BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Tineri antreprenori care s-au facut remarcati pana la varsta de 30 de ani

    Brynn Jinnett (27 ani), balerina de meserie, a avut un rol in
    recenta pelicula americana aparuta in primavara si in
    cinematografele din Romania, “Black Swan”, productie ce i-a adus
    lui Natalie Portman mult-ravnitul trofeu de Oscar. Jinnett isi
    dorea sa-i ajute pe cei care activau in lumea dansului sa devina
    profesionisti, sa reuseasca sa se remarce printre vedetele
    domeniului.

    Asa a infiintat “Metoda de perfectionare”, o serie de cursuri
    de antrenamente de dans bazate pe rezistenta si cardio, pe care
    le-a predat in studioul din Manhattan in care ea insasi se
    pregatea. In martie, revista New York a denumit aceasta asociatie
    fondata de Jinnett “Cea mai tare idee a anului”, lucru care a
    determinat-o pe tanara balerina sa-si mai deschida un astfel de
    studio chiar in aceasta luna.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Unu din cinci adolescenti europeni nu poate citi corect. Bulgaria si Romania, in topul analfabetismului

    Studiul, intitulat “Invatarea citirii in Europa – contexte,
    politici, practici”, evalueaza calitatea politicilor educatiei in
    statele europene, constatand ca “lipseste concentrarea pe grupurile
    cu gradul cel mai ridicat de risc din punctul de vedere al
    analfabetismului functional, precum baietii, copiii din gospodarii
    dezavantajate si copiii a caror limba materna este diferita de
    limba de invatamant, inclusiv copiii proveniti din familii de
    migranti”.

    Ministrii educatiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a
    procentajului de persoane cu competente scazute de citire de la 20
    % la mai putin de 15 % pana in 2020. Numai Belgia (comunitatea
    flamanda), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja
    acest obiectiv.

    “Faptul ca atatia tineri sunt lipsiti de competente de baza de
    citire si scriere in Europa ii plaseaza intr-o pozitie de risc de
    excluziune sociala, face sa le fie mai greu sa gaseasca un loc de
    munca si le reduce calitatea vietii”, a declarat Androulla
    Vassiliou, comisar pentru educatie, cultura, multilingvism si
    tineret.

    Studiul se concentreaza asupra a patru subiecte-cheie: metode de
    predare, abordarea dificultatilor de citire, educatia profesorilor
    si promovarea citirii in afara scolii. Fiecare dintre ele sunt
    examinate prin prisma cercetarii academice, a ultimelor rezultate
    ale sondajelor internationale si a unei examinari a celor mai bune
    practici la nivel national. Concluzia autorilor este ca numai opt
    tari (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si
    Marea Britanie) asigura specialisti in lectura in scoli, in
    sprijinul profesorilor si al elevilor.

    Studiul, care cuprinde statele UE plus Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia si Turcia, a fost realizat pentru Comisia Europeana de
    reteaua Eurydice, care ofera informatii si analize privind
    sistemele si politicile europene de educatie. incepand din 2011,
    reteaua consta din 37 de unitati nationale bazate in toate cele 33
    de tari participante la programul UE de invatare pe tot parcursul
    vietii (statele membre UE, Croatia, Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia, Elvetia si Turcia). Reteaua este coordonata si gestionata
    de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura a UE
    de la Bruxelles.

  • Bani nerambursabili pentru tineri fermieri: 50 de milioane de euro

    Fondurile nerambursabile alocate pentru aceasta sesiune de
    primire a proiectelor pentru Masura 112 sunt de 50 de milioane de
    euro.
    Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 euro
    pentru o exploatatie agricola cu dimensiune minima de 6 UDE
    (unitate de dimensiune economica). In cazul extinderii exploatatiei
    agricole, sprijinul pentru instalarea fermierului poate creste cu
    2.000 euro / 1 UDE , dar nu va putea depasi 25.000 euro /
    exploatatie.

    Pentru instalarea tinerilor fermieri, principiul finantarii
    nerambursabile este acela al acordarii unei prime de instalare.
    Sprijinul de instalare va fi acordat in doua transe de plata. Prima
    transa, intr-un procent de 60% din valoarea sprijinului pentru
    instalare, iar cea de a doua transa va fi de 40% din totalul
    sprijinului.

    Depunerea proiectelor aferente Masurii 112 se va face la
    Oficiile Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit ale
    APDRP, zilnic, in intervalul orar 09:00 – 14:00.

    Termenul limita al depunerii cererilor de proiecte pentru
    aceasta sesiune este vineri, 29 iulie 2011, ora 12:00.Pentru a
    primi finantare nerambursabila, solicitantul trebuie sa
    indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate
    in cadrul Ghidul Solicitantului aferent acestei masuri de
    finantare. Acesta se poate descarca gratuit de pe pagina de
    internet a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,
    www.aprdp.ro.

