Cancelarul Republicii Federale Germane (RFG) de la acea vreme, creştin-democratul Ludwig Erhard (1963-1966), voia să obţină reunificarea Germaniei în schimbul plăţii a “două miliarde de dolari pe an, timp de zece ani”, adică 100 de miliarde de mărci germane, potrivit unui membru al Cancelariei din acea perioadă. Acest “plan Erhard”, care trebuia să fie apărat de Statele Unite în faţa Uniunii Sovietice conduse de Nikita Hruşciov (1953-1964), este evocat în documente declasificate ale CIA (agenţia de informaţii americană-n.r.), potrivit revistei germane.
Blog
-
Apă-ca-Zăpada: cine va prelua moştenirea lui Băsescu?
Pe de o parte, unii dintre fruntaşii PDL şi ai partidelor existente (Sorin Frunzăverde, Ioan Oltean, Gheorghe Becali de la PNG, Vasile Lupu de la PNŢCD) au înţeles-o drept o simplă ofertă de a perpetua PDL la putere, printr-o lărgire a sistemului de alianţe început cu UNPR.
Pe de altă parte, ideea de a porni o mişcare sau mai multe de jos, promovate prin internet de către oameni situaţi în afara sferei politicii, s-a materializat deja sub o primă formă: iniţiativa teologului Mihail Neamţu, proaspăt retras din funcţia de director ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, de a crea Noua Republică – “o platformă democratică prin care se reunesc, într-o acţiune coerentă şi vizibilă, sensibilităţile clasic-liberale, conservatoare şi creştin-democrate” şi care propune reducerea taxelor, dar şi limitarea deficitului bugetar la 1% din PIB, după cum scrie iniţiatorul pe blogul său.
Neamţu a comentat eventuala concurenţă pentru supremaţie între formaţiunile ce s-ar revendica de la ideea de Albă-ca-Zăpada, folosind metafora apelor de munte care ar urma să se unească într-o “uriaşă cascadă” de dreapta, capabilă să învingă “curenţii acvatici de sorginte social-democrată”.
-
Emil Boc a inaugurat Cluj Arena: Gazonul e mai bun decât la Naţional Arena (VIDEO)
“Inaugurarea Cluj Arena este un moment de istorie pentru sportul românesc, pentru Cluj-Napoca. Alături de Bucureşti, avem şi la Cluj o arenă de talie internaţională. Este o mare bucurie să văd că obiective majore ale Clujului se realizează unul după altul”, a spus Boc. Premierul a şutat pe poartă, spre a încerca terenul, şi a adăugat că gazonul noii arene este “clar mai bun” decât cel de pe Naţional Arena, din Bucureşti.
(Sursa video: Ziua de Cluj)
La rândul său, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi-a exprimat speranţa că noua arenă va atrage turişti în urma organizării de competiţii sportive şi de spectacole. Elena Udrea a făcut referire la calitatea gazonului, declarându-se convinsă că nu va pleca “cu o brazdă de gazon pe tocuri”.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Maşinile uitate ale omenirii (GALERIE FOTO)
Automobilul lui Persu este primul care a folosit principiile aerodinamicii, inginerul român ajungând la concluzia că forma unei picături de apă este cea mai bună pentru un automobil perfect aerodinamic. Automobilul a fost realizat în 1922 – 1923 la Berlin, era rapid pentru acele vremuri şi a fost primul din lume care a avut roţile plasate în interiorul caroseriei. Maşina a mars 120.000 de kilometri şi se află în prezent la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din Bucureşti.
Ekranoplanul este o aplicaţie a ceea ce se cheamă “ground effect” – vehiculele “plutesc” pe o pernă de aer care se formează între aripile acestuia şi sol sau suprafaţa apei. Este un mijloc mai economic de deplasare, dar care nu s-a bucurat de succes pentru că altitudinea redusă la care zboară poate însemna accidente mai dese. Sovieticii nu prea au ţinut cont de accidente, iar ekranoplanul s-a bucurat de sprijinul lui Nikita Hruşciov. Drept urmare au apărut mai multe variante ale vehicolului, folosite în general pe Marea Caspică; două dintre ele sunt remarcabile – unul este “Caspian Sea Monster”, un vehicul militar de 550 de tone şi 73 de metri lungime, iar al doilea, ce poate fi văzut în galeria foto, este din clasa Lun şi putea transporta rachete nucleare. Programul a fost oprit în 1985, iar de atunci avioanele-vapor ruginesc în baza navală Kaspiysk.
“Pussycar” trebuia să fie automobilul anului 2000, aşa cum îl vedea francezul Jean Pierre Ponthieu în 1970. O sferă pe roţi care putea să execute mişcări complexe şi era propulsat de un motor monocilindru de 250 de centimetri cubi.
