BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Theresa May respinge sistemul de imigrare selectivă bazată pe punctaj

    Theresa May, premierul Marii Britanii, a decis respingerea sistemului de imigrare selectivă bazată pe punctaj, în ciuda promisiunilor susţinătorilor campaniei Brexit din cadrul Guvernului britanic de a implementa astfel de controale în cazul imigranţilor veniţi din UE, informează Reuters online.

    Deşi Theresa May a susţinut rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, a promis iniţierea negocierilor pentru ieşirea statului britanic din cadrul Blocul comunitar european.

    Aceasta a declarat că un sistem de imigrare selectivă bazată pe punctaj este dificil de administrat şi nu există o “soluţie miraculoasă” la problema imigraţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scrisoarea Apple către clienţii din Europa, după ce Uniunea Europeană a pornit la război împotriva gigantului american

     Taxa imensă pentru taxele restante, la care trebuie adăugate şi dobânzile, este la capătul extrem al speculaţiilor. Taxa a ridicat ştacheta pentru companiile din SUA care fac afaceri în Europa, autorităţile din Bruxelles luând atitudine şi ţintind la firmele din Siliocon Valley.

    Vedeţi mai jos scrisoarea integrală trimisă de Tim Cook, CEO Apple, către clienţii din Europa:

    „În urmă cu 36 de ani, cu mult înainte de lansarea pe piaţă a iPhone, iPod sau chiar Mac, Steve Jobs a iniţiat primele operaţiuni în Europa. La acea vreme, reprezentanţii companiei ştiau că pentru a servi clienţii din Europa au nevoie de o bază aici. Aşa că în octombrie 1980, Apple a deschis o fabrică în Cork, Irlanda, cu 60 de angajaţi.

    Atunci Cork se confrunta cu o rată mare a şomajului şi cu investiţii în economie foarte scăzute. Însă liderii Apple au văzut o comunitate plină de talent şi au crezut în creşterea companiei dacă aceasta era suficient de norocoasă pentru a reuşi.

    Am operat constant în Cork de atunci, chiar dacă am mai trecut prin perioade de incertitudine în ceea ce priveşte businessul nostru, iar astăzi avem aproape 6.000 de angajaţi în Irlanda. Marea majoritate se află tot în Cork, inclusiv oameni din primii angajaţi, care au acum funcţii printre cele mai diverse, în toate unităţie.

    Nenumărate companii multinaţionale au urmat iniţiativa Apple de a investi în Cork, iar astăzi economia locală este mai puternică decât niciodată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel a admis că Germania şi UE au făcut greşeli în ceea ce priveşte criza refugiaţilor

    “Sunt chestiuni politice pe care le poţi vedea că apar, dar pe care nu le conştientizezi ca atare la acel moment — iar în Germania am ignorat problema pentru prea mult timp, dar am şi blocat necesitatea de a găsi o soluţie paneuropeană,” a declarat Merkel într-un interviu care urmează să fie publicat în ediţia de miercuri a cotidianului Suddeutsche Zeitung.

    Cancelarul a mai adăugat că Germania şi Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de răbdare şi rezistenţă în gestionarea situaţiei refugiaţilor.

    Merkel a mai afirmat că Germania, care a primit majoritatea celor peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Asia care au ajuns anul trecut în UE, a lăsat Spania şi alte ţări de la frontiera UE să se ocupe singure de refugiaţi.

    “De asemenea, la acel moment am respins distribuţia proporţională a refugiaţilor,” a mai precizat ea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Apple va contesta decizia CE de a achita impozite retroactive de 13 miliarde de euro, argumentând că a creat 1,5 milioane de locuri de muncă în UE

     Comisia Europeană a stabilit, după o investigaţie care a durat trei ani, că Apple trebuie plătească impozite în valoare de 13 miliarde de euro pentru activităţile desfăşurate în Irlanda.

