BusinessMagazin

Blog

  • Incalzirea pentru anticipate continua

    Registrul disputei politice a coborat iarasi o treapta saptamana trecuta, dupa ce liberalul Ludovic Orban a reluat tema delicata a locului femeilor in politica romaneasca – tema lansata de presedintele Traian Basescu atunci cand a trimis-o pe Lavinia Sandru pe centura politicii.

     

    Atacurile lui Orban la adresa Ralucai Turcan, a Mioarei Mantale si a Elenei Udrea au fost parate de libe-rali tot cu vorbe – in speta, cu argumentul ca s-ar cobori prea mult daca le-ar acorda mai multa atentie. Aceasta a lasat impresia ca liderii PNL nu ar fi chiar atat de revoltati pe cat ar fi dorit sa se creada, impresie consolidata de coincidenta care a facut ca tocmai acum premierul Tariceanu sa-l demita pe sotul liberalei Raluca Turcan de la conducerea Agentiei pentru Strategii Guvernamentale.

     

    Incidentul a reprodus la scara mica conflictul dintre principalele tabere ale coalitiei, unde Basescu si democratii lui Boc, dar si apropiatii lui Stolojan (liberalul care s-a inflamat cel mai tare dupa declaratiile lui Orban) raman in mod ireductibil de alta parte a baricadei decat liberalii lui Tariceanu sau Orban. Un scenariu vehiculat vineri specula ca, dupa raportul Comisiei Europene din 16 mai, partile ar urma sa oficializeze despartirea, pentru a provoca cat mai repede alegerile anticipate. Primul pas ar urma sa fie facut de PD – acuzat de mai multe ori ca actiunile sale din ultima perioada ar urmari un asemenea scop – prin retragerea ministrilor si, cu complicitatea presedintelui, blocarea formarii unui nou guvern.

     

    Liderul democrat Emil Boc a negat ca „s-ar fi discutat“ despre un astfel de proiect, fara a spune insa explicit ca n-ar fi posibil. De altfel, scenariul a parut cu atat mai plauzibil dupa ce, in premiera absoluta, presedintele Traian Basescu a refuzat saptamana trecuta numirea unui nou ministru pentru relatia cu Parlamentul, pe motiv ca omul ales de premierul Calin Popescu-Tariceanu ar fi mai potrivit in alta functie. Explicatia s-ar fi gasit in jocul fara manusi al prim-mi-nistrului, care nu s-a ingrijit sa se consulte cu presedintele inainte de a-i nominaliza un inlocuitor lui Bogdan Olteanu, proaspat promovat la sefia Camerei Deputatilor.

     

    Spiritele s-au inflamat din nou cand presedintele Romaniei s-a afisat la congresul popularilor europeni de la Roma cu sigla PD proiectata in fundal. Desi, la intoarcerea in tara, Basescu a incercat sa desfida criticile pe aceasta tema, fotografiile oficiale ale intrunirii au aratat ca el a fost singurul sef de stat care a avut in spate o sigla de partid, restul sefilor de state fiind acompaniati de steagul national.

     

    Mai departe, acelasi congres al popularilor europeni a fost prilejul pentru UDMR sa forteze – fara succes, dupa cum au informat, ritos, democratii – o solutie impusa in cazul legii minoritatilor. Gestul udemeristilor arata din nou la ce blocaj a ajuns colaborarea in cadrul puterii, atata vreme cat unul din partide incearca sa apeleze la o instanta superioara externa pentru un subiect teoretic transat deja cu partenerii de coalitie.

  • Celui care are i se va mai da

    Ca si in (multe) alte saptamani, omul de afaceri Dinu Patriciu a reusit sa scape din nou de cererea de arestare depusa de procurori pe numele sau. Dem-na de atentie – ca un posibil indicator pentru cursul viitor al evenimentelor – este maniera in care Patriciu a ramas in libertate de aceasta data.

     

    Dupa ce un judecator a corectat greseala initiala a procurorilor – speculata amplu de avocatii omului de afaceri – si l-a audiat pe Patriciu in dosarul cauzei in calitate de inculpat, acelasi procuror a decis ca nu exista motive suficiente pentru arestare. A fost prima data cand, potrivit procedurii judiciare, mandatul de arestare a fost judecat pe fond – adica s-au luat in considerare probele instrumentate in cauza si nu eventualele erori facute de procurori, ca pana acum.

     

    Daca decizia data de Tribunalul Bucuresti va fi confirmata de Curtea de Apel – care va judeca apelul depus de procurori -, ar insemna, pe de o parte, ca nu se va mai putea cere mandat de arestare decat dupa trimiterea dosarului in judecata, iar pe de alta parte, ca probele acuzarii sunt indeajuns de subtiri pentru a permite cercetarea in stare de libertate si, eventual, usurarea muncii avocatilor apararii in cazul unui proces.

     

    Daca pentru Patriciu lucrurile au mers bine saptamana trecuta, astfel incat acesta a putut sa-si proclame din nou increderea in justitie, nu la fel de norocos a fost deja incarceratul Ovidiu Tender. In cazul lui, manda-tul de arestare a fost prelungit cu inca 30 de zile, ceea ce l-a facut pe omul de afaceri sa-si proclame, in opozitie cu Patriciu, profunda neincredere in obiectivitatea justitiei.

  • Profit de pe urma puilor de balene

    Anul acesta, peste 325.000 de pui de balena ar putea fi omorati pe coasta canadiana a Atlanticului la ordinul guvernului, lucru ce starneste, ca in fiecare an, proteste vehemente din partea activistilor pentru drepturile animalelor, informeaza The Times.