-
De ce merg bine afacerile francezilor în România: “cultura ne ajută să înţelegem mai rapid unele lucruri”
“N-avem niciun ecou legat de vreo problemă a unei companii din Hexagon care să o determine să plece din ţară”, spune Bruno Roche, preşedintele Camerei de Comerţ Franceze în România. Asociaţia reuneşte 320 de companii membre, care grupează nume precum Dacia-Renault, Michelin, Orange, BRD – Groupe Société Générale, Cora, Auchan, Carrefour, GDF Suez, Veolia sau Lafarge, şi grupează în total circa 100.000 de angajaţi. “Investitorii francezi se confruntă cu administraţia greoaie, dificultatea de a derula proiecte, lipsa infrastructurii rutiere, dar e rolul comunităţii de afaceri să aibă un dialog pentru a rezolva aceste proiecte”, a mai spus Roche, adăugând că speră ca actuala criză economică să fie o şansă pentru autorităţi de a demara marile proiecte de infrastructură.
În viziunea şefului CCIFER, România e o destinaţie pe care o recomandă investitorilor în general şi francezilor în special, dat fiind că este a doua piaţă ca mărime din Europa de Est şi a şaptea din UE, e foarte apropiată cultural de Franţa – “ceea ce ne ajută să înţelegem mai rapid unele lucruri” -, dar şi pentru că are o forţă de muncă bine pregătită şi dornică să înveţe. Roche nu a menţionat vreo investiţie franceză în România în perioada următoare, subliniind că singurele demersuri se află la stadiul de intenţie.
“Grupul Renault reprezintă cel mai bun exemplu că România este un mediu favorabil pentru o afacere de succes. Am plecat de la o uzină şi am construit un întreg lanţ auto: de la design la inginerie, fabricaţie, până la comercializarea de maşini”, spune Jérôme Olive, director general Dacia şi Grup Renault în România, care le recomandă investitorilor francezi să privească şi înspre turism, agricultură, energie şi tehnologia informaţiei.
În cadrul aniversării a 15 ani de existenţă, CCIFER a acordat premii companiilor cu activitate în România, printre câştigători numărându-se BRD, Medical Tour, Dalkia, Caussade Semences, GDF Suez, Automobile Dacia, Human Respect Solutions şi Parada_Accor.
-
Afaceri în cădere liberă
Fraţii Bogdan şi Dragoş Boeru, de 28 şi respectiv 27 de ani, fac între trei şi zece salturi cu paraşuta în zilele din weekend. Înainte, le făceau de plăcere. Acum le fac în cadrul afacerii lor, dat fiind că au dezvoltat un business din skydiving, promovând salturile comerciale, dar şi o şcoală de paraşutism. Bogdan şi Dragoş Boeru au pus câteva sute de mii de euro pe lângă pasiunea pentru căderile libere cu 200 de kilometri pe oră de la 4.500 de metri altitudine şi aşa au dezvoltat un business din salturile cu paraşuta în apropiere de aerodromul Clinceni din Capitală.
“Primul salt cu paraşuta l-am făcut la 19 ani, iar acum am ajuns la 1.266 de salturi. Am moştenit pasiunea de la tatăl nostru, care a fost paraşutist militar”, spune Bogdan Boeru, fratele mai mare din afacerea Skyline Center SRL, înfiinţată în 2005. Skyline Center are ca obiect principal de activitate consultanţa în afaceri şi management. Pe lângă pasiunea pentru salturi cu paraşuta, cei doi fraţi se dedică şi activităţii de consultanţă pentru proiecte cu fonduri europene. Anul trecut firma Skyline Center a avut o cifră de afaceri de 969.162 de lei (230.000 euro) şi un profit de 296.964 (70.000 euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
“Piaţa de paraşutism din România este la început. Încercăm să obişnuim piaţa locală cu acest sport, care prezintă un grad de risc redus. Dificultăţile în acest business sunt legate de faptul că legislaţia are multe lacune, dar şi faptul că salturile cu paraşuta sunt asociate cu accidentele”, spun cei doi fraţi, care încearcă să atragă cât mai mulţi oameni către experienţa unui salt cu paraşuta. În afara speranţei că tot mai mulţi curioşi se vor înscrie la cursuri, şcoala de paraşutism nu prea are cine ştie ce clienţi: în România aproape 330 de persoane au licenţe de paraşutism, faţă de 6.000 în Franţa, de exemplu.
Cei doi fraţi au început ca paraşutişti sportivi în 2002, când s-au înscris în cadrul Aeroclubului României. Un an mai târziu experimentau acest sport în Franţa şi în Spania. “Ca student al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Management, am plecat cu o bursă Erasmus în Franţa, unde am avut ocazia să văd cum se fac salturi cu paraşuta. Acolo am învăţat cu adevărat cum se poate practica paraşutismul la alt nivel”, spune Bogdan Boeru. Cei doi fraţi au făcut salturi cu paraşuta şi din Bulgaria, Ungaria, Spania, Italia, Cehia.