  • BRD cauta pentru finantare ONG-uri care au proiecte pentru copii si tineri

    Valoarea financiara a sprijinului pe care BRD doreste sa il
    acorde in 2011 este de maximum 80.000 de lei pentru fiecare
    proiect, iar proiectele cautate sunt cele care pot ameliora accesul
    la educatie al copiilor aflati in situatii dificile, integrarea in
    munca a tinerilor defavorizati si scaderea gradului lor de
    dependenta de sistemul de asistenta sociala.

    Beneficiarii programului sunt copii si tineri cu varste cuprinse
    intre 3 si 25 de ani, aflati in situatii dificile, fie din punct de
    vedere social (provenind din centre institutionalizate, familii
    sarace, zone defavorizate), fie afectati permanent sau temporar de
    o deficienta fizica sau psihica usoara, dar care nu sunt complet
    dependenti de alte persoane.

    La acest program de responsabilitate sociala, denumit “Schimba un
    destin. Da valoare unei vieti”, participa prin donatii lunare 1.300
    de angajati BRD, ale caror sume donate sunt dublate de banca. In
    trei ani, programul a investit fonduri totale de 220.000 de euro,
    sprijinind 24 de proiecte anuale si un numar de 1.450 de copii si
    tineri aflati in dificultate.

    Proiectele propuse vor fi jurizate de un comitet al angajatilor
    BRD. Solicitarile din partea ONG-urilor se primesc pe adresa
    responsabilitatesociala@brd.ro.

  • Funeriu: Din tara lui “merge si asa” Romania trebuie sa devina o tara de tip “yes, we can! “

    Funeriu a spus ca a incercat sa gaseasca valoarea sau valorile
    in jurul carora s-ar strange poporul roman si crede ca aceasta este
    educatia. El le-a spus olimpicilor prezenti ca a trait in Germania
    patru ani si a constatat ca atunci cand se afla in dificultate
    poporul german se uneste si munceste, ca a trait in SUA, unde
    poporul american se strange in jurul valorii “visului american”, ca
    a trait si cinci ani in Japonia, unde valoarea care uneste acest
    popor este istoria si traditia, iar in Franta, unde a trait 11 ani,
    poporul este atasat la principiile Revolutiei Franceze, “Libertate,
    Fraternitate, Egalitate”. Ministrul a spus ca a incercat sa
    gaseasca valorile in jurul carora se pot strange romanii, dar nu a
    gasit si crede ca aceasta valoare ar trebui sa fie educatia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ea are 1,2 milioane de urmaritori pe Twitter, 400.000 de fani pe Facebook si un milion pe Youtube

    Desi nu arata deloc rau, Justine spune ca mai putin imaginea si
    mai mult creativitatea au ajutat-o sa reuseasca sa-si faca o
    afacere pe internet. Justine este o impatimita a noilor tehnologii,
    punandu-si intreaga viata pe internet prin camera web fara fir si
    microfonul care o insotesc mereu. Canalul ei, iJustine, s-a extins
    de curand dintr-un spectacol singular intr-o reala platforma de
    televiziune. Un mare succes cat timp doua milioane de vizitatori
    unici i-au accesat pagina.

  • Revolutia Generatiei C – ei vor conduce lumea

    Vorbeste despre internet ca despre o noua religie cu entuziasm si un zambet larg pe buze. “Imi pot imagina viata fara internet, dar cateodata ma gandesc fatalist ca cineva ar putea sa apese butonul si sa-l opreasca.” E de departe cea mai tare tehnologie pe care a inventat-o cineva, spune tanarul Vlad Atanasiu, pentru ca “e un bun comun, e al nostru, al tuturor, nu il detine nimeni. N-a costat pe nimeni enorm sa-l faca si nu e nicidecum o pierdere pentru nimeni”. Are iPad, iPhone, blog si daca vrei sa il contactezi, poti s-o faci pe toate canalele posibile. E-mail, LinkedIn, Facebook, Twitter, Plaxo, Ning. Are gadgeturile toata ziua dupa el si nu se poate desprinde de ele.