     

    Stephen Harper, premierul canadian, sustine ca vana-toarea puilor de balena este necesara pentru dezvoltarea economiei si pentru mediu, avand in vedere ca populatia balenelor aproape s-a triplat din 1970 incoace, ajungand aproape de 6 milioane. Activistii au atras de partea lor celebritati precum Sir Paul McCartney si pe sotia acestuia, Heather Mills McCartney, in incercarea de a aduce in lumina reflectoarelor ceea ce Societatea Mondiala pentru Protectia Animalelor numeste „cel mai mare si mai crud masacru al speciilor de animale marine de pe intreaga planeta“.

     

    De partea cealalta, pescarii de pe insulele izolate din Quebec si Newfoundland spun ca vanatoarea ii ajuta sa supravietuiasca in timpul iernii, in principal pentru ca proviziile de cod s-au imputinat substantial in ultimii zece ani. Vanatoarea a produs anul trecut venituri de 8,3 mil. lire sterline (peste 12 mil. euro).  Pescarii vand pieile, in principal industriei modei, apoi Norvegiei, Rusiei si Chinei. Grasimea o vand pentru ulei, castigand in jur de 34 de lire sterline (aproape 50 de euro) pentru o balena.

  • Calendarul scumpirilor

    Saptamana trecuta s-a incheiat cu anuntul oficial privind majorarea cu 3,6%, de la 1 aprilie, a tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Aceasta inseamna ca, pentru categoria de tarifare de baza (consum de pana la 2.400 mc/an), clientii Distrigaz Sud urmeaza sa plateasca 830,68 RON/1.000 mc, iar cei ai Distrigaz Nord – 830,24 RON/ 1.000 mc. In compensatie, Guvernul vrea sa ofere categoriilor cu venituri mici ajutoare banesti si, mai important, a anuntat ca nu va aproba pentru al doilea trimestru nici o majorare a tarifului la gazele din productia interna, care vor costa tot 110 dolari/1.000 mc.

     

    De o alta parere sunt insa sindicalistii din petrochimie si alte federatii afiliate la Cartel Alfa, care ar fi calculat ca populatia plateste deja mai mult de 280 dolari/1.000 mc si care acuza faptul ca toate majorarile de tarife la utilitati, intreprinse pe motiv de aliniere la nivelul european, nu se regasesc deloc in investitii pentru modernizarea infrastructurii in industrie, ci doar se reflecta in majorari ulterioare impuse de intermediarii de pe piata. Sindicatele ameninta cu proteste pentru aprilie si mai impotriva tarifelor prea mari la utilitati, iar combinatele de ingrasaminte se tem in continuare de perspectiva scumpirii gazelor, desi Comisia Europeana tocmai a aprobat pentru Romania prelungirea perioa-dei de aliniere a pretului gazelor din productia interna la nivelul celor de import pana la 31 decembrie 2008.

     

    Tarifele la gaze nu sunt insa unicul motiv de agitatie pentru sindicate. Guvernul a anuntat saptamana trecuta ca unele din accizele prevazute sa creasca de la 1 ianuarie 2007 vor fi majorate la nivelul respectiv inca de la 1 iulie anul acesta – este cazul accizelor pentru produse din tutun (cu 25% la tigarete), pentru alcool etilic (de la 465,35 euro/hl alcool pur la 550 de euro), pentru benzina cu plumb (de la 480 la 513 euro/tona), pentru electricitate (de la 0,14 la 0,19 euro/MWh pentru cea destinata consumului industrial si de la 0,30 la 0,39 euro/MWh pentru cea destinata consumului casnic), pentru gazele folosite drept combustibil pentru motor (de la 1,59 la 2 euro/GJ) si pentru pacura (de la 6,81 la 9,5 euro/1.000 kg).

     

    In fine, desi nu pentru aceasta au de gand sa protesteze sindicatele, tutunul si alcoolul vor intra in aprilie sub incidenta taxei pe viciu, avand in vedere ca pachetul de legi privind reforma in sanatate, care instituie aceasta taxa, n-a intampinat nici o obiectie din partea Curtii Constitutionale. La sfarsitul saptamanii trecute, Ministerul Finantelor si cel al Sanatatii nu puteau inca sa precizeze exact cu cat se vor scumpi tigarile, singura estimare fiind ca din taxa pe viciu se vor putea colecta anual la buget circa 200 de milioane de euro. Previzibil, patronatul din industria alcoolului a protestat primul, cu argumentul ca taxa pe viciu va face ca pretul alcoolului sa urce peste media UE.

  • 28 MARTIE 2006 TRANZACTIA SINDAN-ACTAVIS 147,5 MIL. EURO

    Compania islandeza Actavis a cumparat saptamana trecuta, cu o zi inainte de achizitia Terapia, singurul producator roman de oncologice, Sindan Pharma, pentru 147,5 milioane de euro. Prin aceasta mutare, islandezii intra pe un segment terapeutic nou. In acelasi timp, produsele Sindan vor putea intra mai usor pe pietele pe care compania islandeza este deja prezenta.

     

    Sindan

     

    ANUL INFIINTARII: 1991

    REZULTATE FINANCIARE: In 2005, Sindan a avut o cifra de afaceri de 82 milioane de dolari (68 mil. euro), in crestere cu 21% fata de anul precedent. EBITDA s-a ridicat la 16,7 mil. euro. Exporturile au contribuit anul trecut cu 6,8% la vanzarile companiei.