Inspiraţi de cursurile şi experienţele după salturile cu paraşuta în ţările europene cu cele mai înalte standarde în acest sport, cei doi fraţi au hotărât în 2006 să îşi înfiinţeze propria şcoală de paraşutism în Bucureşti, prin care să promoveze acest sport în România. Au numit-o TNT Brothers şi au încercat să facă totul ca la carte. “Am cumpărat un teren de 1,7 hectare în apropiere de aerodromul din Clinceni, în apropierea pistei pentru avioane. Am achiziţionat şi o aeronavă Cessna 206 YR-TNT cu 6 locuri şi echipamente pentru salturi cu paraşuta şi am construit propriul dropzone, investiţia ridicându-se la aproape 300.000 de euro”, spun fraţii Boeru. Banii au provenit atât din fonduri proprii, cât şi dintr-un credit contractat de la bancă: “Am lucrat mai mulţi ani la planul de afaceri şi abia în 2010 am dat drumul la salturile individuale şi în tandem, ca activitate comercială”.
Pe piaţa locală se mai pot face salturi cu paraşuta în Cluj-Napoca şi Constanţa, alături de cele 16 centre regionale ale Aeroclubului Român.Anul trecut la TNT Brothers s-au făcut 1.200 de salturi, iar anul acesta s-au realizat 3.600 de salturi. Un salt cu paraşuta costă 650 de lei (fără filmare), 875 de lei (cu filmare) şi 950 de lei (cu filmare şi poze). Clienţii care aleg să sară cu paraşuta au vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, cu venituri peste medie. Înainte de-a se angaja în saltul cu paraşuta în tandem clientului i se face un training de 10-15 minute. Saltul de la 4.500 de metri altitudine durează cinci minute.
“În Bucureşti suntem primii care au făcut din această activitate sportivă o activitate comercială. Cele mai mari costuri în acest business sunt cu operarea şi întreţinerea avioanelor, cu combustibilul şi cu echipamentele pentru salturi.” Antreprenorii care au înfiinţat TNT Brothers şi care promovează cu mult entuziasm acest sport aeronautic au ajuns la saltul cu numărul 1.266 şi respectiv cu numărul 1.360 de la 4.000 de metri altitudine. Deşi nu s-ar spune, cei doi fraţi insistă că acest sport este unul cu grad mic de risc, având în vedere că echipamentele sunt moderne şi cei care sar au două paraşute, una de rezervă în cazul în care prima nu funcţionează.
Pe lângă salturile comerciale cu paraşuta, TNT Brothers oferă şi licenţa de paraşutism prin intermediul unui curs care durează aproximativ două săptămâni şi care costă 6.000 de lei. Cursul implică şapte module practice şi un modul de teorie. În prezent, la şcoala de paraşutism a TNT Brothers sunt 30 de cursanţi. Licenţa oferită de TNT Brothers este acreditată de către şcoala US Parachute Association.
Şi pentru că sportul pe care îl practică are o doză mare de senzaţional, TNT Brothers organizează în perioada 22-25 septembrie, Bucharest Skidiving Boogie 2011, primul festival de paraşutism din Bucureşti. În cadrul evenimentului, salturile cu paraşuta pentru amatori, realizate în tandem cu un instructor profesionist, vor fi efectuate de la cea mai mare înălţime atinsă în salturile comerciale, respectiv 4.500 metri.
-
Vezi aici cine sunt mai bogaţi copii din lume – GALERIE FOTO
Alte galerii foto recomandate de BUSINESS Magazin:
-
Japonia anulează restricţiile impuse pe o rază de peste 20 de kilometri în jurul centralei Fukushima
După săptămâni de reflecţie şi o reuniune a miniştrilor şi altor părţi vizate, vineri, statul a anulat consemnul de pregătire a evacuării în caz de urgenţă, au anunţat miniştrii Mediului, Goshi Hosono, şi Industriei, Yukio Edano, într-o conferinţă de presă. Această relaxare vizează comuna Hirono şi mai multe părţi din comunele Naraha, Kawauchi, Tamura şi Minamisoma, care se află la o distanţă de 20-30 de kilometri de Fukushima Daiichi, unde s-a produs cea mai gravă catastrofă atomică după cea de la Cernobîl (Ucraina) din 1986. După ce iniţial le-au cerut să se închidă în case, autorităţile le-au ordonat, la sfârşitul lui aprilie, locuitorilor celor cinci localităţi, situate dincolo de zona de excludere pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei, să se pregătească pentru o eventuală evacuare în caz de urgenţă.
-
Medvedev: Nu candidez pentru un nou mandat pentru că Vladimir Putin are mai multă autoritate
“Din anumite motive, nimeni nu vorbeşte de acest lucru. Dar este vorba de aspecte foarte practice, lucruri foarte importante de care un politician trebuie să ţină cont dacă doreşte ca ţara lui să prospere”, a spus Medvedev. Medvedev a evocat necesitatea înnoirii structurilor de putere din Rusia. “Trebuie să aibă loc o înnoire în profunzime a puterii. Autorităţile trebuie să găsească forţa necesară schimbării. Trebuie să înţeleagă ce înseamnă guvernarea ţării”, anunţă şeful statului rus. Medvedev a subliniat că a încercat permanent să înnoiască structurile de putere din Rusia. “În ultimi trei ani, ca urmare a deciziilor mele, aproape jumătate dintre guvernorate au fost reformate. Şi nu este vorba doar de persoane care au ajuns la vârsta pensionării”, a subliniat Medvedev.