    “Statele membre UE nu pot oferi facilităţi fiscale în mod discreţionar unor companii, aceste lucru este ilegal”, a declarat Margrethe Vestager, comisarul Uniunii Europene pentru Concurenţă, citat de BBC News online.

    Cota standard de impozitare în Irlanda este de 12,5%, dar ancheta CE a stabilit că Apple a plătit impozite de doar 1% în 2003 şi de 0,005% în 2014.

    Într-un comunicat, Apple a argumentat că legislaţia fiscală comunitară este complexă şi că, în ultimii ani, compania a contribuit la crearea a peste 1,5 milioane de locuri de muncă în spaţiul UE.

    “Decizia Comisiei Europene nu se referă la cât plăteşte Apple prin impozite, ci la care guvern colectează banii. Vor exista efecte dăunătoare profunde asupra investiţiilor şi asupra creării de locuri de muncă în Europa”, a subliniat Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Quartz: România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, ar putea fi următorul hub pentru start-up-uri

    De-a lungul celor aproape trei decenii trecute de la căderea comunismului ţara a stat în umbră la nivel internaţional, relatează Sarah Shearman în publicaţia Quartz. Cu toate acestea, un alt tip de revoluţie, unul mai tăcut, s-a dezvoltat în spatele scenei. Datorită culturii, istoriei, sistemului de educaţie, infrastructurii, Bucureştiul a “născut” o nouă generaţie de antreprenori în tehnologie care speră să pună ţara pe harta start-up-urilor, continuă jurnalistul american.

    În articol se menţionează faptul că România este a doua economie din Europa cu cea mai rapidă creştere, după Irlanda, că o combinaţie de studenţi bine educaţi, salarii mici şi costuri de operare mici a transformat ţara într-un loc atractiv pentru companiile mari să facă outsourcing. Însă în ultimii cinci ani, tot mai multe start-up-uri au început să apară în peisaj, ajungând la 170 la nivel naţional, potrivit European Digital City Index.

    Unul dintre factorii care au dus la acest boom în tehnologie din România identificaţi în articol este viteza internetului. Potrivit raportului “State of the internet” al companiei Akamai, ROmânia are cel mai rapid internet din Europa şi se clasează pe locul şase la nivel global la acest aspect, cu o viteză medie de 57,7 Mbps înregistrat în al treilea trimestru din 2015.

    Chiar dacă industria IT este încă un domeniu al bărbaţilor, de notat este faptul 29% din forţa de muncă din ITC sunt femei, ceea ce înseamnă că România este a trea ţară din lume la acest capitor, doar în Bulgaria sau Estonia lucrează mai multe femei în IT, potrivit Eurostat. “Aceasta este o moştenire din comunism când femeile trebuia să muncească şi multe femei, pe lângă faptul că aveau grijă de familie, aveau şi o slujbă”, a declara Alexandra Anghel, co-fondator şi CTO al Appticles.

    Puteţi citi aici cum arată viaţa în Sillicon Valley de România (Cluj-Napoca)

    Sarah Shearman notează că cea mai mare provocare pentru industria locală este accesul la finanţare. Startup-urile din România au primit 13,1 milioane de euro finanţare de-a lungul ultimilor 10 ani, pe când start-up-ruile londoneze au primit 8,3 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă, potrivit European Digital City Index.

    O altă problemă este faptul că încă există o diferenţă majoră între populaţia urbană şi cea rurală din România ceea ce îi face pe antreprenori să se uite către Occident pentru extindere. Un exemplu dat de Shearman este Aliens by Daria şi robotul lor Woogie, despre care am scris aici. Ţintesc piaţa SUA deoarece acolo există potenţial mai mare (30 milioane de potenţial clienţi, estimează Bogdan Coman, co-fondator al Aliens by Daria) deşi îl promovează şi îl testează în România.

