Un referent din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) are o avere nejustificată de peste 83.000 de euro în 2009, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 352.074 de lei (aproximativ 83.089 de euro), între averea dobândită si veniturile realizate în cursul anului 2009 de George Turtureanu, referent în PMB.
Turtureanu a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare
Grupul francez L’Oreal, cel mai mare producător de cosmetice din lume cu afaceri anuale de peste 22 mld. euro, face încă un pariu în România pe retail, deschizând un magazin de tip insulă în mallul Promenada sub brandul mass market Maybelline New York.
Acesta este al doilea pariu al L’Oreal pe retail după ce anul trecut a deschis primele magazine sub brandul american de lux Kiehl’s. Magazinul măsoară aproape 9 metri pătraţi.
Grupul francez L’Oreal, cel mai mare producător de cosmetice din lume cu afaceri anuale de peste 22 mld. euro, face încă un pariu în România pe retail, deschizând un magazin de tip insulă în mallul Promenada sub brandul mass market Maybelline New York.
Acesta este al doilea pariu al L’Oreal pe retail după ce anul trecut a deschis primele magazine sub brandul american de lux Kiehl’s. Magazinul măsoară aproape 9 metri pătraţi.
Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.
Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.
Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.
Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.
Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.
♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦ Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦ Băncile vor suferi în continuare ♦ Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦ Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦ Economia mondială va fi agitată
Macro
• Creşterea economică va accelera spre 4%
• BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%
• Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%
• Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro
• Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile
Piaţa Muncii
• Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai
• Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni
• Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior
• Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie
• Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi
CONTEXTUL
Vânzările de flori în România se împart în mod egal între cele „la negru“ şi cele fiscalizate, având o valuare anuală estimată la 100 de milioane de euro. Afacerea Floria, un magazin online de flori, a fost fondată în urmă cu cinci ani de antreprenorul Mugur Frunzetti, care a vândut-o în 2013 către Zürich Broker.
DECIZIA
Încă de la momentul preluării afacerii, „aveam în gând trecerea din online în offline“, spune Andreea Uceanu, director general al Floria În Stradă. În martie 2015, Floria a deschis o florărie în Bucureşti, iar recent a inaugurat un alt spaţiu, în piaţa Dorobanţi din Capitală, un concept diferit, care reuneşte sub acelaşi acoperiş, pe lângă flori şi plante deosebite, cadouri create de artişti locali.
EFECTELE
Reprezentanţii companiei estimează că Floria În Stradă din Dorobanţi va ajunge la break-even în numai şase luni, în condiţiile în care în acest spaţiu au fost investiţi 200.000 de euro, „o sumă uriaşă în raport cu piaţa florăriilor din România“, afirmă Andreea Uceanu. Anul trecut firma a înregistrat vânzări de 1 milion de euro, dintre care 75% prin intermediul platformei online. În primele nouă luni ale acestui an cifra de afaceri a ajuns la 1,3 milioane de euro, iar previziunile pentru 2016 se referă la un plus de minimum 20% faţă de rezultatele din 2015.
“Încă de când am preluat afacerea Floria, în 2013, aveam în gând trecerea din online în offline. Însă înainte de a face pasul în offline, am vrut să se ne consolidăm poziţia pe zona florăriilor online, aşa că anul trecut ne-am focalizat pe acest obiectiv“, spune Andreea Uceanu, director general al Floria În Stradă. În urmă cu doi ani, Floria avea opt angajaţi, iar acum numărul acestora este de cinci ori mai mare.
În primăvara acestui an Floria a făcut primul pas spre comerţul cu magazine fizice, deschizând un spaţiu în Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. „După aceea ne-am dat seama că ne dorim de fapt să propunem mai mult decât o florărie“, explică Uceanu, care povesteşte că astfel a început lucrul la un nou concept de retail, care a fost pus în practică în spaţiul Floria În Stradă, de la Piaţa Dorobanţi din Bucureşti. „Acesta este modelul de florărie pe care dorim să îl extindem în ţară: o florărie cu aer contemporan, premium, în care se regăsesc, pe lângă flori şi plante deosebite, cadouri create de artişti locali“, spune reprezentanta Floria. În spaţiu sunt expuse deopotrivă flori, dar şi cărţi scrise de autori români contemporani (ca Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Liliana Nicolae), vinuri alese din cramele româneşti şi obiecte de decor semnate de designeri români, ca Mădălina Andronic (vaze unicat), Roşca’s (rame foto de tip muzeal), Patzaikin (vase inspirate de Delta Dunării), Ubikubi (vaze You’ve got flowers), NoTime (ceas realizat manual), Maria Filipescu (bijuterii).