    ESTIMARI: Pentru acest an, cifra de afaceri este estimata la 80 milioane de euro, in timp ce pentru 2007 obiectivul este de 100 de milioane de euro. Rata EBITDA va fi de 22-23%.

    ANGAJATI: 224

    PRODUSE: Sindan este specializata in medicamente utilizate in tratamentul cancerului si controleaza o mare parte din piata autohtona de profil. In Romania, Sindan are inregistrate 31 de produse, iar 10 sunt inregistrate si pe diferite piete externe. Pe langa productia proprie, Sindan distribuie alte 73 de medicamente pe piata romaneasca. Compania are in curs de inregistrare internationala alte opt produse.

     

    Actavis

     

    ANUL INFIINTARII: 1956

    REZULTATE FINANCIARE: Actavis a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de 579 mil. euro.

    ESTIMARI: Pentru acest an, dupa achizitia altor doua companii – Amide Pharmaceuticals and Alpharma Human Generics – Actavis estimeaza vanzari de 1,3 miliarde de euro. In urma acestor achizitii, firma islandeza afirma ca a intrat intre primii cinci producatori mondiali de medicamente generice.

    ANGAJATI: Peste 10.000, in 32 de tari.

    PRODUCTIE: Actavis are capacitati de productie si cercetare-dezvoltare in Islanda, Bulgaria, Turcia, Malta, Serbia si SUA, cu o capacitate de 24 miliarde de capsule si tablete. Compania are pe piata peste 600 de produse, iar pentru acest an pregateste 150 de lansari.

    ACTIONARI: Presedintele companiei, Thor Bjorgolfsson, controleaza indirect 36,2% din capital. 41,5% din actiuni sunt detinute de investitori institutionali, iar 20,4% de investitori privati.

     

    Strategia

     

    PIETE NOI: Prin achizitia Sindan, Actavis intra atat pe piata oncologicelor, cat si pe piata farmaceutica din Romania.

     

    ROMANIA: Piata romaneasca are una dintre cele mai mari cresteri din Europa, iar Sindan este o platforma potrivita pentru vanzarea produselor Actavis in Romania, apreciaza compania islandeza.

     

    INTERNATIONAL: Actavis a decis sa intre pe segmentul oncologicelor, care potrivit estimarilor industriei va inregistra cel mai mare ritm de crestere din piata farmaceutica. Piata produselor oncologice s-a ridicat la 27 miliarde de dolari in 2005 si este previzionat sa atinga 50 de miliarde de dolari in 2009.

     

    PORTOFOLII: Portofoliile celor doua companii nu se suprapun, in schimb firma islandeza dobandeste acces la segmentul cu cea mai mare crestere previzionata in urmatorii ani. In plus, Actavis va avea unul dintre cele mai diversificate portofolii dintre producatorii de generice.

  • Europa, intre „noi“ si „restul“

    Statele europene au doua optiuni: fie accepta rapid schimbarile, fie amana acceptarea, pana cand vor fi fortate sa le accepte. Strazile Frantei au fost napadite de protestatari militand impotriva noului cod al muncii. In Germania, salariile au fost motiv de proteste ale sectorului public de curand.

     

    Pana si Marea Britanie, care si-a reformat economia mai mult decat majoritatea statelor, se confrunta cu demonstratii impotriva modificarii legii pensiilor. In Italia, guvernul si opozitia nici n-au mai avut curajul sa deschida subiectul reformelor necesare, in timpul campaniei electorale.

     

    Toate aceste situatii au un numitor comun: perceptia ca schimbarea doare si ca potentialii infranti striga mai tare decat potentialii invingatori. Acelasi numitor e prezent si in protestele impotriva liberalizarii sectorului energetic, al serviciilor sau al pietei muncii. Dar schimbarea in Europa se loveste de alta piedica: protejarea excesiva a insiderilor in detrimentul outsiderilor.

     

    Dimpotriva, ca sa se miste ceva, schimbarea trebuie sa intervina la nivel national, scrie The Economist. Iar schimbarile trebuie sa fie de fond, nu de forma. Degeaba modifica guvernul francez pe ici, pe colo, legislatia muncii, daca a doua zi strazile Parisului sunt pline de protestatari furiosi. In Italia si Germania, desi guvernele au recurs la reforme ceva mai serioase, situatia economica e departe de a se imbunatati vizibil.

     

    Desi au luat unele masuri care sa faciliteze miscarea pe piata muncii din cadrul UE, guvernele au omis ce era mai important: sa incurajeze competitia in sectoarele industriale si serviciile protejate, fapt ce ar fi dus la crearea de locuri de munca si la scaderea costurilor. Favorizarea insiderilor in detrimentul strainilor are efecte negative multiple asupra economiilor nationale.

     

    Primul efect este lipsa de flexibilitate economica, ce duce la cresterea somajului (vezi Franta si Germania). Reformele initiate in Italia au dus la crearea a noi locuri de munca, insa angajatii italieni (insideri) au primit salarii tot mai mari, ceea ce a dus la cresterea costului orei de munca si la scaderea competitiei. Al doilea efect este faptul ca, pana la urma, aceasta separare nu functioneaza. Presiunea competitiei globale e atat de mare incat nici insiderii nu vor mai putea fi protejati.

     

    Ca atare, jocul de-a reformele incomplete nu poate fi perpetuat la nesfarsit. Iar optiunile nu sunt multe: ori statele europene accepta rapid schimbarile, ori amana acceptarea, pana cand vor fi fortate sa renunte.

