Tag: magazine

  • Doi antreprenori din Moldova vând pijamale în valoare de 2,75 milioane de euro

    După doi ani în care au produs pulovere, doi antreprenori din Moldova şi-au orientat afacerea pe nişa producţiei vestimentaţiei de interior. 20 de ani mai târziu, Sofiaman controlează o reţea cu opt magazine, cu afaceri de aproape 3 milioane de euro şi cu planuri de ieşire în afara graniţelor.

    Sofiaman a fost înfiinţată în anul 1994, în Bacău, de antreprenorii Mihai Mihăiliasa, fost cadru militar, şi Teodora Mihăiliasa, de profesie învăţătoare. Timp de doi ani, afacerea de familie a fost axată pe producţia de pulovere, iar în anul 1996, odată cu relocarea în Târgu-Neamţ, antreprenorii au decis să treacă la producţia de articole de îmbrăcăminte de interior. „În anii următori, businessul Sofiaman a crescut constant, începând cu extinderea colaborării cu partenerii şi continuând cu deschiderea de magazine proprii în centre comerciale din întreaga ţară“, spune Florin Cucu, directorul general al Sofiaman, care s-a alăturat afacerii în 1999, cu scopul dezvoltării mărcii.

    Antreprenorii au început să comercializeze produsele prin vânzarea către distribuitori, ajungând la acoperire naţională în 2003. Trei ani mai târziu au deschis primul magazin Sofiaman, în Iaşi, în centrul comercial Moldova Mall. În 2008, au mutat producţia într-o nouă fabrică, cu o capacitate de peste 1.500 de unităţi/zi, iar în acelaşi an au deschis primul magazin outlet Sofiaman din Bucureşti, cât şi magazinul Sofiaman din Grand Arena Berceni. Compania a ajuns să producă producă anual peste 400.000 de articole de vestimentaţie de interior, îmbrăcăminte de noapte, lenjerie intimă, articole pentru bebeluşi şi copii, cât şi tricouri casual de bărbaţi şi bluze de damă.

    Toate sunt comercializate în reţeaua de opt magazine proprii din Bucureşti, Iaşi, Târgu-Neamţ, Suceava, prin cele două magazine deschise în sistem de franciză, printr-un magazin online, cât şi prin intermediul a peste 300 de unităţi ale distribuitorilor. Circa 14% din producţie ajunge în afara graniţelor prin exporturi în ţări precum Slovenia, Croaţia, Cehia, Slovacia şi Spania. Printre cele mai recente investiţii făcute de companie se află deschiderea magazinului Sofiaman din Mega Mall, obiectul unei investiţii de circa 100.000 de euro, şi relocarea magazinului din Polus Center Cluj, în urma unei investiţii de 80.000 de euro. „Afacerea a pornit cu cinci angajaţi, iar în prezent numărul lor a ajuns la 170, dintre care 120 lucrează în producţie. Pe lângă aceştia, se mai adaugă alţi 100 de angajaţi în alte fabrici partenere“, descrie Cucu evoluţia afacerii prin prisma numărului de angajaţi ai companiei.

    Cea mai mare investiţie realizată de companie, de circa 650.000 de euro, a fost făcută în intervalul 2007-2008 şi a avut ca obiect retehnologizarea fabricii şi modernizarea procesului de fabricaţie.

    Sofiaman a înregistrat creşteri constante, chiar şi pe timp de criză, evoluând de la o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane de euro în 2009, la venituri de  de 2,5 milioane de euro în 2015, iar anul acesta vor înregistra de o creştere de circa de 10%, ajungând la 2,75 milioane de euro, potrivit lui Florin Cucu, directorul general al companiei. În ce priveşte planurile de extindere a mărcii, acestea vizează creşterea reţelei de magazine, atât în mod direct, cât şi în sistem de franciză şi prin magazinul online. De asemenea, antreprenorii şi-au propus ca în viitorul apropiat să se îndrepte şi către pieţele externe şi să deschidă cel puţin un magazin în străinătate. „Concomitent cu planurile de extindere, intenţionăm şi o creştere a capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei cu produse noi“, spune directorul general al Sofiaman.

     Exporturile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt a doua industrie din România după cea auto ca aport la exporturile totale ale României, în valoare de 52 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 10% din acestea (circa 5,7 mld. euro) – producătorii români ce produc în sistem lohn, cât şi fabricile achiziţionate de străini pe piaţa locală sunt principalii factori care determină această valoare. Pentru zona Moldovei, ultima la capitolul investiţii străine atrase, industria confecţiilor şi încălţămintei reprezintă principalul motor de creştere. Sofiaman face parte dintr-un domeniu dominat atât în Neamţ, cât şi la nivel naţional de Rifil, liderul pieţei producătorilor de textile şi articole de îmbrăcăminte, cu o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei la un număr mediu de 705 salariaţi, şi Yarnea, cu o cifră de afaceri de 162,5 milioane de lei şi un număr mediu de 382 de salariaţi anul trecut, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerul de Finanţe. Atât Yarnea, cât şi Rifil sunt companii private cu capital italian, Rifil fiind de altfel prima societate cu capital străin înfiinţată pe piaţa locală.


     

  • Black Friday 2015: Ce ofertete au magazinele şi cine are cele mai mari reduceri

    Conceptul Black Friday, preluat de pe piaţa americană, a fost adus în România în 2011 de grupul care operează brandurile eMag şi Flanco. Astfel a ajuns  la cea de-a cincea ediţie, numărul participanţilor crescând de la un an la altul, la fel şi controversele privind valoarea reală a reducerilor din această perioadă. 

    Vezi aici ghidul de Black Friday: ce drepturi ai în perioadele de reduceri

    Black Friday marchează intrarea în sezonul de cumpărături de iarnă prin acordarea de reduceri semnificative de preţuri, în general pentru o zi. În mod tradiţional, evenimentul are loc în ultima zi de vineri a lunii noiembrie, însă retailerii români au “furat” startul anul trecut, ca şi în 2015, lansând campaniile de reduceri cu o săptămână înaintea evenimentului din America de Nord.

    Pentru ediţia din acest an, retailerii care au anunţat promoţii acoperă o varietate de domenii, de la produse IT, modă, ceasuri, jucării pentru copii, decoraţiuni, până la produse cosmetice şi bijuterii.

    Printre cei mai cunoscuţi retaileri care vor participa la campanie se află Altex, eMag, Flanco, EvoMag, elefant.ro, F64, Germanos, Carrefour, Quickmobile (electro-IT), Ecco, Otter, Originals (încălţăminte), Watchshop, cautceas.ro, topceas.ro (ceasuri), Somproduct (articole pentru casă) sau Avon (produse cosmetice).

    Dintre companiile care au anunţat vânzările înregistrate anul trecut de Black Friday, cele mai mari încasări au fost obţinute de eMag (165 de milioane de lei) şi Flanco (98 de milioane de lei).

    Ştire în curs de actualizare. Vom adăuga şi alte oferte în zilele următoare.

    Vezi ofertele:

    Evolio

    QuickMobile

    Domo (reducerile Domo nu vin de Black Friday, ci în contextul închiderii magazinelor fizice)

    Dressbox

    PC Garage

    Sole Luxury Boutique

    Elefant

    eMAG

    Mobexpert

    Neoplaza

    PretzMic

    Autovit

    Fashion Days

    CEL.ro

    Praktiker

  • Domo închide toate cele 75 de magazine şi rămâne doar cu operaţiuni online

    Retailerul de electro-IT Domo, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de profil, cu afaceri de peste 600 mil. lei anul trecut, va închide toate magazinele fizice pentru a ră­mâne cu operaţiuni doar online, potrivit surselor din pia­ţă. O parte dintre magazine au fost deja preluate de com­pe­titori, iar furnizorii de electronice şi electrocasnice spun că nu au fost plătiţi, motiv pentru care nu mai livrează marfă com­­paniei care are deja probleme financiare de mai mulţi ani.

    Retailerul oferă reduceri de până la 90%, oferta fiind valabilă în magazine în perioada 13-30 noiembrie. În oferta online apar preţuri de 1-2 lei pentru produse precum „Protecţie spate iGo iPad 2” sau  „Carcasă iPad”. În ofertă apar însă şi alte produse, respectiv mouse-uri, cabluri sau ondulatoare de păr.

    Până la închiderea ediţiei repre­zentanţii Domo nu au răspuns solicitării ZF. Potrivit ultimelor date, Domo avea în toamnă circa 75 de magazine fizice şi unu online.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • QuickMobile oferă reduceri de până la 80% de Black Friday

    QuickMobile va organiza campania de reduceri Black Friday 2015 în perioada 20 – 22 noiembrie, atât în magazinul online cât şi în magazinele fizice. Comenzile vor fi preluate începând cu primele ore ale zilei de vineri, iar QuickMobile a pregătit stocuri în valoare de 5 milioane de euro şi va oferi reduceri de până la 80%, potrivit companiei.

    Printre produsele care vor fi disponibile cu preţ redus se numără: Apple Watch, Transportorul Smart Balance Wheel, Samsung Galaxy S6 Edge, tableta Nokia N1, dar şi accesorii de lux, precum Moschino şi Gucci.

    De asemenea, QuickMobile va oferi o platformă specială de cumpărături printr-un singur click. Astfel, timpul de finalizare a comenzii se va reduce semnificativ, la sub 60 de secunde.

    Clientii care platesc online cu cardul vor avea prioritate la livrarea produselor, iar transportul va fi gratuit indiferent de valoarea comenzii.

  • Cea mai uşoara bicicletă pliabilă din lume, construită de doi tineri români în Londra, lansată pe Kickstarter – FOTO

    Doi tineri români stabiliţi în Londra, Petre Crăciun şi Ligia Stan, au construit cea mai uşoară biciletă pliabilă din lume, aceasta a fost a lansată astăzi şi pe platforma americană de crowdfunding kickstarter.com.

    Absolvent al liceului de arte Tonitza din Bucureşti, Petre Crăciun a lucrat la designul bicicletei Hummingbird în timp ce studia la universitatea de design din Bournemouth, în Marea Britanie. “Am încercat să cumpăr o bicicletă pliabilă uşoară, dar nu am putut să găsesc nimic în magazine. Apoi m-am gândit că aş putea să construiesc eu o bicicleta – aşa s-a născut Hummingbird”, spune Petre.

    Hummingbird este cea mai usoara bicicleta pliabila din lume cântărind doar 6.5 kilograme, cu  3-4 kg mai puţin decât alte biciclete pliabile de pe piaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lidl deschide un nou magazin în Craiova

    Noua unitate se va deschide în Strada Caracal, nr. 150 A, având o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1200 m², şi o capacitate de 120 de locuri de parcare. Odată cu deschiderea sa, vor fi create 20 de noi locuri de muncă. Orarul de funcţionare al noii unităţi va fi următorul: între 7:30 şi 22:00 de luni până sâmbătă, iar duminica, între 8:00 şi 20:00.

    Lidl are în prezent peste 4.200 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • BLACK FRIDAY 2015: Noutăţi, oferte şi reduceri

    Potrivit sursei citate, unele magazine vor alege să ofere reduceri în perioada 24-29 noiembrie, iar altele vor oferi diverse promoţii şi reduceri în intervalul 16-22 noiembrie, cu o săptămână mai devreme de data la care se sărbătoreşte Black Friday în străinătate, cum s-a întamplat şi în anii anteriori.

    BLACK FRIDAY este o sărbătoare americană care a reuşit să se impună pe majoritatea pieţelor din lume. Sub aspectul reducerilor substanţiale la diverse produse, retailerii reuşesc să atragă foarte mulţi clienţi ce sunt dispuşi să scoată din buzunar sume de bani pentru laptop-uri, televizoare, monitoare, maşini de spălat, tablete, telefoane mobile sau console video.

    În anii trecuţi, magazinele mari, precum Emag, Evomag.ro, Flanco, Domo, Altex, au anunţat că vor devansa Black Friday-ul organizat de ei cu o săptămână, astfel că şi în 2015 se va întâmpla acest lucru, Black Friday având loc în vinerea de 20 noiembrie 2015. Reducerile s-au prelungit în multe cazuri şi în weekendul următor, respectiv între 21 şi 23 noiembrie.

    Însă nu toate magazinele din România vor oferi reducerile pe data de 20 noiembrie, unii retaileri şi unele magazine pregătind ofertele pentru data de 27 noiembrie. 

    Lista magazinelor care vor participa la BLACK FRIDAY 2015, care este în continuă actualizare, include magazine de electronice şi IT, magazine de haine, încălţăminte şi accesorii, magazine de cărţi şi materiale didactice, magazine de ceasuri, magazine pentru copii, magazine Home & Deco sau magazine cu cosmetice.

    Printre magazinele care şi-au anunţat deja participarea la Black Friday 2015 se număra EvoMag, MarketOnline, Elefant, Otter, My Closet sau Avon.

    LISTA magazinelor participante la Black Friday 2015:

    Magazine de electronice şi IT

    Elefant

    Evomag

    Marketonline

    Clickshop

    Flanco

    TeamDeals

    Magazine de haine, încălţăminte şi accesorii

    My Closet

    deClub.ro

    Zorile Store

    KurtMann

    StarShinerS

    Ecco Shoes

    dEpurtat

    Kalapod.ro

    Otter

    Magazine de cărţi şi materiale didactice

    Elefant

    Libris

    Nemira

    Magazine de ceasuri, bijuterii, parfumuri

    Dasha

    WatchShop

    Matar

    Magazine pentru copii

    Noriel

    Nichiduta

    Magazine de cosmetice

    Avon

    cupio.ro.

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 42 de magazine şi 8100 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • Care este valoarea reală a clientului, astăzi, la noi?

    Veneam din Italia, unde tocmai mă minunasem în faţa unei abordări care mi s-a părut SF: o factură neplătită la electricitate şi, drept urmare, compania „taie“ curentul clientului. Cu toate acestea, clientul putea folosi becurile din casă, ba chiar şi instantul pentru încălzirea apei sau plita de gătit. Este adevărat, nu la putere maximă, dar o cafea tot puteai face. Iar clienţii au plătit ce au avut de plătit, ba chiar şi o taxă decentă de reconectare – care mi se pare în regulă – iar conflictul, dacă îi putem spune aşa, a fost stins civilizat, fără ameninţări, lapidări, deplasări sau alte „ări“.

    Când vom ajunge şi noi, oare, la relaţii cu adevărat normale între client şi furnizori? Ştiu că or să sară unii să-mi spună să nu generalizez, şi nici nu vreau asta, dar de cele mai multe ori, indiferent că vobim de un taximetrist, de un comerciant sau de un bancher, am sentimentul că eu, consumatorul, am pierdut meciul. Indiferent ce va să zică asta, că am îndurat fumul ţigării din taxi, că am închis ochii la calitatea mărfii sau că am acceptat un ton nepotrivit sau penalităţi aiurea.

    Care este valoarea reală a clientului astăzi, la noi, dincolo de fardul marketingului?

    Pentru că eu, consumatorul, cred că sunt important, şi nu numai eu, ci şi colegii mei, dumneavoastră, cei care citiţi revista, prietenii dumneavoastră şi toţi care susţinem întreg lanţul – magazine, bănci, furnizori de servicii. Plătim taxe şi impozite care sprijină pensionari, persoane asistate, funcţionari, investiţii publice, preşedinţi şi parlamente. Sunt/suntem alfa şi omega, începutul şi sfârşitul în circuitul economic şi oricine se consideră „too big to fail“ ar trebui să fie conştient că mărimea sa este suportată de micimea mea.

    Am scris în mai multe rânduri despre ceea ce cred că este o altă lipsă a societăţii româneşti – cea a avocaţilor. Avem foarte buni specialişti, experţi în legislaţie sau business sau procese penale şi civile, citaţi în reviste şi chemaţi le televiziuni, dar ne lipsesc avocaţi care să ajute cetăţeanul simplu în cazul în care a fost nedreptăţit. Avocaţi cu o atitudine proactivă, deschisă şi înţelegătoare, aflaţi în curtea furnizorului de utilităţi, în salonul spitalului sau pe holurile instituţiilor statului, avocaţi care să-i desluşească clientului clauzele contractuale pentru care semnează. Şi cred, sper că societatea românească, cinică şi crudă cu cei care nu ştiu să se apere, fie ei consumatori, întreprinzători, pietoni sau şoferi, medici sau pacienţi, s-ar însănătoşi în cazul în care nedreptatea ar fi taxată corespunzător.

    Doi la mână, poate că ar trebui să ieşim din poziţia de piaţă mică şi ieftină, din cauza puterii reduse de cumpărare. Îmi sprijină ideea Angela Filote, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, care, la un summit pentru investitori, a pledat pentru o creştere a salariilor, dar bazată pe competitivitate, şi pentru măsuri destinate trecerii de la un stat cu costuri scăzute la unul cu forţă de muncă cu valoare adăugată medie şi mare, fără a pierde interesul investitorilor. „Nu cred că România îşi permite să aibă ca principal avantaj costul scăzut, nu cred că e corect pentru români“, a spus oficialul european.
    De aici ar trebui să înceapă treaba strategilor guvernamentali sau de partid, zic, şi, atunci când o să vă opriţi din râs, o să îmi daţi dreptate.

    Ilustrez cu „Masa frugală“ a lui Pablo Picasso.