Tag: cheltuieli

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • Cum aleg romanii magazinele din care fac cumparaturi

    Acest factor are o influenta si mai pregnanta in randul
    persoanelor intre 45 si 55 de ani sau a celor cu educatie
    superioara, dar mai ales pentru persoanele din Capitala.

    Nivelul preturilor este, de asemenea, un motiv destul de
    important in alegerea magazinului, mentionat de aproximativ 46%
    dintre romani, cu un impact mai mare in randul femeilor sau al
    persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 de lei pe luna, dar mai
    putin luat in considerare de bucuresteni.

    Varietatea gamei de produse alimentare si nealimentare se
    regaseste ca un criteriu important pentru romanii care prefera
    lanturile de magazine de tip hypermarket (43%). Prospetimea si
    calitatea produselor, desi ocupa locul patru in clasamentul
    motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total
    populatie), este de o importanta relativ mica printre tinerii cu
    varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar si a persoanelor care
    locuiesc in Bucuresti.

    Alte criterii de o importanta relativa pentru cumparatori (sub
    6%) sunt obisnuinta de a merge intr-un magazin anume (mai ales in
    randul romanilor care nu lucreaza), existenta promotiilor (cu un
    impact putin mai mare printre femei), personalul placut si
    posibilitatea cumpararii rapide (lipsa cozilor sau viteza achitarii
    la casa).

    Datele fac parte din studiul Shopping Monitor realizat in
    noiembrie 2010 pe un numar de 737 de respondenti de peste 15 ani,
    din mediul urban, responsabili de cumpararea produselor alimentare
    si nealimentare din gospodarie, esantion reprezentativ pe regiuni
    istorice si grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost
    cea a interviurilor telefonice.

  • Romania, data de FMI ca exemplu de “perseverenta politica si sociala” in fata crizei

    Un studiu facut de FMI in randul a 29 de tari care au luat
    credite de la Fond in perioada crizei, din 2008 incoace, arata ca
    finantarea respectiva a fost benefica pentru ele, intrucat le-a
    ajutat sa treaca peste socul crizei si sa evite o prabusire si mai
    accentuata a cererii interne si a importurilor. In majoritatea
    tarilor respective, finantele publice au fost cresterea economica
    se intoarce acum, constata FMI.

    “Pentru tarile care au apelat la sprijinul FMI inca din 2008-2009,
    problema era stabilizarea economiei si evitarea unor ajustari
    excesive de cheltuieli din cauza crizei ori a unor fluctuatii
    valutare daunatoare”, afirma James Roaf, intr-un interviu pentru
    publicatia institutiei, IMF Survey. Cele care au luat credite in
    2010-2011 aveau insa probleme profunde structurale, care le blocau
    accesul pe pietele financiare, explica Roaf.

    Romania a facut parte din primul val de state care au solicitat
    credit de la FMI in epoca de criza, din 2008 pana la jumatatea lui
    2009, alaturi de Letonia, Ungaria, Ucraina sau Serbia, in timp ce
    Grecia sau Irlanda au facut parte din valul ulterior.

    Roaf sustine ca studiul a aratat ca ponderea cheltuielilor sociale
    in totalul cheltuielilor a crescut in loc sa scada in aproape toate
    tarile cu programe convenite cu FMI. “In toate tarile, cei saraci
    sufera cel mai mult. Am lucrat cu guvernele pentru a proteja si
    chiar a creste cheltuielile sociale, spre a apara grupurile sociale
    cele mai vulnerabile”, declara expertul FMI.

    Mai mult, constata studiul, cheltuielile sociale au crescut cel mai
    mult tocmai acolo unde ponderea era cea mai mica inainte de
    incheierea acordurilor cu FMI.

    James Roaf atrage atentia ca, pentru tarile din Europa Centrala si
    de Est unde programele din 2008-2009 au expirat sau expira in acest
    an, cel mai important e sa evite “oboseala reformelor” si sa aplice
    in continuare politici pentru redresarea economiei si cresterea
    ocuparii populatiei.

    “Mare parte din cresterea economica inainte de criza in Europa
    Centrala si de Est era alimentata de majorarea exagerata a
    creditelor. Lipsite acum de creditele care stimulau consumul,
    tarile din zona trebuie sa se orienteze spre exporturi ca motor al
    cresterii viitoare”, afirma Roaf.

  • CE va recupera fonduri de 75 mil. euro cheltuite incorect de Romania in agricultura

    Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 milioane euro),
    Spaniei (115 milioane euro) si Romaniei. Neregulile din Romania
    vizeaza “puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS (de identificare a
    parcelelor agricole, n.r.) in ceea ce priveste controalele
    administrative incrucisate, furnizarea de informatii inexacte
    fermierilor si controalele ineficiente la fata locului in privinta
    ajutoarelor pe suprafata” , potrivit unui comunicat al CE.Decizia
    Comisiei are legatura si cu masurile de dezvoltare rurala pe
    suprafata.