  • Vae victis

    Dupa furtuna provocata de marginalizarea lui Adrian Nastase, PSD a incercat saptamana trecuta sa se regrupeze. Intentia lui Nastase de a reveni in prim-planul partidului cu o platforma politica noua a fost repede taxata de fostul sau mentor, Ion Iliescu, care a reflectat ca ex-presedintelui executiv al PSD „ii trebuie cel putin un an de zile de reflectie si sa stea putin mai in umbra“. Iliescu a rabufnit in stilul caracteristic, cerand de la Nastase „decenta! Cand te afli in situatia lui, nu te apuci sa dai lectii altora“.

     

    Presedintele partidului, Mircea Geoana, a dezavuat si el ideea unei platforme politice separate in PSD, confirmand astfel zvonurile ca aceasta ar fi fost punctul de plecare al unei tentative nereusite de scindare a partidului. „Discutiile cu privire la platforme si alte incercari de acest gen in partid sunt neave-nite“, a transat Geoana problema, explicand ca ideea de organizare a unui congres extraordinar al partidului, la care ar fi urmat sa se dezbata platforma lui Nastase, nu s-ar justifica decat daca in Romania vor fi alegeri anticipate.

     

    Cu toate acestea, Geoana a admis ca dupa raportul de tara al UE din luna mai va fi convocat un Consiliu National al partidului, la care va fi discutata „dinamica politicii in ansamblu“ in functie de concluziile raportului de la Bruxelles. Intr-o astfel de perspectiva, Geoana a si inceput „sa faca teren“ pe la filialele partidului, bifand deja doua intalniri importante cu organizatiile din Moldova si din Transilvania. Totodata, Geoana a anuntat si intrarea PSD intr-o „perioada de testare“ in care fiecare membru sa isi asume o decizie privind raporturile cu carnetul de partid.

     

    Interesanta in acest sens a fost saptamana trecuta o discutie in plenul Camerei Deputatilor intre actualul si fostul secretar general al PSD, respectiv Miron Mitrea si Cozmin Gusa, actualmente sef al PIN, in care cel dintai i-a transmis ca „toti pesedistii trebuie sa ramana in PSD“. Nu e prea greu de identificat la ce s-a referit fruntasul PSD, dupa insistentele zvonuri ca tinerii lui Ponta ar vrea sa plece la PIN, insa importanta este declaratia lui Mitrea potrivit careia astfel de discutii ar fi purtat si cu liderii altor formatiuni politice. In atari conditii, destinderea afisata de senatorul PSD Ion Vasile – care a vorbit despre o selectie naturala in partid, prin externalizarea „celor corupti“ catre celelalte formatiuni – apare doar ca un caz izolat intr-un partid unde temerea de fragmentare inca nu a disparut.

  • ATAC STRATEGIC

    In doar doua zile, islandezii de la Actavis si indienii de la Ranbaxy au cumparat, cu jumatate de miliard de dolari, doua companii romanesti de medicamente: Sindan si Terapia Cluj. Daca adaugam si cele 200 de milioane de dolari pe care cehii de la Zentiva le-au dat pentru Sicomed, rezulta aproape trei sferturi de miliard de dolari in jumatate de an. Comentariile post-vanzare s-au centrat in jurul preturilor neasteptat de bune. Cumparatorii socotesc insa ca au platit doar un pret corect, in acord cu planurile pe care si le-au facut aici. Dar in Romania mai sunt fabrici de vanzare. La ce pret?

     

    „We come from India“ – asa a raspuns Yogish Agarwal, seful reprezentantei din Romania, cand a fost intrebat de ce Ranbaxy Laboratories a cumparat compania clujeana Terapia. Produsele din India sunt „de foarte buna calitate, iar oamenii sunt talentati“, a continuat el, iar acelasi lucru l-a gasit si in Romania, „dar mult mai aproape de Uniunea Europeana“. Insa nu acesta a fost argumentul pentru cumparare, a venit si completarea lui Agarwal: „Am vazut ce putem face, ce venituri putem obtine, ce economii vom realiza“.

     

    RANBAXY, PATRU ACHIZITII IN DOUA SAPTAMaNI. Cu un zambet larg pe fata, Agarwal nu isi ascunde satisfactia de a fi reusit sa cumpere una dintre companiile fanion ale industriei romanesti de medicamente, chiar si platind un pret pe care multi analisti il considera supraevaluat: Ranbaxy a dat 324 de milioane de dolari (270 de milioane de euro) pentru a cumpara 96,7% din actiunile Terapia de la compania americana de investitii Advent International. Ceea ce inseamna ca fabrica clujeana e evaluata la 335 milioane de dolari (280 milioane de euro) – de 11,6 ori EBITDA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization – profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii). Toamna trecuta, Sicomed a fost cumparata de cehii de la Zentiva cu un pret echivalent cu 9,9 ori EBITDA, un multiplu de 10 fiind o valoare normala pe plan mondial.

     

    Pe de alta parte, Ranbaxy a intrat intr-o frenezie a achizitiilor, incheind patru tranzactii in numai doua saptamani, dupa ce ratase una in Germania in fata concurentului indian Dr. Reddy’s. Dupa vanzarea de obligatiuni in valoare de 400 de milioane de dolari – la care se adauga posibilitatea atragerii unor credite bancare – Ranbaxy are un buget substantial pentru achizitii pe o piata europeana spre care este impinsa de competitia tot mai puternica din SUA – cea mai mare piata de medicamente din lume.

