10 femei frumoase să trăiască alături de ei în casa lor din Beverly Hills. Ei sunt Maria şi Bastian Yotta.

    Business Insider prezintă viaţa extravagantă a cuplului în clipul de mai sus.