De la momentul în care a prins contur ideea şi până la inaugurarea spaţiului au trecut şase luni şi a fost necesară o investiţie de 200.000 de euro, iar reprezentanţii Floria, afacere controlată de Zürich Broker de doi ani, se aşteaptă ca într-un interval de patru până la opt luni magazinul să ajungă la break-even. Dezvoltarea unei reţele de francize vizează oraşele cu peste 100.000 de locuitori, iar Andreea Uceanu spune că francizaţii „sunt antreprenori care vor să investească, dar nu se află la primul business, ci au deja cunoştinţe despre administrarea unei afaceri, sau experienţă anterioară în management“. Potrivit estimărilor Floria, anul viitor ar putea avea deja francize în 2-3 oraşe mari, în a doua perioadă a anului, „după ce trece perioada de vârf din februarie – martie, când în afacerile cu flori este «sesiunea de examene»“. Discuţiile pentru acordarea francizelor au început deja; investiţia necesară pentru demararea unei afaceri sub umbrela Floria se ridică la 50.000 de euro, sumă care include costurile de amenajare şi dotare a spaţiului şi stocul iniţial. Florăriile francizate din ţară vor gestiona şi comenzile primite online pentru zona respectivă; în Bucureşti modelul este diferit, există echipe separate pentru online şi offline.
Anul trecut, vânzările companiei s-au plasat la 1 milion de euro, din care 75% prin intermediul platformei online, diferenţa fiind reprezentată de contractele pentru evenimente corporate, personale şi aranjamente florale pentru firme. În primele nouă luni din 2015, încasările Floria s-au plasat la 1,3 milioane de euro, iar previziunile pentru anul viitor vizează un plus de minimum 20% faţă de rezultatele pentru întregul 2015.
Piaţa vânzărilor de flori este evaluată la 100 de milioane de euro pe an, din care circa jumătate sunt fiscalizate, iar restul se desfăşoară „la negru“. Dezvoltarea afacerilor din mediul online dar şi a reţelelor are un efect direct asupra trecerii vânzărilor din zona neagră sau gri spre cea fiscalizată.
Piaţa este foarte fragmentată, existând puţine reţele şi date concrete despre numărul de florării. La nivelul ţării există însă, de pildă, circa 4.000 de farmacii, iar numărul florăriilor nu pare a fi mai mic. Sunt şi afaceri cu vechime, cum e cazul reţelei Iris din Capitală, cu nu mai puţin de 12 florării care au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 3,7 milioane de lei, în creştere faţă de 3,2 milioane de lei în 2013.
Tot în online a început şi afacerea Flori de Lux, fondată de antreprenorul Marius Dosinescu, în 2003, care a ajuns anul trecut la rulaje de circa 900.000 de euro. În iulie 2013 grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume. Şi Flori de Lux a făcut pasul către magazinele fizice, prin deschiderea unei francize, la Iaşi. Marius Dosinescu, fondatorul afacerii, spunea anterior că vrea să dezvolte un business mixt între online şi offline, pentru că vede potenţial în ambele canale de vânzare.
În afară de afacerile cu flori, şi alţi retaileri care au început în mediul online testează şi terenul mai tradiţional al magazinelor fizice. Elefant.ro, retailer online care a început activitatea prin vânzarea de cărţi şi s-a extins în mai multe domenii, de la parfumuri şi haine până la mobilă, a dezvoltat o retea de 15 puncte de livrare pentru comenzile din mediul online. Iar Molecule F, magazin online dedicat designerilor români, a inaugurat recent un spaţiu de vânzare în mallul Promenada din Bucureşti. Mirela Bucovicean, fondatoarea Molecule F, declară că şi-a propus vânzări lunare de peste 40.000 de euro pentru acest spaţiu.
Cât ne costă închiderile din Centrul Vechi?
Există alte zone de interes pentru proprietarii care şi-au crescut afaceri în centrul istoric al capitalei?
Ce afaceri generează Centrul Vechi şi cu cât vor fi reduse acestea, odată cu aplicarea legii promulgate de preşedintele României?
Ce investitori şi antreprenori sunt interesaţi în continuare de Centrul Istoric?
La ce costuri se ridică valoarea consolidărilor pentru clădirile vizate de legea recent promulgată?