     

    Compania indiana este un important producator de substante active si intermediari, iar strategia de achizitie a producatorilor de medicamente vine si din dorinta de a livra produse cu o valoare adaugata mai mare. In fapt, aproximativ 20% din vanzarile Ranbaxy provin din substante active, pentru care compania indiana este concurata puternic de producatori din China, ceea ce-i micsoreaza castigurile. Acesta este motivul pentru care si Ranbaxy, dar si alte firme indiene, vor sa isi integreze afacerile pe verticala spre consumatorul final, marindu-si astfel castigurile. Politica Ranbaxy de achizitii in Europa este explicabila: lunea trecuta, compania a anuntat ca a preluat afacerea cu generice din Italia a GSK. Miercuri a urmat Terapia, iar joi al zecelea producator de generice din Belgia, Ethimed. La acestea se adauga si preluarea anterioara a unor active si patente pentru un dispozitiv de administrare a medicamentelor fabricat de firma americana Senetek.

     

    Ranbaxy incearca, astfel, sa-si aranjeze afacerile pentru a profita cat mai mult de tendinta mondiala care arata ca va creste ponderea vanzarilor de medicamente generice – cele bazate pe substante active a caror perioada de protectie a expirat – in defavoarea celor originale, protejate de patent. Si asta pentru ca genericele sunt de cateva ori mai ieftine decat cele originale, iar fiecare stat incearca sa-si scada costurile din sistemul sanitar. Pe de alta parte, nici nu mai sunt descoperite la fel de multe molecule noi care sa se transforme in medicamente inovatoare.

     

    In 2005, piata farmaceutica mondiala s-a ridicat, potrivit firmei de analiza IMS Health, la 602 miliarde de dolari, in crestere cu 7% fata de anul precedent. Iar cresterea vanzarilor de generice va fi de doua cifre in urmatorii ani, spun specialistii IMS.

     

    In strategia Ranbaxy de crestere pe piata europeana, Romania devine un hub, explica Agarwal, care s-a aratat foarte incantat de toate atuurile Terapia: portofoliul de produse al fabricii – care cuprinde marci foarte puternice, intre care se detaseaza Faringosept – centrul de bioechivalenta, brandul Terapia. „Achizitia Terapia ne va aduce beneficii inca din prima zi“, crede Agarwal.

     

    Si islandezii de la Actavis au cantarit fara indoiala beneficiile pe care le vor avea in urma achizitiei Sindan, singurul producator roman de oncologice (utilizate in tratamentul cancerului), contra sumei de 177 milioane de dolari (147,5 mil. euro) – adica de opt ori EBITDA.

     

    Si in cazul Terapia, si in cel al Sindan, analistii au comentat pe marginea pretului, in conditiile in care cifrele vehiculate inainte de anuntarea tranzactiilor erau semnificativ mai mici. Pentru Terapia, de exemplu, preturile avansate variau intre 200 si 250 mil. $, in timp ce presa indiana aprecia in urma cu doua luni ca Sindan s-ar putea vinde pentru 150 mil. $.

     

    PRETUL CORECT? „Ambele companii s-au vandut bine din punctul de vedere al fostilor actionari. La fel s-a intamplat si cu BCR, privatizare ce a anticipat oarecum scumpirea activelor romanesti“, explica Adriana Marin, analist in cadrul BRD Securities.

     

    In mod similar s-au petrecut lucrurile in cazul preluarii companiei Sicomed Bucuresti de catre grupul ceh Zentiva, care a evaluat producatorul roman la circa 200 de milioane de dolari (167 milioane de euro). Valoarea oarecum ridicata a tranzactiei a fost explicata de analisti, cel putin partial, prin proprietatile imobiliare detinute de Sicomed sau prin puterea marcii Gerovital, aflata in portofoliul fabricii bucurestene.

     

    Acum insa accentul pica pe apropiata aderare la Uniunea Europeana. Chiar daca valoarea contabila a celor trei companii preluate este poate mai mica decat pretul platit, cumparatorii au fost de acord sa plateasca o prima pentru un portofoliu de produse inregistrate deja in Uniunea Europeana, considera Marius Savu, presedintele Asociatiei Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM). „Nu au cumparat pentru piata romaneasca, cat pentru posibilitatea de a se extinde pe piata europeana“, apreciaza Savu.

     

    Pe de alta parte, pentru achizitia fiecareia dintre cele doua companii, concurenta a fost intensa, iar competitia ar putea fi un motiv de crestere a pretului. „Am inceput cu 20 de candidati“, spune Stephen Stead, directorul general al Terapia. Procesul de vanzare a fabricii clujene a inceput in ianuarie, dar pe parcurs numarul candidatilor s-a mai redus. Potrivit presei din India, Ranbaxy a candidat si pentru achizitia Sindan, alaturi de o alta companie indiana, Lupin Laboratories, dar si de alti doi producatori europeni.

     

    „Probabil ca a fost concurenta si Ranbaxy nu a dorit sa piarda“, isi explica pretul de 324 de milioane de dolari Marius Chereches, director executiv al distribuitorului de medicamente Pharmafarm si fost membru al conducerii Terapia pana in 2004.

     

    In cazul Sindan insa, un rol esential in stabilirea pretului l-a avut specializarea: „Sindan este practic singurul producator de oncologice din regiune, deci potentialul de dezvoltare este deosebit“, crede Chereches. In fapt, Actavis a preluat, prin Sindan, si cea mai mare parte a pietei romanesti de oncologice.

