În ultimii trei ani de criză, adică de la începutul lui 2009 şi până la finele anului trecut, litrul de benzină comercializat pe piaţa locală s-a scumpit cu peste 84%, în euro, arată datele publicate în buletinele petroliere realizate de Comisia Europeană. În lei, creşterea a fost de 82%, comparând preţurile afişate de Petrom de la începutul lui 2009 cu cele afişate în prima zi a acestui an. Totodată, în ultimii trei ani de criză, economia României a picat cu 7%. Datele Comisiei Europene arată că dacă pe data de 12.01.2009 un litru de benzină costa circa 0,66 euro (3 lei), pe 19.12.2011 acelaşi litru de benzină se cumpăra cu peste 1,2 euro (5,6 lei). Cu aceste creşteri de preţ, România se clasează pe al doilea loc în topul scumpirilor la benzină între toate cele 27 de state membre, medalia de aur fiind adjudecată de petroliştii din Grecia, ţară în care acest tip de carburant a crescut cu aproape 98% în perioada de timp analizată. Podiumul este completat de Letonia, dar la o diferenţă considerabilă de primii clasaţi, aici litrul de benzină scumpindu-se cu “numai” 67,8%.
Blog
-
Soţia unui bancher elveţian de top, acuzată de insider trading
Şi soţia sa este implicată în acest scandal, fiind acuzată de insider trading, după ce s-a descoprit că a făcut tranzacţii valutare avantajoase cu doar trei săptămâni înainte ca soţul său să acţioneze pentru protejarea monedei naţionale, pentru prima oară în ultimii 30 de ani.
Revista Weltwoche, citată de cotidianul britanic Daily Mail, a relatat că Hildebrand însuşI a comunicat decizia de a proteja francul elveţian şI că extrasele sale de cont arată că a obţinut un profit de 75.000 de franci elveţieni în luna octombrie, după ce, în august, a cumpărat 504.000 de dolari americani.
În aceste condiţii, acum toată lumea aşteaptă demisia lui Philipp Hildebrand. Şi soţia sa, Kaysha, a cumpărat în luna august aproximativ 500.000 de dolari, pe care i-a vândut două luni mai târziu, obţinând, astfel, un profit de 61.000 de franci, adică 65.000 de dolari.
Kaysha Hildebrand a declarat că a cumpărat jumătatea de million de dolari pentru simplul fapt că a observat un minim istoric şI s-a gândit că nu poate pierde, negând că ar fi avut informaţii de la soţul său cu privire la evoluţia francului în raport cu dolarul. Chiar dacă acum conduce o galerie de artă, este de formaţie tot finanţistă, lucrând anterior pentru un fond de investiţii. Se pare că banii cu care a cumpărat jumătatea de milion de dolari ar fi venit de pe urma vânzării unei case de vacanţă din Gstaad.
Reprezentanţii Băncii Naţionale a Elveţiei, inclusiv preşedintele Philipp Hildebrand, nu au făcut până acum nicio declaraţie publică pe marginea acestui subiect.
Kaysha Hildebrand s-a născut în Rawalpindi, Pakistan, tatăl său fiind pakistanez, iar mama americancă. La vârsta de patru ani a venit cu familia în Statele Unite ale Americii şI mai târziu s-a angajat la un fond de investiţii din New York, unde l-a şI cunoscut pe cel cu care avea să se căsătorească. După ce s-au mutat în Elveţia, aceasta şi-a deschis galrii de artă în Zurich, New York şI Veneţia, renunţând la cariera corporatistă. Cuplul are o fată şI locuieşte în Zurich.
-
Participă la concursul BUSINESS Magazin şi poţi câştiga “Antreprenoriat”, cartea lui Marius Ghenea (1)
Etapa I
Întrebarea zilei de astăzi este:
Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?
Aflaţi răspunsul în materialele BUSINESS Magazin publicate săptămâna aceasta.
Răspunsurile pot fi trimise până marţi, 10 ianuarie, pe adresa redactia@businessmagazin.ro, iar câştigătorul va fi desemnat miercuri în urma tragerii la sorţi. Nu uitaţi să ne daţi Like!