  • Ministerul Dezvoltarii anunta ca va face o sala polivalenta cu 50 de milioane de euro

    Reprezentantii MDRT au declarat pentru Mediafax ca proiectul ar
    putea fi dezvoltat in sectorul 2 al Capitalei. Proiectul urmeaza sa
    fie realizat in doi ani si jumatate, iar procedurile de adju¬decare
    pentru acest contract urmeaza a fi demarate in luna iulie a acestui
    an. Banii pentru realizarea acestui proiect vor proveni din bugetul
    de stat, din bugetul MDRT si din alte surse de finantare. In
    prezent cea mai mare sala din Bucuresti in care pot fi organizate
    intreceri sportive sau concerte este Sala Polivalenta din Parcul
    Tineretului. Aceasta sala are o capacitate de 6.000-8.000 de
    locuri. La inceputul acestui an Elena Udrea, ministrul dezvoltarii
    regionale si turismului, a lansat Programul National “Sali
    Poli¬valente”, prin care urmeaza sa fie construite 30 de sali
    polivalente cu capacitati de 5.000, 10.000 si 15.000 de locuri in
    resedinte de judet.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a crescut pretul benzinei in Romania, Bulgaria, Ungaria, Grecia in 2011

    La doar o zi dupa ce Petrom a majorat pretul celor mai vandute
    sortimente de carburanti cu cate noua bani pe litru compania
    Rompetrol a scumpit si ea benzina si motorina cu pana la noua bani
    pe litru. Dupa majorarea cu 9 bani, cea mai ieftina benzina ( EFIX
    Benzina 95) are un pret de referinta de 5,3 lei/litru, iar cea mai
    scumpa (Benzina ALTO) – 5,97 lei/litru. In acelasi timp, litrul de
    motorina EFIX Diesel – cel mai ieftin produs – s-a scumpit cu 6
    bani, ajungand pana la 5,32 lei. Cel mai mult costa motorina Diesel
    ALTO – 5,64 lei/litru, dupa majorarea cu 9 bani. Compania, detinuta
    de grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, a facut acest anunt miercuri
    dimineata. La doar cateva ore dupa anunt, intrebat ce parere are
    despre valul de scumpiri de pe piata carburantilor, ministrul
    Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, a raspuns ca acestea sunt
    nejustificate si ca producatorii aveau planificate deja aceste
    majorari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul de finante de la Sofia: Economia Bulgariei, model de stabilitate in UE

    Djankov a propus guvernului de la Sofia sa initieze includerea
    in constitutie a prevederii ca deficitul bugetar nu poate depasi 3%
    din PIB, iar cheltuielile guvernamentale nu au voie sa treaca de
    47% din PIB. Masurile, menite sa accelereze aderarea la zona euro,
    ar urma sa intre in vigoare in 2013.

    Polonia a inclus in legislatie astfel de limitari inca din 1997,
    iar Franta si Ungaria se pregatesc si ele sa faca acelasi
    lucru.

  • Romanii cheltuie mai mult pe mancare si mai putin pe haine si alcool

    Tendinta este confirmata de modul in care INS a anuntat ca va
    calcula inflatia incepand din acest an. Astfel, comparativ cu 2010,
    preturile la carne, lapte, tutun, medicamente, dar si tarifele la
    posta si telecomunicatii vor influenta mai mult modul de calcul al
    inflatiei in acest an, in timp ce painea, energia termica,
    imbracamintea si confectile vor avea o pondere mai redusa in
    indicele preturilor de consum (IPC). Marfurile alimentare si-au
    majorat ponderea in calculul indicelui preturilor de consum in
    acest an de la 37,39% la 37,45%. Influenta determinanta au avut-o
    majorarile la subcategoriile “carne, preparate si conserve din
    carne”, unde ponderea a urcat de la 8,97% la 9,34%, precum si
    “lapte si produse lactate” si zaharul, unde coeficientii au avansat
    de la 5,12% la 5,43%, si, respectiv, de la 1,56% la 1,61%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boc: Principalele taxe raman nemodificate in 2011 si 2012. Arieratele vor fi eliminate treptat

    “Va fi stabilit un program de reducere a datoriilor, pentru
    eliminarea treptata a acestora si prevenirea acumularii de noi
    datorii”, a spus Boc, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern.

    El a amintit si alte masuri pregatite de Guvern:
    – vanzarea pachetelor minoritare de actiuni la companii ca Petrom,
    Transgaz, Transelectrica
    – restructurarea companiilor feroviare, impozitarea marilor averi
    nedeclarate de catre persoanele fizice, in scopul combaterii
    evaziunii fiscale
    – trimiterea unei solicitari catre Consiliul de Ministri ai Uniunii
    Europene pentru aprobarea cresterii de la 35.000 de euro la 50.000
    de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care
    firmele sunt obligate sa se inregistreze si sa plateasca TVA
    – clarificarea cadrului legal privind taxa clawback perceputa
    distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativitatii
    contractelor incheiate cu toate spitalele si stabilirea unor
    plafoane orientative pentru servicii trimestriale in sistemul
    medical si compensarea medicilor care respecta aceste plafoane,
    excluderea de la finantare a serviciilor medicale considerate
    neesentiale si costisitoare.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • 88 de clienti care au pierdut un proces cu BCR, ingroziti ca oricare ar putea fi obligat sa achite cheltuieli de judecata de 100.000 de lei

    “Este foarte greu sa traiesti in fiecare zi cu spaima ca ti s-ar
    putea pune in carca o suma spectaculoasa, 100.000 de lei (circa
    23.800 euro). Asta ne ingrozeste pe toti”, ne-a marturisit Virginia
    Carmen Serban, bugetar, unul dintre cei 88 de clienti BCR care au
    dat in judecata banca, nemultumiti de conditiile de creditare.
    Recent, Tribunalul Bucuresti a decis sa respinga cererea grupului
    de clienti BCR de a le fi suspendata plata dobanzilor – care
    reprezinta cea mai mare parte din valoarea ratei lunare – pana la
    solutia definitiva, obligandu-i pe acestia sa plateasca in solidar
    cheltuieli de judecata de 100.000 de lei. Concret, aceasta inseamna
    ca, daca grupul nu plateste banii, banca poate revendica intreaga
    suma de la oricare dintre cei 88 de clienti. “In cazul platii in
    solidar, daca grupul nu plateste suma, poate fi ales pentru plata
    intregii sume clientul considerat cel mai solvabil. Este problema
    lui daca el va reusi ulterior sa isi recupereze din bani de la
    ceilalti”, a explicat pentru gandul un avocat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info