    Un alt element semnalat este faptul că românii pot pleca uşor şi munci în alte ţări din UE ceea ce îi face pe antreprenori să-i reţină cu greu pe angajaţi, care pot fi “furaţi” de companiile mari.

    Articolul se încheie într-o notă optimistă datorită faptului că Londra nu mai pare să fie locul ideal pentru start-up-uri din cauza Brexitului, iar în alte oraşe precum Berlin, Barcelona sau Amsterdam  costurile cresc, iar acest lucru ar putea fi o oportunitate pentru  Bucureşti.

     

  • Rată de absorbţie efectivă a fondurilor UE, 71,76%. Paşi esenţiali pentru a lua bani europeni

    La împlinirea a o sută de zile de mandat, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că rata de absorbţie a fondurilor nerambursabile a crescut la 76,69%, dar din documentele oficiale rezultă că rata efectivă e de 71,76%, relatează Mediafax

    Documentele MFE relevă că absorbţia efectivă a fondurilor a crescut cu circa două procente într-o lună, dar nu şi rata curentă, aceasta reprezentând doar suma cheltuielilor declarate de promotorii de proiecte Comisiei Europene. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, explică paşii pe care-i consideră esenţiali pentru buna implementare a proiectelor europene, amintind că România are alocate, pentru următorul exerciţiu de finanţare 2014 – 2020, nu mai puţin de 32,966 miliarde de euro, din care au fost deja deblocate circa 13 miliarde euro.

    Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat luni, 22 august, la împlinirea a 100 de zile de mandat guvernamental, un raport complet asupra activităţii instituţiei şi a explicat că ”rata de absorbţie curentă a fondurilor avute la dispoziţie de România în exerciţiul bugetar european 2007 – 2013 a crescut la 76,69%, faţă de 58,67% în noiembrie 2015 şi 66,21% la preluarea mandatului”.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Merkel: Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate prospera şi fără Marea Britanie

    Cancelarul german Angela Merkel susţine că Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate prospera şi fără Marea Britanie, în condiţiile în care liderul Germaniei, împreună cu liderii Franţei şi Italiei, au căutat o nouă cale pentru Europa, scrie Bloomberg.

    “Respectăm decizia Marii Britanii, dar în mod natural vrem să fim clari că celelalte 27 de state membre lucrează pentru o Europă prosperă şi sigură”, a spus Merkel, care era alături de preşedintele francez Francois Hollande şi de premierul italian Matteo Renzi, la bordul unui portavion italian. “Avem nevoie de rezultate”, a spus ea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel: Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate prospera şi fără Marea Britanie

    Cancelarul german Angela Merkel susţine că Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate prospera şi fără Marea Britanie, în condiţiile în care liderul Germaniei, împreună cu liderii Franţei şi Italiei, au căutat o nouă cale pentru Europa, scrie Bloomberg.

    “Respectăm decizia Marii Britanii, dar în mod natural vrem să fim clari că celelalte 27 de state membre lucrează pentru o Europă prosperă şi sigură”, a spus Merkel, care era alături de preşedintele francez Francois Hollande şi de premierul italian Matteo Renzi, la bordul unui portavion italian. “Avem nevoie de rezultate”, a spus ea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce sustenabilitatea celei mai mari creşteri a PIB din UE ar trebui să fie ultima noastră grijă?

    Un ciudat şir de coincidenţe îi vor fi făcut pe unii să îşi aducă aminte, săptămâna trecută, de zilele de dinaintea declanşării crizei imobiliare din Statele Unite, care a continuat apoi cu marea criză mondială.

    A fost, la început, o ştire legată de capitalizarea marilor instituţii financiare americane Freddie Mac şi Fannie Mae, supuse unor teste de stres care au dezvăluit că cele două bănci au nevoie de ajutoare de 50 până la 128 de miliarde de dolari. Cum situaţia celor două companii de creditare imobiliară a fost, în urmă cu nouă ani, unul dintre factorii de declanşare a crizei, multe persoane au avut, sunt sigur, un sentiment de deja-vu.