UPDATE:
Cătălin Luncan este fericitul câştigător al best-seller-ului lui Marius Ghenea, în parteneriat cu School for Startups, “Antreprenoriat”. Răspunsul corect la întrebarea -Ce ţări ale Uniunii Europene vor avea parte de scădere economică în 2012, potrivit estimărilor FMI?- este Grecia şi Portugalia.
-
Cu cât va fi plătit noul director al Yahoo!
Thompson, fost preşedinte al PayPal, companie din grupul eBay, va avea un salariu de bază de 1 un milion de dolari anual şi un bonus de până la 2 milioane de dolari, transmite Bloomberg.
Directorul, care preia funcţia începând de luni, trebuie să reorganizeze grupul Yahoo!, care în ultima perioadă nu a reuşit să concureze cu rivalii Google sau Facebook. Thompson va supraveghea o analiză a operaţiunilor Yahoo! începută după concedierea precedentului director general, Carol Bartz.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Kim Jong-un, celebrat în ziua aniversării sale drept “geniul geniilor” în strategie militară
Acest film difuzat de televiziunea publică îl prezintă pe Kim Jong-un la comanda unui tanc şi dând ordine soldaţilor din forţele aeriene, terestre şi maritime. “Respectatul tovarăş Kim Jong-un este perfect instruit în privinţa tuturor strategiilor militare şi (…) demonstrează calităţi excelente de lider militar”, afirmă comentariul care însoţeşte imagini cu soldaţii care sar de bucurie la vederea lui.
-
Moody’s estimează pentru România o creştere economică de 2,2% în acest an, cu inflaţia la 3%
Situaţia economică incertă din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, afectează perspectivele de creştere economică ale României pe canalul exporturilor, se arată într-o analiză Moody’s. Absorbţia mai rapidă a fondurilor europene şi creşterea implicită a investiţiilor interne ar trebui să compenseze însă scăderea exporturilor, menţinând creşterea economică peste pragul de 2% în 2012, după un avans estimat la 2,1% anul trecut.
-
Raed Arafat, despre noua lege: Misiunea salvării de vieţi, înlocuită de competiţia comercială
Subsecretarul de stat Raed Arafat şi Comisia de Urgenţă a Ministerului Sănătăţii au analizat, la sfârşitul săptămânii, timp de 12 ore, noul proiect al Legii sănătăţii supus dezbaterii publice până în 28 ianuarie. La finalul dezbaterii a fost redactat un document cu punctul de vedere al Comisiei privind sistemul de urgenţă. Raed Arafat a precizat că una dintre concluziile specialiştilor vizează faptul că sistemul integrat de urgenţă va fi distrus prin proiectul noii Legi a sănătăţii, din care dispar noţiunile de public şi privat, conceptul de lucru în cazurile foarte grave fiind “competiţia comercială”, adică bătălia pentru bani, în locul misiunii de până acum, cea de salvare de vieţi.
-
Ce va aduce 2012?
Am plănuit să încep anul cu câteva previziuni despre industria IT în 2012, dar când am încercat să le formulez am constatat că sarcina nu-i chiar aşa de uşoară cum mi-am imaginat. Aşa că am căutat cu Google “2012 tech predictions” şi am primit cam 150 de milioane de rezultate. După ce am citit vreo câteva zeci m-am lămurit că sunt câteva teme care se repetă frecvent, dar scenariile urmează căi divergente şi foarte adesea se bat cap în cap. Totuşi, o bună bază de plecare ar fi evoluţiile majore din anul precedent, adică migrarea dinspre platforma PC spre platforme mobile şi adoptarea pe scară largă a modelului “cloud computing”. Evident, cele două mişcări sunt recurente, pentru că pe măsură ce procesarea se centralizează în “nori” scade necesarul de putere la terminale. Pe lângă aceste evoluţii se poate adăuga dispariţia lui Steve Jobs, deoarece poziţia sa de figură centrală a lumii IT din ultimii ani va trebui ocupată de un alt personaj de acelaşi calibru, iar cel care se va impune va avea o influenţă semnificativă.