     

    Este de remarcat faptul ca nici una dintre firmele care au cumparat fabricile romanesti nu avea pana in momentul achizitiei o pozitie puternica pe piata autohtona, dar toate au ambitii mari si strategii agresive de extindere in Europa. Zentiva, de exemplu – care a cumparat Sicomed in toamna – a discutat inainte de tranzactie si cu Terapia, in timp ce Ranbaxy a candidat si la preluarea Sindan. Ceea ce inseamna ca nu neaparat complementaritatea portofoliilor a fost motivul achizitiilor, cat intentia de a ocupa o felie cat mai mare din piata. Daca analistii apreciaza ca firmele au fost usor supraevaluate, dar gasesc justificari, ce parere au partile direct implicate? „Am platit de 11,6 ori EBITDA. Este un pret foarte bun“, apreciaza Yogish Agarwal, seful reprezentantei din Romania a Ranbaxy Laboratories.

     

    „Nu mi se pare un pret mare, mi se pare o companie foarte buna“, spune si Emma Popa-Radu, reprezentanta in Romania a vanzatorului – compania americana de investitii Advent International – facand referire la portofoliul Terapia de produse lansate si in curs de introducere pe piata, precum si la echipa de management. Mai mult, ea apreciaza ca nu s-a platit, pentru posibilitatea de acces pe piata Uniunii Europene, o prima peste valoarea companiei. „Nu cred ca s-a platit un bonus, mi se pare un pret corect“.

     

    De fapt, pentru Advent este chiar o afacere de zile mari. Advent a platit circa 45 de milioane de dolari pentru Terapia in 2003 si incaseaza 324 de milioane doar trei ani mai tarziu. Adica de sapte ori mai mult. Dat fiind ca achizitia a fost finantata si din credite bancare, randamentul investitiei Advent se apropie de 1.000%.

     

    Ce-i drept, in industria farmaceutica romaneasca, fondurile de investitii au facut afaceri remarcabile. Si GED Capital si Global Finance, societatile de administrare a fondurilor de investitii care controlau Sicomed, au incasat fiecare de la Zentiva cate 40 de milioane de euro, de sase ori mai mult decat investitia initiala.

     

    PLANURI EUROPENE. Ce obtine de fapt Ranbaxy in urma achizitiei Terapia? Din uniunea celor doua companii va rezulta cel mai mare producator de generice de pe piata romaneasca, iar Ranbaxy va face un salt de la o companie din top 25 pana pe locul 5.

     

    Ranbaxy isi va disputa pozitia de prim producator de generice din Romania cu Zentiva, care este in curs de finalizare a procesului de integrare, dupa preluarea Sicomed. Planurile Ranbaxy si Zentiva sunt, de altfel, similare. Accentul pica pe dezvoltarea echipei de vanzari. Zentiva a avut o campanie agresiva de recrutari la sfarsitul anului trecut, astfel ca acum are cea mai puternica echipa de vanzari dintre companiile farmaceutice – peste 250 de oameni. Dragos Damian, directorul comercial al Terapia, spune insa ca, dupa finalizarea achizitiei, echipa cumulata a Ranbaxy si Terapia va fi si mai mare decat cea a cehilor.

     

    Cele doua companii isi vor combina si pipe-line-urile (liniile de produse in pregatire) si este posibil ca marca Terapia sa ramana prezenta pe piata. In principal insa, Terapia va fi o platforma pentru intrarea Ranbaxy pe pietele regionale si pe cele europene, mai ales in perspectiva apropiatei aderari la UE.

     

    Reprezentantii producatorilor sustin ca se vor realiza economii de costuri (in utilizarea capacitatilor de productie, achizitia de materii prime, studii de bioechivalenta), dar si cresteri ale veniturilor (prin accesul produselor Terapia la reteaua Ranbaxy, combinarea fortei de vanzari si introducerea pe piata romaneasca a mai multor medicamente Ranbaxy). Mai mult decat atat, Ranbaxy tinteste chiar mai sus. „In 2-3 ani, vrem sa fim cel mai mare producator de medicamente din Romania“, a spus pentru BUSINESS Magazin Agarwal.

     

    Obiectivul devine astfel atingerea unei cote de piata de peste 10% ca valoare. Anul trecut, potrivit informatiilor puse la dispozitie de companii, Terapia a avut o cota de 4,5% din piata, iar Ranbaxy a ajuns la 1,1%. Piata romaneasca de medicamente a fost evaluata la 1,26 de miliarde de euro in 2005, iar pentru acest an se asteapta o crestere de 15%. Lider este grupul britanic GlaxoSmithKline (GSK), cu peste 9% din piata. Este greu de crezut ca Ranbaxy va reusi sa depaseasca GSK doar prin cresteri organice. De altfel, si reprezentantul companiei indiene a recunoscut ca sunt interesati si de alte achizitii, insa Agarwal nu a dorit sa dea mai multe detalii.

     

    Pe de alta parte, nici Zentiva nu va sta cu mainile in san, mai ales ca, tot de saptamana trecuta, concernul francez Sanofi-Aventis a cumparat 25% din actiunile companiei din Cehia, devenind cel mai important actionar al acesteia. Inca de anul trecut, Sanofi-Aventis a anuntat ca intentioneaza sa extinda divizia Winthrop de medicamente generice. Este prematur inca pentru a face previziuni, dar aceasta achizitie este un alt semn privind intensificarea competitiei in segmentul genericelor. „Competitia se va accentua pe masura ce firmele romanesti vor fi preluate de multinationale“, apreciaza Mariana Wencz, country manager Zentiva Romania.