Ajung la Lupoaică, locul de întâlnire pentru majoritatea celor care ies în Centrul Vechi. Un domn în jur de 50 de ani, cu fular cu model Burberry, mă întreabă: „Is this the Old City“?, indicând Piaţa Unirii, cu luminile de sărbători proaspăt aprinse, direcţie spre care mergea majoritatea mulţimii. „No, actually this is it“ – îi arăt eu strada Lipscani, mai degrabă întunecată, încă nedecorată cu lumini de sărbătoare şi pe care se plimbă doar câţiva oameni. „Are you sure?“ întreabă domnul cu fular şi înaintează totuşi uşor ezitant, după ce îi confirm. Mă adâncesc şi eu în Centrul Istoric şi constat că ghirlandele luminoase ce legau în vara aceasta clubul La Muse, ce funcţiona în foaierul teatrului de pe Lipscani, de partea cealalată, unde se află magazinul H&M, nu sunt aprinse.
Vizavi de H&M, se află şi un cordon galben al Poliţiei Locale care interzice intrarea pe coridorul unei clădiri părăsite, ce adăposteşte în faţă o veche cabină de telefon şi numeroase desene graffiti. Pe Smârdan nu mai există nicio urmă care să indice că aici a funcţionat restaurantul Taverna Racilor, care fusese inaugurat în urmă cu doar trei luni, la fel şi firma luminoasă care îşi atrăgea vizitatorii în clubul de noapte de alături. Barul La Comedie, aflat lângă teatrul omonim, funcţionează în schimb în continuare. Sucursala BCR care funcţiona vizavi de Banca Naţională a României îşi anunţa mutarea încă de la data de 14 octombrie, clădirea fiind acum goală. Divan Express, aflat de mai mulţi ani într-o clădire de pe Strada Franceză şi de care îmi amintesc că era atent decorată în interior în stil turcesc, îşi trimite clienţii în fast-food-ul din Piaţa Romană: „Pentru că o parte din clădirea în care activăm noi în Centrul Vechi nu corespunde din punct de vedere al siguranţei la incendiu, ne mutăm“.
Gabroveni pare cea mai afectată: Biutiful, restaurantul de lux din grupul Fratelli, anunţă că „Pentru moment este închis“, iar Mojo, pubul despre care ştiam că a fost deschis de un britanic şi care funcţiona încă din 2009 pe trei niveluri, are de asemenea lacăte pe uşă. Mesaje cu „de închiriat“ ori „în curs de relocare“ sau „ne-am relocat“ sunt răspândite pe toate străzile Centrului Vechi, iar din unele se distinge chiar revolta celor ce le-au deschis: „Nomad Skybar funcţionează într-o clădire consolidată, pe baza Autorizaţiei de funcţionare emisă de Primăria Sectorului 3, Autorizaţiei de Construcţie emisă de PMB, Autorizaţiei de Construcţie pentru firme luminoase emise de PMB, Autorizaţiei de Mediu emisă de ANPM, Autorizaţiei Sanitar -Veterinară emisă de DSPMB şi a Avizului de Securitate la Incendiu emisă de ISU. Conform modificării legislaţiei de la 5 noiembrie, peste noapte şi fără termen de implementare, suntem nevoiţi să închidem locaţia până la alinierea totală la normele actuale de funcţionare şi de transformare a avizului ISU în autorizaţie ISU. Majoritatea covârşitoare a locaţiilor de orice fel din România, inclusiv instituţii publice foarte importante, se află în aceeaşi situaţie Menţionăm că securitatea a fost şi rămâne obiectivul principal. Orice măsură suplimentară propusă, inclusiv colaborarea cu o firmă privată de pompieri cu maşina închiriată în faţa locaţiei pentru prevenirea 100% a riscului de incendiu, ne-a fost refuzată. Locaţii ca ale noastre funcţionează peste tot în lume în condiţii identice cu ale noastre. Mulţumim pentru înţelegere. Ne vedem în decembrie!“. Mesajele din Centrul Istoric sunt relevante pentru atitudinea antreprenorilor ce şi-au întemeiat afaceri aici. Dintre antreprenorii contactaţi de Business Magazin, unii au declarat că nu vor să discute subiectul legii privind interzicerea funcţionării în spaţii cu risc seismic clasa I. „Nu încă, poate peste o săptămână, nu vreau să atrag mai mult rău“, îmi spunea la telefon, pe un ton realmente trist, un om de afaceri britanic ce miza pe dezvoltarea centrului istoric pentru afacerea sa; un altul vorbea despre o relocare, tot în Centrul Istoric, iar un al treilea, despre încercarea de a obţine o expertiză, ţinând cont de faptul că cea mai recentă data tocmai din anul 1993.
