In 2009 si pierderile inregistrate de companie s-au adancit,
crescand cu peste 100%: daca in 2008 pierderile erau de circa 1,5
milioane de euro, anul trecut au deparit 3,6 milioane de euro.
Lantul G’Market are acum la sase spatii, conform informatiilor
listate pe site-ul companiei, din care trei in Bucuresti, doua la
Iasi si unul in Focsani.
Pe piata romaneasca, cele mai mari retele de supermarketuri sunt
operate de Carrefour (Carrefour Market), Billa si Mega Image.
“Din cele 160 de dosare, 16 au fost soluţionate, şi toate in
favoarea noastra”, declara pentru Evenimentul Zilei seful
ANPC, Constantin Cerbulescu, referindu-se la
procesele pe rol cu bancile din cauza clauzelor abuzive din
contracte. Un nou acord cu FMI nu inseamna contractarea unui nou
imprumut, ci “este vorba despre un acord de precautie”, care va
contribui la consolidarea credibilitatii Romaniei pe pietele
externe, sustine ministrul finantelor, Gheorghe Ialomitianu.
Dupa ce a iesit din proiectul realizarii unei
termocentrale la Galati, grupul ceh CEZ a decis sa se retraga si din
proiectul constructiei reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare
de la Cernavoda, motivand ca vrea sa caute in regiune proiecte cu
un risc mai mic si care sa asigure o recuperare mai rapida a
investitiei, informeaza Adevarul. Pentru ca nu exista cerere
de credite, bancile lanseaza oferte avantajoase de refinantare ce
vizeaza clientii concurentei.
Conditiile pentru Prima Casa se modifica,
anunta Romania Libera: cei care au deja o casa luata in urma
cu minimum 10 ani pot apela la un credit garantat de stat pentru
cumpararea alteia, iar daca se construieste o casa in asociere,
sunt acceptate si doua persoane, in loc de sapte, cum era pana
acum. Autostrada Transilvania sau Centrala Cernavoda risca sa
devina amintiri: proiectele mai vechi de cinci ani, precum si cele
noi vor fi stopate sau limitate in bugetul pe 2011.
Confruntate cu un numar mare de rascumparari
de polite de asigurari de viata din partea clientilor care nu mai
pot sau nu mai doresc sa plateasca anual pana la cateva sute de
euro, firmele de asigurari vor sa cunoasca mai multe
date exacte despre situatia financiara a clientilor, ba chiar si
“obiectivele financiare pe termen lung” ale
acestora, remarca Gandul. Billa deschide joi un
magazin la Brasov, iar Praktiker vineri mai deschide unul la
Botosani.
Aprobarea in Depozitarul Central a
tranzactiilor over-the-counter – tranzactii derulate in afara
bursei, prin negociere directa intre doua parti – a determinat
reactii pro si contra in randul brokerilor,
argumentele celor doua tabere fiind prezentate de Ziarul
Financiar. Palatul Parlamentului, cea mai importanta atractie a
Capitalei, a primit in medie de la inceputul anului 403 vizitatori
pe zi, de doua ori mai putin decat cladirea Parlamentului din
Ungaria, a calculat ziarul.
De exemplu,
clujenii cumpara carnea de pasare cu 5 lei pe kg, in timp ce
vasluienii o gasesc in galantare cu 14 lei pe kg. Locuitorii din
Harghita achizitioneaza cea mai ieftina carne de vita si porc, in
Constanta se gaseste cea mai ieftina telemea, in timp ce la Covasna
ouale au cel mai mare pret.
Aceleasi statistici mai arata
ca in pietele din Brasov pot fi gasiti cei mai ieftini cartofi, cu
0,8-1,2 lei pe kg, judetul fiind recunoscut ca un mare producator
in domeniu, in timp ce locuitorii din Mehedinti dau pe acelasi
kilogram de cartofi pana la de trei ori mai mult.
Detalii pe
www.gandul.info.
In cladirea de birouri ridicata langa centrul logistic din
Voluntari, la marginea Capitalei, Raul Ciurtin isi petrece doar
cateva zile pe luna, restul timpului fiind impartit intre fabricile
din Alba Iulia si cea de la Campulung. “La sfarsit de saptamana
insa nu lucrez, ci petrec timpul cu familia sau pescuiesc”, spune
antreprenorul roman de 38 de ani, care a transformat in unsprezece
ani o fabrica falimentara de lactate intr-un competitor serios
pentru multinationalele de pe piata – FrieslandCampina, Danone,
Lactalis si Hochland.