    Vlad a inceput trei facultati, dar niciuna nu i-a starnit interesul pana la capat, asa ca a ales sa imbine pasiunea pentru tehnologie cu dezvoltarea personala si lucreaza de ani buni intr-un ONG. El ii spune “un proiect creativ, care avea nevoie de un gen de energie”. In fapt, a ales sa faca ce ii place si sa se dezlipeasca de cutumele dupa care altii isi ghideaza viata. S-a implicat alaturi de alti tineri de varsta lui, putin peste 20 de ani, intr-un model alternativ de educatie in care tinerii descopera cat de important e sa-ti ghidezi cariera dupa ce iti place si mai putin dupa regulile fortate impuse de societate. Conectivitatea a ajuns sa reprezinte membrii organizatiei atat de mult, incat Centrul de Resurse pentru Organizatii Studentesti poate functiona la fel de bine daca studentii se intalnesc direct sau nu. “Lucrez foarte mult online, asa ca organizatia poate sa functioneze la fel de bine daca avem wireless chiar si peste hotare”, explica Vlad.

    Tehnologia la putere

     

    “Sunt conectata constant la internet si e bine, pentru ca stiu cum sa-mi canalizez energiile”, zice Elena, amica lui Vlad. In timpul discutiei cu cei doi, degetele ei se plimbau pe ecranul tactil al telefonului la fiecare zece minute. “Nu e neaparat dependenta, dar iei ce ti-e bun din lucrul ala si-l folosesti in avantajul tau.” Un studiu recent al Fundatiei Soros Romania arata ca mai ales internetul ocupa un loc semnificativ in viata adolescentilor intervievati, semnificatia fiind pe deplin reflectata de locul in bugetul de timp al unei zile obisnuite de scoala.

    Pe internet se observa o preferinta clara pentru accesarea paginilor cu elemente crescute de interactivitate, insa interactiunea este evident indreptata inspre prieteni si alte persoane pe care respondentii le cunosc deja. Cumulat, trei sferturi dintre tineri isi petrec cel putin o ora pe zi online, iar jumatate dintre ei mai mult de trei ore. Mai expusi sunt cu precadere cei provenind din familii cu nivel de educatie formala mai mare si cu domiciliul in mediul urban. Grupul Leo Burnett a intreprins o cercetare extinsa, care a vizat conturarea unui portret al tinerilor romani din orasele mari. Alexandra Iavorschi, account director la Starcom MediaVest Group, divizia de media buying a grupului, ii numeste tineri dominati de tehnologie, dependenti de mobil si hedonisti, care traiesc dupa principiul “aici si acum”.

    Softurile specifice industriei media confirma ca tinerii din intervalul de varsta 18-25 de ani petrec, intr-adevar, in jur de trei-patru ore pe internet zilnic. Majoritatea il folosesc acasa, dar si la scoala sau cand sunt cu prietenii. Cu cat ne apropiem insa de 24-25 de ani, ii vom gasi stand pe internet si la locul de munca. Printre scopurile pentru care stau pe net se numara in principal comunicarea prin e-mail, cautarea de informatii, jocuri, muzica, descarcarea de software, citirea revistelor sau a ziarelor online, a blogurilor sau a forumurilor.

    “Accesul la informatie este intr-adevar ceva pozitiv. Singurul minus ar fi acela ca internetul nu are o constiinta si o cultura critica si e in egala masura pagubitor. Mereu ii intreb <Ce verificati voi cand stati pe internet? Nu tot ce gasiti acolo este in regula!>”, spune Alfred Bulai, sociolog si profesor universitar la scoala Nationala de stiinte Politice si Administrative. Cel mai mult timp se consuma pe retelele sociale, iar LinkedIn, Facebook, Twitter, Plaxo sau Ning, locurile unde Vlad si-a creat identitati, sunt accesate zilnic de mai bine de jumatate dintre navigatori. Facebook a devenit in ultimii doi-trei ani cea mai la moda retea, iar datele consultate de BUSINESS Magazin arata ca procentul tinerilor de 18-25 de ani din totalul utilizatorilor romani este de 53%, dintre care trei sferturi au 18-20 de ani – peste 1,3 milioane de persoane, ceea ce inseamna o penetrare de aproape 100% in acest segment de varsta in mediul urban.

  • Tinerii manageri. Povestile de succes ale celor care pot relansa economia

    In primavara lui 2006, la BUSINESS Magazin aparuse ideea a
    “ceva” despre tinerii manageri. Nu stiam daca va fi un cover story
    sau o analiza de tendinte, poate un top al celor mai bine platiti
    sau al celor mai scoliti tineri din afaceri. Observasem de-a lungul
    a zeci de interviuri ca la conducerea companiilor sau in primele
    linii de conducere a acestora dominau trei categorii de manageri:
    expati – fara doar si poate categoria cu cea mai mare greutate in
    2006 -, sefi cu state vechi – oameni cu varsta de peste 50 de ani
    si mai bine, care avusesera responsabilitati manageriale si inainte
    de 1990 – si tineri cu varste in jurul a 30 de ani, care lucrau
    deja cu milioane sau miliarde de euro si pareau, in ochii tuturor,
    veriga sanatoasa a economiei.