CÂT PIERDE CENTRUL VECHI DE FAPT?
O statistică mai exactă a situaţiei o oferă însă Octav Dura, preşedintele Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric (ACCI), care reprezintă 60% din cele peste 200 de locaţii din Centrul Vechi. ACCI este formată din peste 50 de membri, iar fiecare dintre ei deţine între una şi trei locaţii (grupul City Grill are trei locaţii, Saint Patrick’s – două, Freddo – trei, Vintage – patru). „Astăzi în Centrul Istoric sunt încadrate în clasa I de risc seismic 14 clădiri, din peste 200 ale comercianţilor ce funcţionează aici, astfel că sunt afectate în jur de 5% din afacerile din Centrul Istoric; sunt într-adevăr afaceri în care oamenii au investit, dar nu trebuie să gândim că se va închide Centrul Istoric din cauză că 5% au fost nevoiţi să închidă“, descrie Dura situaţia. Pe site-ul Primăriei Bucureşti se află o listă de 176 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic – pericol public, iar alte 182 de clădiri sunt clasate la clasa I de risc seismic, majoritatea fiind aflate în centrul oraşului. Cele mai multe dintre acestea se află însă în centru, iar Dura explică mai exact cum este delimitat spaţiul comercial al centrului istoric: „Centrul Istoric este delimitat de zona Bulevard – de la statuia lui Mihai Viteazu până-n Cheiul Dâmboviţei – şi între Calea Victoriei şi bulevardul I. C. Brătianu“. Potrivit lui, parte din oamenii de afaceri ce îşi aveau activitatea între aceste limite încearcă să se relocheze în spaţiile reabilitate disponibile, aflate tot în zona Centrului Vechi.
UPDATE 21:07 – Incidente la protestul din Piaţa Universităţii: Manifestanţii s-au îmbrâncit cu jandarmii
Aproximativ 100 de protestatari manifestează în Piaţa Universităţii, un grup provocând incidente şi forţând, în două rânduri, cordonul de jandarmi, unul dintre protestatari fiind rănit uşor, iar altul căzând după ce forţele de ordine au încerat să îl imobilizeze.
Aproximativ 100 de persoane se află, la această oră, în Piaţa Universităţii, după ce au mers, în marş, către clubul Colectiv. La revenirea în Piaţa Universităţii, un grup de protestatari, care se afla în centrul intersecţiei, a încercat să forţeze cordonul de jandarmi, provocând o busculadă. Aceştia s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, unul dintre protestatari fiind lovit şi căzând la pământ. După câteva minute, acesta s-a ridicat şi a revenit în grupul de protestatari.
Ulterior, grupul de manifestanţi violenţi a încercat, pentru a doua oară, să forţeze cordonul de jandarmi din zona Fântânii, din Piaţa Universităţii, forţele de ordine imobilizându-l pe unul dintre aceştia. În urma încăierării, cei doi jandarmi şi protestatarul au căzut la pământ, însă fără a fi răniţi.
Manifestaţii scandează “Fără violenţă!” şi “Voi aveţi bastoane, noi mâinile goale!”. După aceste două incidente, un grup de protestatari a blocat un sens al bulevardului Magheru, întânzindu-se pe jos, în stradă.
Câteva zeci de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii în jurul orei 18.00, după ce în cursul zilei s-au mobilizat pe reţelele de socializare.
În jurul 19.30, aproximativ 200 de manifestanţi adunaţi în piaţă, unii dintre ei având steaguri tricolore, au plecat în marş spre Clubul Colectiv, pe traseul Piaţa Unirii – Splaiul Independenţei, ei scandând ”Fără violenţă!”, ”România, România!” şi ”Veniţi cu noi!”. Protestatarii nu au ajuns până în faţa clubului, oprindu-se pe strada pe care se afla acesta, apoi s-au întors din drum şi au plecat, din nou, către Piaţa Universităţii.
Grupul de protestatari nu este organizat, aceştia deplasându-se pe mai multe rute, în grupuri mai mici.
O parte dintre manifestanţi cer schimbarea clasei politice, unii dintre ei având şi mesaje împotriva actualului Guvern.