     

    CE MAI RAMANE DE VANDUT. In Romania mai sunt cateva companii producatoare de medicamente care nu sunt inca in portofoliul unor firme internationale. Cea mai importanta este Antibiotice Iasi, la care statul este inca actionar majoritar. Insa Antibiotice ar trebui privatizata in acest an, potrivit anunturilor facute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care detine 53% din actiuni.

     

    „Daca Antibiotice s-ar vinde respectandu-se aceleasi proportii intre marja operationala, vanzari si datoriile nete ale companiei ca la Terapia, atunci cred ca pretul s-ar situa in jurul valorii de 135 de milioane de euro“, apreciaza Adriana Marin de la BRD Securities. Ea completeaza insa ca sumele pot varia destul de mult in functie si de restul factorilor care se iau in calcul. „In acelasi timp, investitorii strategici platesc in anumite conditii si o prima de intrare pe o piata“, explica ea.

     

    In prezent, capitalizarea bursiera a societatii Antibiotice, listata la Bursa de Valori Bucuresti, este de aproximativ 180 milioane de euro. Evaluarea Antibiotice se va face pornind de la indicatorii financiari, potentialul de crestere sau cota de piata, spune si Ioan Nani, directorul general al companiei iesene. „N-as putea sa avansez o valoare pentru privatizarea Antibiotice, dar compania are potentialul sa atraga fonduri ce se pot apropia de capitalizarea bursiera“, sustine el.

     

    Pentru Antibiotice s-au anuntat deja potentiali candidati. Grupul farmaceutic Montero, cu activitati in distributia si retailul cu medicamente, si compania Phönix Laboratorium din Ungaria sunt interesate de preluarea companiei iesene, potrivit unor surse din piata farmaceutica citate de Mediafax. Anterior, producatorul Ozone Laboratories si firma canadiana Acic Pharmaceuticals isi anuntasera, de asemenea, intentia de a participa la privatizare.

     

    Pe langa Antibiotice, pe piata romaneasca mai activeaza doi jucatori – ceva mai mici – dar care ar putea fi posibile tinte de achizitie. De altfel, unul dintre ei, compania bucuresteana Biofarm a fost anul trecut vedeta pietei Rasdaq (intre timp a fost transferata la BVB), prin numeroasele tranzactii cu actiuni, prin care fostii actionari si-au lichidat pozitiile, printre cumparatori numarandu-se cateva SIF si investitori privati.

     

    In aceste conditii, cotatia Biofarm a crescut puternic, astfel ca valoarea companiei a ajuns la circa 65 de milioane de euro. De altfel, Biofarm a inregistrat anul trecut un profit net apropiat de cel al Sicomed sau Antibiotice, in conditiile in care vanzarile sunt de trei-patru ori mai mici. Un alt jucator interesant este Labormed Pharma, care a avut in ultimii ani evolutii spectaculoase, cu rate de crestere de trei ori mai mari decat ritmul pietei.

     

    Se vor vinde aceste companii la preturi comparabile cu cele platite pentru Sindan sau Terapia? Parerile sunt impartite. Marius Savu considera ca de-abia s-a ajuns la o stare de normalitate. „Fabricile romanesti de medicamente sunt foarte interesante in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana“. Marius Chereches este insa mult mai sceptic. „Nu stiu daca un pret ca cel pentru Terapia va mai putea fi repetat“.

     

    Pe de alta parte, Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest remarca faptul ca tendinta de apreciere a valorii activelor companiilor romanesti este fireasca. „Singurul meu regret este ca marile companii farmaceutice, cum ar fi Antibiotice si Biofarm, vor pleca cel mai probabil de pe Bursa, mai devreme sau mai tarziu“. Dar care sunt sansele ca actionarii acestora sa incaseze sume similare celor platite pentru achizitia Sicomed sau Terapia? „Antibiotice este o tinta atragatoare pentru pentru investitorii strategici sau pentru fondurile de investitii, la fel si Biofarm, insa in acest caz nu am asteptari la fel de mari“, spune Pasol.

     

    Achizitia a trei mari producatori de medicamente intr-un timp atat de scurt nu e o intamplare, cu atat mai mult cu cat cumparatorii sunt companii internationale din domeniu si nu investitori financiari. Pe plan mondial, ca si in Romania, este o tendinta de consolidare a pietei farmaceutice, care este foarte fragmentata.

     

    Pe de alta parte, nu este de neglijat faptul ca Romania este cu un pas in UE, iar piata locala, desi inca la un nivel redus comparativ cu altele din regiune, inregistreaza printre cele mai mari rate de crestere din Europa. In doar trei ani, piata s-a dublat, iar pentru urmatorii ani se prevad ritmuri de crestere de peste 15%. Avand in vedere perspectivele si faptul ca inca mai sunt fabrici de medicamente de vanzare, nu e deloc exclus ca achizitiile de companii farmaceutice sa atinga, la sfarsitul lui 2006, miliardul de dolari.

  • Reteta miraculoasa pentru combaterea somajului

    In timp ce in Franta aproape 23% dintre tineri trec pe la agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca, in Marea Britanie, Germania sau SUA mai putin de 12% dintre tinerii sub 26 de ani sunt someri.