Anul acesta, estimeaza Ciurtin, valoarea pietei ar putea scadea
cu circa zece procente – evolutie ce are efectul unui dus rece
pentru procesatori, pentru ca intervine dupa 2009, cand vanzarile
au fost mai degraba liniare, iar pana la criza domeniul s-a bucurat
de o lunga perioada in care lactatele au fost vedete intre bunurile
de larg consum, inregistrand plusuri anuale de peste 20%.
Intr-un astfel de context, Albalact isi propune sa-si majoreze
insa cotele de piata pana la final de an, in dauna competitorilor.
Ca urmare a rebrandingului marcii Zuzu, cota de piata ar urma sa
creasca pentru produsele din aceasta gama cu 1-3% pana la finalul
anului, iar marca Raraul ar trebui sa-si adjudece, conform
previziunilor, inca cinci procente din piata. De fapt, anul acesta
compania a tintit sa creasca vanzarile prin parghii pe care in anii
anteriori, cand a investit zeci de milioane de euro in capacitati
de productie, le-a lasat pe plan secund.
Astfel, Albalact a cheltuit numai pentru proiectul de rebranding
al marcii Zuzu o jumatate de milion de euro, dupa ce anul trecut
n-a adus nimic nou in comunicarea acestui brand. Investitiile
bugetate pentru acest an vizeaza insa si segmentul de distributie,
pana la sfarsitul anului urmand ca numarul de angajati din acest
departament sa fie mai mare cu un sfert fata de 2009, cand
distributia opera cu 200 de oameni. In zona logistica si a parcului
de masini, investitiile din acest an “depasesc 2 mil. euro”, spune
Ciurtin.
Referitor la asteptarile pentru ultima parte a anului, seful
Albalact nu are o atitudine prea optimista: “Ma astept la o
crestere usoara fata de anul trecut, dar profitabila”. Anul trecut,
compania a avut o crestere a cifrei de afaceri de aproape 19%, la
peste 53 de milioane de euro, iar profitabilitatea a crescut
spectaculos (cu 330%), ajungand la 600.000 de euro. Cu toate
acestea, petitorii n-au mai batut anul acesta la usa lui Ciurtin ca
in alti ani (in 2009 au fost in jur de zece investitori strategici
si fonduri de investitii); oricum insa, “acesta este cel mai prost
moment posibil pentru o vanzare”, argumenteaza el.
Nici in trecut nu s-a gasit o cale de mijloc intre ce ofereau
petitorii si asteptarile actionarilor majoritari, Raul si Petru
Ciurtin (“nu era un punct in care ne puteam intalni cu discutiile”,
spune antreprenorul), astfel incat acum cu atat mai mici sunt
sansele sa se intample acest lucru. Pe termen lung, se vede tot la
carma companiei, mai ales ca “avem incredere si in viitor”, vizand
pentru anul in curs o crestere moderata a cifrei de afaceri. Ce
l-ar putea convinge sa se retraga din afacere? Doar o oferta
(“putin probabila”) care ar fi de cateva ori mai mare decat
capitalizarea bursiera a companiei. In prezent, capitalizarea
bursiera a companiei este de 38 de milioane de euro, iar familia
Ciurtin este actionar majoritar, cu un pachet de actiuni de aproape
48%.
Din cele 2.000 de tone de mustar pe an, plus alte cateva sute de
tone de ketchup si maioneza produse de o fabrica din Sibiu, doar 40
% din productie este vanduta pe cont propriu, iar restul ajunge in
hipermarketuri.
Toate lanturile Carrefour, Cora, Real, Metro, Mega Image, Penny
sau Profi vand alimente, cosmetice, produse de igiena sau scutece,
pe care pun marca proprie. Preturile sunt cu 20 pana la 40% mai
mici fata de marcile cunoscute la nivel national. Dar marii
producatori sustin ca pretul mic poate ascunde o calitate mai
slaba.
“Daca intr-un tip de salam avem un procent de carne, de slanina
si de alte componente, atunci, ca sa scoti un pret mai mic, reduci
procentul de carne”, explica Dragos Frumosu, presedintele
Federatiilor Sindicale din Industria Alimentara.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
O portiune de maxim 50 mp din tavanul fals de rigips al
complexului a cazut, insa nu au existat victime, potrivit
autoritatilor. De fapt, cand serviciile de interventie si
echipajele de ambulanta au inceput sa evalueze prima desprindere a
tavanului fals, a avut loc o noua prabusire.
Potrivit Mediafax, tavanul s-a prabusit la etajul intai,
deasupra scarii rulante ce ducea la restaurantele de jos. Concret,
o bucata foarte mare din tavanul fals din rigips a cazut, iar la
scurt timp, in aceeasi zona, s-a desprins o alta parte, pompierii
fiind invaluiti in praf, iar timp de cateva minute nu au mai vazut
nimic.