Mai întâi (nu neapărat în ordinea importanţei) sunt semne că ultraportabilele botezate de Intel “Ultrabook” vor avea succes şi că vor deveni cele mai populare laptopuri. De fapt, Intel speră să prelungească viaţa PC-urilor care i-au adus supremaţia ducând mai departe ceea ce Apple a anticipat cu ani în urmă cu modelul Air: foarte subţire şi uşor, fără componente în mişcare, fără “grăsime”. Acum Intel profită de platforma sa CULV (Consumer Ultra-Low Voltage) şi s-ar părea că vom vedea portabile care chiar pot să funcţioneze pe baterii! Dar… Intel nu poate miza lungă vreme pe acest (eventual) succes, pentru că epoca PC-urilor e pe sfârşite, iar pe zona mobilă a pierdut partida. După Bob Cringely, soluţia este unică: să cumpere Qualcomm. Numai că valorile de piaţă ale celor două companii sunt destul de apropiate (124 şi 92 miliarde de dolari) aşa că mai degrabă s-ar putea vorbi despre o fuziune, iar Qualcomm are acum vântul din pupa şi nu-i sigur că ar accepta.
Toată lumea e de acord că Apple fără Jobs îşi va pierde strălucirea, iar amânarea modelului iPhone 5 a fost un prim motiv de decepţie şi a generat deja o glumă nu lipsită de miez: la Apple după anul 2011 nu urmează 2012, ci 2011S. Oricum, Apple va fi un jucător important pe zona smartphone-urilor şi a tabletelor încă multă vreme, dar atenţia pe care compania o arată pieţei de business poate să marcheze o schimbare de strategie. Probabil că, după Jobs, executivii nu mai au curaj suficient pentru mişcări îndrăzneţe pe piaţa de consum şi caută o zonă mai liniştită. Majoritatea comentatorilor cred că presupusul atac pe zona televizoarelor inteligente nu va avea loc, iar cei care vor avea de câştigat vor fi Samsung, Sony şi Toshiba.
Microsoft va fi fără îndoială un protagonist al anului 2012. În primul rând prin platforma Windows Phone, care n-a obţinut anul trecut succesul măreţ pe care compania îl anticipa, aşa că aşteptările se mută spre prima parte a acestui an. Şi s-ar putea să obţină o victorie de palmares, atingând poziţia a treia în topul platformelor mobile. Spun “de palmares” pentru că se va datora mai degrabă abandonului competitorului principal, RIM, aflat într-o situaţie considerată fără ieşire chiar şi de către publicul loial gamei BlackBerry. Însă distanţa faţă de Apple iOS şi Android s-ar putea să crească. Aşteptări mari se pun şi în Windows 8, prima versiune care va rula şi pe procesoare ARM şi va dispune de o interfaţă special croită pentru tablete. Mulţi analişti se arată însă sceptici şi cred că pentru utilizatorii de PC-uri aceste îmbunătăţiri nu sunt sensibile (“lipstick on a pig”, zic cei de la The Verge), iar ce este dedesubt s-ar putea să nu justifice o migrare de la versiunea 7. Ar rămâne varianta unei lovituri câştigătoare pe piaţa tabletelor, însă succesul tabletelor ieftine de la Amazon şi B&N pare să sugereze că preţul va avea un cuvânt greu de spus.
O altă tendinţă care s-ar putea să însemne mult în acest an este convergenţa mediilor, în principal video distribuit fără discriminare. Un subiect care va fi extrem de controversat va fi reglementarea internetului, cu semne că propunerea SOPA (Stop Online Piracy Act din SUA) va fi respinsă. Speculaţii multe referitoare la o lansare pe bursă a Facebook, dar cele mai mari şanse le are varianta “încă nu”.
În fine, cine îi va lua locul lui Jobs în calitate de far călăuzitor al întregii industrii? Condiţiile sunt simple: să fie fondatorul şi conducătorul activ al unei companii de succes, cu mişcări îndrăzneţe, calităţi de vizionar şi influenţă. Pariul meu: Jeff Bezos. -
După sectorul de stat, Grecia renunţă la al 13-lea şi al 14-lea salariu şi în sectorul privat
Cele două salarii suplimentare, stabilite prin contracte colective de muncă, au fost eliminate deja din sistemul public la presiunea creditorilor externi, UE şi FMI, însă se aplică în continuare sectorului privat şi companiilor de stat din domeniul infrastructurii. Executivul va suspenda şi obligaţia companiilor de a majora salariile angajaţilor cu 2,6% din iulie, conform contractelor colective de muncă convenite între angajatori şi sindicate.
-
Edecari pe Dâmboviţa
Ilia Repin este un pictor rus, un fel de Grigorescu al ruşilor. S-a născut în 1844, la momentul potrivit după cum puteţi observa pentru a deveni, într-o Rusie post-octombrist revoluţionară, un pictor progresist, model pentru generaţii întregi. Nu este nicio urmă de peiorativ în ce spun; Repin a fost un membru de frunte al unei mişcări artistice numită Peredvijniki, care s-ar putea traduce prin Rătăcitorii sau Hoinarii, un grup care milita pentru ieşirea din canoanele clasice ale picturii şi pentru renunţarea la statutul elitist al artei plastice.
Şi dacă Repin este Grigorescul ruşilor, atunci Carul său cu boi este tabloul “Edecarii de pe Volga”. Specialiştii spun că pictura este o celebrare a demnităţii, forţei şi tăriei umane, dar şi o condamnare a exploatării. În centrul grupului de edecari este un tânăr, singurul care nu priveşte în pământ, care are o atitudine de revoltă şi care pare că încearcă să se elibereze de hamul la care trage – un simbol, au spus mai târziu propagandiştii, al dorinţei de eliberare. Mai mult, pictura lui Repin contrasta cu realitatea idilic-pastorală promovată până atunci în arta rusă – druşte împodobite şi cântăreţi la balalaică; de ajuns să spun că însuşi Dostoievski l-a lăudat pe Repin fără rezerve, fermecat de realismul personajelor; tabloul l-a făcut pe scriitor să se simtă dator faţă de poporenii care muncesc aşa din greu, iar aprecierile sale au generat curentul narodnicilor, din care s-a inspirat, în România, mişcarea poporanistă propovădută de Constantin Stere, Dobrogeanu-Gherea sau Garabet Ibrăileanu.
Undeva în dreapta corabiei pe care o trag edecarii se vede dâra de fum a unui remorcher, şi aici vreau să ajung, la lecţia de economie politică din tabloul cu edecari. Remorcherul se îndepărtează, ciudat, nu?, de vasul care trebuie tras împotriva curentului, în timp ce oamenii trag la jug ca nişte animale. Asta pentru că munca lor este aşa de ieftină încât remorcherul, progresul, este eliminat din ecuaţie. Sărăcia în care trăiesc mujicii îi face să accepte orice, oricum, doar pentru mai rezista o zi.
Să ne întorcem la România şi să admitem că în anul 2012 cea mai mare problemă a României nu sunt deficitele sau datoria externă sau corupţia, ci sărăcia, cea care generează toate cele dinainte, şi corupţie, şi deficite, şi datorie externă. Nu mai are rost să căutăm ţapi ispăşitori în fărâmiţarea terenurilor, în productivitatea redusă, în investiţiile anemice sau în folosirea până la idioţenie a sintagmei “mână de lucru ieftină” şi nu mă refer aici la sărăcie aşa cum o calculează instituţiile financiare. Vorbesc de sărăcia care împiedică oamenii să îşi schimbe mobila din casă la cinci ani şi la sărăcia care împiedică antreprenorii să îşi ducă la bun sfârşit visele; la sărăcia care face din funcţionar un ins coruptibil şi la sărăcia care îl face pe medic să ridice neputincios din umeri.
Iar climatul de austeritate cu care bat câmpii liderii politici, fie ei din Europa sau de pe malurile Dâmboviţei este doar o altă prostie, de pus lângă “too big to fail”.
Cultura sărăciei înseamnă pentru mine ideea de a împărţi oamenii în duşi de nas şi ducători de nas, în fraieri şi şmecheri. Mai înseamnă eliminarea egalităţii şanselor, idolatrizările gratuite şi folosirea de manipulări grosolane. Credinţa în insul mesianic. Mulţumirea de a supravieţui, şi nu vorbesc aici de satul românesc, ci chiar de companii.
Edecari în gol, pe Dâmboviţa sau pe Volga. Iar remorcherul se îndepărtează.
(Acesta este un prim text dintr-un proiect personal care încearcă să adune la un loc pictura, economia şi societatea.)