     

    In Danemarca, Irlanda si Tarile de Jos, procentul este de cel mult 8%. Iar aceste rezultate sunt posibile fara introducerea unui contract de prima angajare (CPE), de genul celui francez, mult contestat in ultimele saptamani. „CPE-ul nu exista nicaieri in alta parte“, subliniaza Raymond Torres, seful departamentului de analiza si politica a angajarii din cadrul OECD.

     

    Cum de reusesc altii si francezii nu? Pentru unii, secretul se afla in spatele perioadei de proba, scrie L’Express, care variaza de la tara la tara: douasprezece luni in Irlanda si Marea Britanie, zece luni si jumatate in Danemarca si sase luni in Germania – fata de mai putin de trei luni, in medie, in restul Europei si de doar o luna si jumatate in Franta.

     

    Concedierea este o alta modalitate de a stimula flexibilitatea, scrie L’Express. In tari ca Marea Britanie, Italia, Irlanda, Danemarca, Elvetia si in majoritatea tarilor din OECD, un salariat poate fi concediat fara alte formalitati, in cazul in care este considerat neperformant sau daca postul sau este desfiintat. In Franta, ca si in Germania, Suedia, Finlanda si Spania, angajatorul trebuie sa motiveze toate concedierile.

     

    Germanii, austriecii, elvetienii si danezii considera ucenicia ca fiind foarte folositoare. „Reteta e eficienta pe termen lung“, observa un economist. In alte tari, termenele scurte sunt baza. In Spania, rata somajului in randul tinerilor cu varste intre 15-25 de ani a scazut in zece ani la jumatate, ajungand de la 40% la mai putin de 22%, in principal datorita cresterii contractelor cu durata determinata, o tendinta observata si in Italia. La un an dupa terminarea studiilor, 80% dintre tinerii spanioli activi in campul muncii lucreaza prin contracte scurte, fata de 60% in Franta. Reteta miraculoasa nu exista.

  • Puciul de la CNSAS

    Noua echipa investita la conducerea CNSAS a discreditat inca de la prima sedinta asteptarile ca s-ar fi gasit in sfarsit solutia pentru ca activitatea institutiei sa inceapa cu adevarat. Pe de o parte, controversatul vot pentru conducerea Colegiului Consiliului anunta pentru viitor episoade tragicomice de genul celor in care rolurile principale le avea echipa Onisoru. Pe de alta parte, acelasi vot a lasat sa se discearna cu acuratete falia din interiorul puterii, pentru care astfel de episoade nu mai sunt accidente de parcurs, ci manifestari ale unei incordari ce creste din orice pretext.

     

    Votul a adus practic o condu-cere bicefala, cu un lider formal – Corneliu Turianu (propus de PD) si altul informal – Constantin Ticu Dumitrescu (propus de Guvern). Pentru legitimarea acestuia din urma se zbat impreuna PNL, societatea civila si o buna parte din angajatii institutiei. Scenariul coagularii societatii civile si a fortelor politice pe baricade diferite nu este neobisnuit pentru CNSAS; diferenta fata de alte episoade mai vechi tine de gabaritul combatantilor, identificati public de cei implicati ca fiind palatele Cotroceni si Victoria.

     

    O serie de comentatori au vazut aici o consolidare a campaniei anticomunism/anti-Securitate inceputa in urma cu cateva luni de premierul Tariceanu si de PNL ca reactie la campania anticoruptie cu care presedintele Basescu a marcat deja destule puncte in sondaje. De aceasta data, victoria de etapa le-a apartinut liberalilor, care au profitat de ocazie pentru a incerca sa proiecteze cat mai apasat o prezumata solidaritate a echipei Traian Basescu – Emil Boc cu interesele fostului aparat represiv si ale colaboratorilor lui.

     

    Premierul Tariceanu a condamnat extrem de sonor sustinerea PD pentru Corneliu Turianu, acuzand „o conspiratie care incearca sa ascunda adevarul despre cei 45 de ani de comunism din Romania“ si „o coalitie sui generis intre aliatii nostri si opozitia formata din PSD si PRM“. Daca la aceasta se adauga si cererea publica adresata de Ticu Dumitrescu presedintelui „sa nu mai creada in ce ii spun serviciile“, iritarea defensiva a presedintelui Basescu fata de PNL este cu atat mai explicabila. Iar episodul s-a prelungit cu propunerea liberalilor de a-i plasa sub incidenta legii lustratiei pe „comandantii de nave care au colaborat cu Securitatea“ – aluzie transparenta la trecutul actualului sef al statului.

     

    Infruntarea se anunta departe de final, dupa ce presedintele si-a anuntat prezenta la proxima sedinta a Colegiului CNSAS, unde urmeaza sa se prezinte argumentele ambelor parti. Greu de presupus ca argumentele vreuneia dintre tabere vor reusi sa o convinga pe cealalta de injustetea pozitiei sale, avand in vedere ca disputa nu se duce pe acelasi plan: in timp ce unii acuza ilegitimitatea prin imoralitate – „viciul de constiinta“ al lui Dan Lazea, noul vicepresedinte propus de PD, care a votat pentru Turianu sub „presiuni“ obscure, doar pentru ca apoi sa-si dea demisia – ceilalti sustin legitimitatea rezultatului prin faptul ca votul a fost exprimat cu respectarea normelor legale.

     

    Pentru ca blocarea activitatii CNSAS nu produce beneficii in planul imaginii nici uneia dintre parti, ratiunea politica ar dicta scurtarea pe cat posibil a disputei. Insa intr-un moment in care arbitrul este el insusi jucator pe teren, fair-play-ul ramane mai mult un deziderat al tribunelor.