“Caracteristica centrelor comerciale e aceea ca lucrarile se
realizeaza sub presiunea unui contract de dare in folosinta.
Investitia nu se realizeaza decat daca exista un numar de
comercianti care au contracte de inchiriere pentru viitorul centru
comercial. Cum termenele sunt foarte scurte, dezvoltatorul plateste
penalitati severe daca nu e gata la timp constructia”, a declarat
pentru BUSINESS Magazin Serban Tiganas, presedintele Ordinului
Arhitectilor din Romania.
Arhitectul se refera in principal la cladirile care se dau in
folosinta cu lucrari neterminate sau facute pe ultima suta de
metri: “Mai exact, e vorba de lucrari ce nu sunt de calitate sau
sunt construite superficial. Problemele nu sunt de structura, ci de
cele mai multe ori de finisaj. Iar cauza e aceea ca se folosesc
produse ieftine la finalul lucrarilor si se fac compromisuri la
materiale pentru ca afacerea sa ramana profitabila”.
In astfel de cazuri, sanctiunile se pot adresa celor care au
facut proiectarea, executia sau lucrarile de intretinere si pot fi,
dupa daune si numarul de victime, administrative, financiare si
penale.
“Nu cred ca avem o criza, cred ca am revenit la o situatie
normala, pentru ca anterior a fost o perioada de cresteri mari,
cand bancile au aruncat multi bani in piata. Atunci s-a creat un
consum artificial, iar acum am revenit”, a declarat, joi,
directorul executiv al Metro Cash&Carry Romania, in cadrul
evenimentului Meet the CEO, organizat de
revista Business Magazin.
Astfel, potrivit oficialului Metro, in piata se observa o
tendinta a consumatorilor de orientare catre produsele mai ieftine,
trecand de la brandurile mari la produsele marca proprie ale
retailerilor. El a adaugat ca un sector cu scaderi importante ale
consumului este cel al produselor nealimentare.
“Nu cred ca romanii economisesc la mancare sau la bautura.
Reduceri ale cheltuielilor au fost facute de exemplu la
electronice, televizoare, laptopuri, la mobila, in general la toate
produsele neconsumabile. Mai mult, se simte o orientare catre
produsele sanatoase”, a precizat Wilms.
“Nivelul de pretentii se schimba dramatic. Cine va fi inovativ
va rezista pe piata. Trebuie sa inventam si sa ne adaptam”, a
afirmat Wilms, care a precizat ca unul dintre conceptele noi create
de Metro este dezvoltarea de magazine Metro Punct, prin care
vizeaza o apropiere de clienti.
Potrivit
Mediafax, vanzarile grupului german Metro in Europa de Est au
crescut in primul semestru cu 5,5%, la 7,75 miliarde euro, datorita
efectelor pozitive ale variatiilor valutare, iar trimestrul al
doilea a fost afectat de conditiile dificile de piata.
Cititi mai multe despre
viziunea de business a lui Dusan Wilms, CEO al Metro Cash&Carry
Romania pe www.businessmagazin.ro
“In doua locuri diferite – Romania si Polonia – eu si colegul meu care condure reteaua poloneza, ne-am gandit la astfel de concepte care seamana”, a declarat Wilms in cadrul evenimentului Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.
Deocamdata, pe piata din Romania au fost deschise doua astfel de magazine, la Satu Mare si la Piatra Neamt, dar “este prea devreme sa facem un bilant al acestor deschideri, sunt inca in faza de proiect”.
Wilms s-a intors anul trecut la conducerea Metro Cash & Carry Romania dupa ce detinuse un mandat in functia de COO, ulterior Director de Expansiune si Membru in Consiliul de Administratie al real,- International, divizia de hipermarketuri a grupului german.
Metro Cash & Carry Romania este in acest moment cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca, inregistrand in 2009 o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu 260 de milioane de euro mai putin decat in 2008.
Cifrele arata ca acesta este cea mai mare unitate din sud-estul
Europei. Bershka este unul dintre brandurile operate de spaniolii
de la Inditex in Romania. Grupul iberic a intrat pe piata autohtona
in 2004 si are in portofoliu si alte branduri, precum Zara, Zara
Home, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho si Massimo Dutti.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cifrele arata ca acesta este cea mai mare unitate din sud-estul
Europei. Bershka este unul dintre brandurile operate de spaniolii
de la Inditex in Romania. Grupul iberic a intrat pe piata autohtona
in 2004 si are in portofoliu si alte branduri, precum Zara, Zara
Home, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho si Massimo Dutti.
Cititi mai multe pe www.gandul.info