    Din mai multe puncte de vedere. Nu avusesera de-a face cu
    regimul anterior, fiind, la Revolutie, proaspeti absolventi de
    facultate. Crescusera o data cu economia si, fie ca ne place sau
    nu, se modelau dupa chipul si asemanarea noilor reguli economice.
    Aveau curaj sa ia decizii si sa vada partea plina a paharului. Dar,
    mai ales, aveau timpul de partea lor.

    “Daca e pe bune si veti lua in calcul managerii tineri din
    boardul celor mai mari companii din piata, da, ar trebui sa fiu si
    eu acolo.” Raspunsul si ok-ul pentru interviu veneau de la Doru
    Voicu, unul dintre primii 100 de manageri selectati, care preluase
    recent pozitia de director de dezvoltare a CEZ Romania (compania
    tocmai intrase pe piata locala in 2005, in urma achizitiei
    Electrica Oltenia). Decizia despre “ce sa facem despre tineri”
    fusese luata si ne aflam inaintea primei editii a 100 Tineri
    Manageri de Top, care urma a fi un catalog despre cei mai
    importanti 100 tineri manageri de pe piata, portretul lor robot
    fiind: maximum 40 de ani, roman si cu o pozitie in board-ul
    companiei; urma sa luam in calcul, cel putin la inceput, doar
    companiile din top 100 dupa cifra de afaceri.

    Acesta a fost unul dintre criterii, insa nu si singurul. Cele
    mai mari companii din Romania proveneau dintr-un numar limitat de
    domenii: industrie, telefonie mobila sau bunuri de larg consum. O
    serie de alte sectoare mai mult decat dinamice – precum IT,
    consultanta, avocatura, turism – nu generau vanzari de miliarde,
    insa aveau potential managerial, asa ca am luat si cele mai mari
    firme din fiecare domeniu si ne-am uitat in boardul lor.

    Lista cu primii 100 de manageri s-a legat repede (cel mai repede
    dintre toate cele cinci care au mai urmat) si a cuprins cei mai
    multi directori generali (fata de urmatoarele editii, cand
    managerii nu s-au repetat si nominalizarile au cuprins si pe
    ceilalti membri ai boardului, parteneri, directori financiari si de
    marketing, de dezvoltare sau orice alta functie de management care
    presupune luarea unor decizii strategice pentru companie).

    In 2011 si la a sasea editie, BUSINESS Magazin are deja un bazin
    de 600 de manageri pe care a pariat intr-unul din ultimii sase ani
    (inclusiv anul in curs). Suntem intr-unul din acele momente cand ne
    uitam daca metodele noastre de selectie, chiar daca nu au fost
    intotdeauna pe placul sau pe intelesul PR-istilor si chiar daca au
    mai fost criticate (nu se intampla tot timpul cand vine vorba de
    topuri?) au fost, pana la urma, eficiente. Iar masuratoarea
    eficientei nu poate sta decat intr-o discutie despre traseul
    managerilor care au facut parte din una dintre editii.

    Ce fac ei? Unde i-a dus criza sau planul de cariera pus la punct
    de sefa de HR? Cati au indraznit sa ia calea antreprenoriatului?
    Aproximativ 15% dintre cei care au intrat in vreuna dintre editiile
    catalogului – excluzand editia din 2011 – au promovat. O parte
    dintre ei au promovat in interiorul firmei, altii s-au mutat in
    alte companii sau in alte tari pentru o pozitie mai importanta. Mai
    putini au luat calea antreprenoriatului sau, dupa cum isi explica
    Sergiu Biris, fondatorul trilulilu, “foarte multi potentiali
    antreprenori prefera sa ramana angajati pentru ca asta le ofera o
    oarecare siguranta sau, mai rau, prefera sa plece din tara.

  • Trei sferturi dintre tineri ar dori sa munceasca in strainatate

    Tinerii romani ocupa locuri fruntase in clasamentul european si
    cand vine vorba de intentia de a porni o afacere. 61% dintre
    respondentii din Romania ar intra intr-un business, tendinta care
    se observa in majoritatea tarilor foste comuniste, precum Bulgaria,
    Letonia sau Polonia. Asta in timp ce tari puternic industrializate
    ca Germania si Italia se plaseaza pe ultimele locuri in UE din
    acest punct de vedere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Amenajare de gradini, inchiriere de ATV-uri sau cabinet medical. Ce afaceri fac tinerii care au luat bani de la stat?

    Astfel, tinerii care isi vor asigura partea de finantare in
    derularea business-ului lor, au fost primii care au primit aprobare
    din partea Agentiei.

    Vezi pe www.incont.ro cine sunt acestia si ce afaceri isi vor
    deschide!