Marşul a pornit iniţial ca o amplă mişcare de protest, anunţată pe reţelele de socializare la scurt timp după tragedia din Colectiv. Peste 11.000 de persoane au anunţat, pe Facebook, că vor participa la acest protest, în 1 Decembrie.
Luni, 30 noiembrie, s-a împlinit o lună de la incendiul din clubul Colectiv, al cărui bilanţ este de 60 de morţi şi sute de răniţi.
rintre victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului se numără artişti, jurnalişti, elevi olimpici şi studenţi străini. Luni, zeci de persoane, printre care mulţi copii, au depus flori, lumânări şi s-au rugat la locul în care a avut loc incendiul din clubul Colectiv în urmă cu o lună. După tragedie, clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.
Rezervările în scop turistic pentru destinaţia Paris, Franţa, au scăzut aproape de zero în ultimele zile, după atentatele de vineri seară, deşi tur operatorii francezi au ieftinit pachetele turistice, în medie, cu 25%, conform datelor analizate de agenţia de turism online Paravion.ro.
Potrivit informaţiilor Paravion.ro, majoritatea celor care şi-au rezervat în aceste zile zboruri sau hoteluri în capitala Franţei, pleacă în interes de afaceri. De asemenea, imediat după atentatele din 13 noiembrie, s-au înregistrat anulări de zboruri către Paris sau rerutări pe alte destinaţii, atât cu plecări în noiembrie, cât şi în decembrie.Totuşi, pentru a încuraja turiştii să revină în capitala Franţei, hotelierii au redus tarifele cu 50% în această perioadă, iar companiile aeriene acceptă modificări de perioadă sau de nume, indiferent cât de restrictive erau condiţiile de emitere a biletului de avion.
În ceea ce priveşte condiţiile de anulare sau amânare a zborurilor către Paris, pasagerii posesori de bilete de călătorie emise pe zboruri TAROM, cu cel puţin un tronson de călătorie spre/dinspre Paris, în perioada 14 – 22 noiembrie 2015, pot amâna călătoria, iar contravaloarea biletelor/cupoanelor “necălătorite” se va constitui într-un credit ce va putea fi ulterior utilizat pentru achiziţionarea de bilete pe orice destinaţie operată de TAROM.Şi alte companii aeriene vin în sprijinul turiştilor. Astfel, orice pasager cu bilet rezervat Lufthansa/SWISS/Austrian Airlines/Brussels Airlines cu zbor până la şi inclusiv pe data de 18 noiembrie, de la Paris, al cărui bilet a fost emis până la şi inclusiv pe 13 noiembrie 2015, poate reprograma călătoria gratuit.
De asemenea, Air France oferă opţiuni de modificări gratuite rezervărilor celor care călătoresc cu bilet valabil, emis la sau înainte de 14 noiembrie 2015, privind zborurile spre Paris sau alt oraş din Franţa, indiferent de tariful plătit, pentru zboruri dintre 17 şi 22 noiembrie 2015. “Paravion.ro consideră că putem ajuta Parisul cel mai bine în acest moment prin promovarea acestuia ca destinaţie de vacanţă. Francezii au nevoie să se reîntoarcă la o viaţă normală, iar o viaţă normală înseamnă un oraş plin de turişti. Prin urmare, vom continua să promovăm Parisul ca destinaţie de sărbători”, afirmă Remus Vişan, managing director al Paravion.ro.
Costurile pentru un pachet de Crăciun la Paris încep de la 396 de euro de persoană, şi includ transport cu avionul şi 3 nopţi de cazare, iar o vacanţă de Revelion, cu zbor dus- întors şi 5 nopţi de cazare, porneşte de la 640 de euro de persoană. Preţurile sunt mai mici decât cele cu care românii pot achiziţiona o vacanţă similară, în aceeaşi perioadă, pe Valea Prahovei.
Pe de altă parte, un city break în Paris, după data de 1 Decembrie, ajunge la 230 euro de persoană, faţă de 300 euro de persoană, atât cât ar fi costat în mod normal în această perioadă. Paravion.ro este una dintre cele mai importante agenţii de turism online din România, care operează pe mai multe pieţe din Europa de Est şi în Turcia, oferind servicii precum rezervări de bilete de avion, vacanţe, închirieri auto şi hotel. Website-ul beneficiază de un call center disponibil 24 de ore din 24, precum şi de soluţii de securitate dezvoltate de PayU. Paravion.ro activează pe piaţa din Turcia sub brandul Bavul.com, achiziţionat în luna martie a acestui an.