    Respectivul sentiment a continuat în momentul în care statistica a anunţat că avem cea mai mare creştere economică din Europa; cum o serie de analişti vorbesc în ultima perioadă de o încălzire a economiei şi de majorarea PIB doar în urma creşterii consumului, ministrul Finanţelor Anca Dragu a ţinut să ne liniştească, asigurându-ne că este vorba de o creştere economică sustenabilă, bazată nu doar pe consum, ci şi pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile şi de o creştere cu 9% a construcţiilor în trimestrul al II-lea.

    La fel ca în urmă cu opt ani, ne comportăm şi facem calcule ca şi cînd am fi cumva izolaţi de restul economiilor din Europa sau din întreaga lume: economia duduie, bazele creşterii economice sunt, dacă selectăm atent cifrele, corecte, mai lipseşte un premier care să ne spună că este momentul să cumpărăm proprietăţi acolo unde acestea s-au ieftinit.

    O să ocolesc idea că singur consumul este baza strictă de creştere a economiei, chiar dacă plusurile lunare din perioada ianuarie – iunie, de 16 – 18% induc asta.

    Dar avem o productivitate a muncii situată pe o tendinţă de scădere în ultimii trei ani şi cu minusuri importante în prima jumătate a anului 2016, iar o astfel de evoluţie nu poate decât să alimenteze temerile scepticilor. Şi nu, nu este vorba aici de lenea sau de râvna românilor în a lucra, ci mai degrabă de rezultatul şi valoarea muncii lor.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • De ce sustenabilitatea celei mai mari creşteri a PIB din UE ar trebui să fie ultima noastră grijă?

    Un ciudat şir de coincidenţe îi vor fi făcut pe unii să îşi aducă aminte, săptămâna trecută, de zilele de dinaintea declanşării crizei imobiliare din Statele Unite, care a continuat apoi cu marea criză mondială.

    A fost, la început, o ştire legată de capitalizarea marilor instituţii financiare americane Freddie Mac şi Fannie Mae, supuse unor teste de stres care au dezvăluit că cele două bănci au nevoie de ajutoare de 50 până la 128 de miliarde de dolari. Cum situaţia celor două companii de creditare imobiliară a fost, în urmă cu nouă ani, unul dintre factorii de declanşare a crizei, multe persoane au avut, sunt sigur, un sentiment de deja-vu.

    Respectivul sentiment a continuat în momentul în care statistica a anunţat că avem cea mai mare creştere economică din Europa; cum o serie de analişti vorbesc în ultima perioadă de o încălzire a economiei şi de majorarea PIB doar în urma creşterii consumului, ministrul Finanţelor Anca Dragu a ţinut să ne liniştească, asigurându-ne că este vorba de o creştere economică sustenabilă, bazată nu doar pe consum, ci şi pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile şi de o creştere cu 9% a construcţiilor în trimestrul al II-lea.

    La fel ca în urmă cu opt ani, ne comportăm şi facem calcule ca şi cînd am fi cumva izolaţi de restul economiilor din Europa sau din întreaga lume: economia duduie, bazele creşterii economice sunt, dacă selectăm atent cifrele, corecte, mai lipseşte un premier care să ne spună că este momentul să cumpărăm proprietăţi acolo unde acestea s-au ieftinit.

    O să ocolesc idea că singur consumul este baza strictă de creştere a economiei, chiar dacă plusurile lunare din perioada ianuarie – iunie, de 16 – 18% induc asta.

    Dar avem o productivitate a muncii situată pe o tendinţă de scădere în ultimii trei ani şi cu minusuri importante în prima jumătate a anului 2016, iar o astfel de evoluţie nu poate decât să alimenteze temerile scepticilor. Şi nu, nu este vorba aici de lenea sau de râvna românilor în a lucra, ci mai degrabă de rezultatul şi valoarea muncii lor.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro