“În prezent, Uniunea Europeană, în special ţările puternic îndatorate, au în faţă un deceniu pierdut. De fapt ar putea fi vorba de mai mult de un deceniu, având în vedere că Japonia s-a confruntat cu o situaţie similară, respectiv un boom imobiliar urmat de o criză bancară şi a ajuns la 25 de ani fără creştere”, a spus Soros. El a avertizat că acest fapt va provoca tensiuni în Uniunea Europeană care ar putea să o distrugă, acesta fiind “un pericol real”. Soros a făcut afirmaţiile într-un interviu pentru CNN care urmează să fie difuzat duminică.
Tag: Grecia
-
Aproximativ 100.000 de greci au manifestat împotriva votului asupra planului de austeritate
Peste zece clădiri, goale, erau cuprinse de flăcări duminică seara în centrul Atenei, majoritatea incendiate cu cocteiluri Molotov lansate în cursul manifestaţiilor împotriva măsurilor de austeritate, au anunţat pompierii şi poliţia. “Aproximativ zece clădiri sunt în flăcări, majoritatea din cauza cocteilurilor Molotov”, a anunţat Nikolaos Tsongas, purtătorul de cuvânt al pompierilor. El a precizat că vehiculele de pompieri nu se pot apropia de locurile sinistrate din cauza numărului de oameni aflaţi pe străzi.
-
UE către greci: acum tăiaţi şi pensiile!
Ca atare, guvernul elen va trebui să economisească 3 mld. euro în 2012 şi încă 10 mld. până în 2015, prin reducerea salariului minim cu 22% şi cu încă 10% pentru tinerii sub 25 de ani, îngheţarea indexărilor de lefuri până ce şomajul va fi redus de la 19% la mai puţin de 10%, reducerea la 3 ani a duratei maxime a contractelor colective de muncă, tăierea cu 2% a contribuţiilor angajatorilor la asigurările sociale şi cu 3% a celor plătite de angajaţi la fondul de asigurări sociale.
Singura cerinţă neacceptată, potrivit presei elene, a fost reducerea cu 15% a cheltuielilor cu pensiile. Creditorii i-au trasat însă Greciei un termen de 15 zile să găsească o altă zonă din buget din care să taie 300 mil. euro, posibil în domeniul apărării.
Ministerul pentru Reformă în Administraţie a anunţat deja că guvernul intenţionează să concedieze 15.000 de angajaţi din sectorul public şi să desfiinţeze sau să reducă numărul agenţiilor din sectorul public, până la sfârşitul acestui an. Guvernul are ca obiectiv ca numărul angajaţilor din sectorul public să fie redus cu 150.000 până la sfârşitul anului 2015.
Circa 3.500 de persoane au manifestat sâmbătă la Atena şi 4.000 la Salonic, la apelul sindicatelor, contra măsurilor de austeritate. Planul cu noile măsuri de restrângere a cheltuielilor va fi prezentat duminică în parlamentul elen.
-
Grecia trebuie să reducă cheltuielile cu 3,2 miliarde euro în acest an
Troica internaţională şi guvernul elen au convenit până în prezent reducerea cheltuielilor cu circa 2,5 miliarde de euro şi trebuie găsite soluţii pentru economisirea altor 700 de milioane de euro, a relatat Ta Nea, fără să precizeze sursa informaţiilor, potrivit publicaţiei elene Ta Nea. Guvernul a convenit restrângerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii şi al farmaciilor cu 1,1 miliarde de euro, în cel al apărării cu 300 milioane euro, în timp ce investiţiile de stat vor fi tăiate cu 400 de milioane de euro. Alte 650 de milioane de euro vor fi economisite prin reducerea subvenţiilor şi a altor costuri.
-
Juncker: Intrarea Greciei în faliment nu poate fi exclusă
Juncker a afirmat că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atât timp cât nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale. “Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie”, a spus el. Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena “să-şi arate muşchii” în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.
-
Parlamentari eleni: Germania datorează Greciei 54 mld. euro pentru un împrumut din timpul războiului
De asemenea, parlamentarii solicită şi acordarea unor reparaţii pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi a valorilor furate, potrivit Athens News. Parlamentarii vor ca această chestiune să fie discutată în prezenţa miniştrilor de Finanţe, de Extene, Apărării şi Justiţiei, dar şi a reprezentanţilor părţilor interesate. Semnatarii doresc ca Parlamentul să adopte o poziţie clară asupra chestiunii, pe care o descriu ca “o problemă naţională crucială”.
-
Alpha Bank amână fuziunea cu Eurobank
Creditorii privaţi ai Greciei, între care băncile greceşti, germane şi franceze ocupă locuri de frunte, negociază sub egida autorităţilor din zona euro o reducere a poverii datoriei elene cu circa 100 de miliarde de euro, în virtutea căreia băncile urmează să-şi asume o pierdere de cel puţin 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor greceşti din portofoliu.
Negocierile pentru aşa-numitul PSI (acordul de implicare a creditorilor privaţi) sunt în derulare, iar o sursă citată de AP a relatat luni că acordul final ar putea viza mărirea pierderii creditorilor privaţi la 70% din valoarea obligaţiunilor.
Alpha Bank “intenţionează să aştepte finalizarea termenilor PSI, al căror impact este aşteptat să fie diferit pentru părţile implicate în fuziune (Alpha şi Eurobank), iar apoi să convoace adunarea acţionarilor, astfel încât aceasta să fie corect informată în vederea deciziei ulterioare”, a comunicat grupul elen într-o declaraţie remisă bursei din Atena şi citată de Dow Jones.
Băncile greceşti ar urma să-şi asume pierderi de circa 17 miliarde de euro din totalul de 100 de miliarde. Alpha Bank deţine obligaţiuni guvernamentale elene în valoare de 3,5 miliarde de euro, în timp ce Eurobank deţine circa 7 miliarde.
Restructurarea datoriei elene cu implicarea creditorilor privaţi este o precondiţie pentru ca Grecia să primească noul pachet de susţinere financiară din partea zonei euro, estimat la 130 de miliarde de euro.
Conform termenilor acordului de fuziune anunţaţi în august, acţionarii Eurobank ar urma să primească cinci acţiuni noi Alpha Bank pentru fiecare şapte acţiuni ale lor. La acea vreme, pierderea care ar fi trebuit să fie asumată de băncile deţinătoare de obligaţiuni elene era mult mai mică, de 21% din valoarea nominală.
Tranzacţionarea acţiunilor Alpha Bank şi EFG Eurobank a fost oprită luni la bursa din Atena.
Anunţul Alpha Bank intervine la câteva zile după ce autoritatea elenă pentru concurenţă şi-a dat acordul pentru fuziune.
Fuziunea Alpha cu Eurobank ar crea una dintre cele mai mari bănci din zona euro, cu o reţea de peste 1.300 de sucursale în opt ţări şi poziţie în top 3 al pieţei în Bulgaria, România, Cipru şi Serbia. Noul grup ar deveni cel mai mare din Grecia, cu poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat în august 2011 fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).
În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.
-
Germania presează Grecia să renunţe la controlul asupra politicii bugetare
Introducerea unei astfel de măsuri ar reprezenta o extindere fără precedent a controlului UE asupra statelor membre. Noul comisar ar avea puterea de a bloca prin “veto” decizii luate de guvernul elen, dacă acestea nu sunt conforme cu ţintele stabilite de creditorii internaţionali. Noul administrator, numit de alţi miniştri de Finanţe din zona euro, va avea responsabilitatea de a supraveghea “toate marile sectoare de cheltuieli” ale guvernului de la Atena. “Consolidarea bugetară trebuie pusă sub un control strict. Având în vedere rezultatele dezamăgitoare de până acum în respectarea obiectivelor, Grecia trebuie să accepte transferul suveranităţii bugetare la nivel european pentru o anumită perioadă de timp”, se arată în document.
-
Unde se duc banii din bugetul UE
Aceasta, susţin analiştii Deutsche Bank, are impact în potenţialul de dezvoltare pe termen lung pentru statele beneficiare. Fondurile de coeziune stimulează creşterea economică, prin finanţarea unor măsuri orientate spre sporirea cererii, în timp ce fondurile pentru politica agricolă nu promovează creşterea, ci doar compensează dezechilibre rezultate din reforme structurale care au afectat sectorul agricol din ţările respective.
Presiunile asupra bugetului comunitar generate de criza datoriilor şi de pachetele de salvare pentru ţări ca Grecia sau Portugalia, în condiţiile în care recesiunea ameninţă Europa, iar dezechilibrele structurale între ţări sunt considerabile, pot alimenta tensiuni politice în UE. Cu cât o ţară se găseşte într-o situaţie mai dificilă din punct de vedere economic, cu atât va cere fonduri mai mari. De cealaltă parte, ţările puternice ale UE, care contribuie cel mai mult la bugetul comunitar, ar putea reclama o putere mai mare de decizie în fixarea direcţiilor viitoare de evoluţie ale Uniunii, consideră analiştii germani.
Graficul nu include plăţile pentru preaderare. Procentele se referă la bugetul UE pe 2011 şi sunt exprimate ca pondere din venitul naţional brut – VNB (care reflectă veniturile obţinute de unităţile economice naţionale indiferent de locul de desfăşurare a activităţii), nu din PIB (care reflectă rezultatele activităţii economice pe teritoriul ţării). VNB este indicatorul folosit de UE pentru proiectarea contribuţiei totale a fiecărui stat membru la bugetul comunitar.
-
Avalanşa scăderilor de rating îngroapă Europa
Fondul European pentru Stabilitate Financiară “are suficiente mijloace ca să-şi onoreze angajamentele actuale şi viitoare care decurg din programele de ajustare ale ţărilor zonei euro”, a declarat Klaus Regling, CEO al Fondului, comentând decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul acestuia de la AAA la AA+, după ce a tăiat în acelaşi fel ratingurile a nouă ţări din zona euro. “Fondul are suficienţi bani ca să reuşească”, a tradus ministrul francez al bugetului, Valerie Pecresse.
Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) a fost înfiinţat ca să susţină, prin vânzări de obigaţiuni garantate de statele puternice ale zonei euro, ţările cu probleme – Grecia, Irlanda şi Portugalia, confruntate cu imposibilitatea de a se mai finanţa de pe piaţă din cauza dobânzilor înalte. Ratingul AAA căpătat de fond la înfiinţare a fost susţinut de faptul că principalii săi contributori – Germania, Franţa, Austria, Olanda, Finlanda sau Luxemburg – beneficiau de rating AAA. EFSF, pornit o capacitate iniţială de finanţare de 440 de miliarde de euro, ar urma să fie dublat din iulie de un fond permanent, un fel de FMI european (Mecanismul European pentru Stabilitate), de capitalizarea căruia se vor ocupa guvernele europene. Cum se ştie, criza datoriilor s-a acutizat anul trecut atunci când a apărut pericolul ca închiderea de către pieţele financiare a accesului pentru Spania sau Italia să împovăreze Fondul cu nişte programe de salvare mai scumpe decât toate resursele aflate la dispoziţia lui.
Decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul Franţei şi al Austriei la AA+ şi de a ataşa perspectivă negativă ratingului pentru ultimele trei ţări menţionate mai sus lasă însă Germania în postura de ultim mohican al puterii financiare a Europei, cu efect dublu – o presiune sporită pe finanţele Germaniei şi scăderea consecutivă a capacităţii fondului de a atrage resurse, reducând eligibilitatea obligaţiunilor emise de fond drept colateral la licitaţiile de credite organizate de Banca Centrală Europeană. “Angajamentele EFSF nu mai sunt susţinute de garanţii din partea unor state membre ale zonei euro notate cu rating AAA de Standard & Poor’s sau de titluri notate cu AAA şi nu există suplimentări de credit suficiente ca să contracareze ceea ce noi considerăm o scădere a capacităţii statelor respective de a obţine finanţare”, a conchis agenţia de rating.
În privinţa suplimentării fondului, nici nu se pune problema, a replicat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, pentru că garanţiile de care dispune acum sunt suficiente pentru necesităţile din următoarele luni (Germania contribuie cu garanţii în valoare de 211 miliarde de euro). Ba mai mult, cancelarul Angela Merkel a şi spus că ea “a fost întotdeauna de părere că EFSF n-are neapărat nevoie de rating AAA”, conform Bloomberg. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a adăugat însă, conform AFP, că va fi nevoie ca ţările rămase cu cel mai mare rating să-şi majoreze contribuţiile, “dacă vrem să avem parte de aceleaşi dobânzi şi de aceeaşi capacitate de creditare”. Şi e previzibil că o creştere a poverii pe umerii Germaniei, în condiţiile în care tocmai bate la uşă aprobarea viitorului pachet de salvare pentru Grecia, estimat la 130 de miliarde de euro.
Analiştii Crédit Agricole notează că implicaţiile imediate ale acţiunilor Standard & Poor’s vor rămâne limitate (ceea ce s-a şi văzut (Japonia tocmai a cumpărat, imediat după scăderea ratingului EFSF, titluri în valoare de 1,5 mld. euro emise de acesta, iar oficialii niponi şi-au exprimat încrederea în el), mai ales că investitorii deja se aşteptau la astfel de retrogradări, care n-au fost un şoc pentru ei. “Implicaţiile politice pe termen lung sunt mai puţin evidente, în special pentru Germania şi Franţa, în perspectiva următoarelor reuniuni la vârf care vor decide viitorul politicii fiscale în UE”, arată Frederik Ducrozet şi Hervé Goulletquer, analişti ai Crédit Agricole.
“Reducerile de rating vor accelera procesul de integrare fiscală, ducând la un pact fiscal mai dur decât cel avut în vedere până acum, iar aria lui de acţiune va fi rapid lărgită spre a cuprinde măsuri de stimulare a creşterii şi reforme instituţionale”, afirmă analiştii francezi. La sfârşitul acestei luni, oficialii zonei euro şi ai UE ar urma, într-adevăr, să bată în cuie îndelung disputatul text al pactului fiscal care stabileşte felul cum se vor aplica limitele de deficit bugetar, sancţiunile pentru depăşirea lui şi posibilităţile de armonizare fiscală între ţările membre.