Tnuva a investit din 2005 aproximativ 300 milioane şekeli (60 milioane euro) în România, iar retragerea de pe piaţă este una dintre primele chestiuni de care se va ocupa noul preşedinte al companiei, Şlomo Rodev, scrie ziarul de business Globes, citând surse. Operaţiunile de lactate din România ale grupului cauzează “pierderi masive”, cu vânzări de numai 20 de milioane de euro pe an, faţă de obiectivul stabilit în 2005 de grup, de a atinge afaceri de 50 milioane euro pe an în termen de trei ani de la intrarea pe piaţă.
Tag: romania
-
CE reclamă România şi Bulgaria la Curtea de Justiţie din cauza lipsei transparenţei pe piaţa gazelor
Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale, arată CE într-un comunicat. Comerţul transfrontalier este posibil numai dacă toţi participanţii la piaţă au acces egal la reţelele pentru transportul gazelor naturale în scopul aprovizionării clienţilor, iar pentru a garanta accesul egal al terţilor este important să se pună la dispoziţie pe piaţă capacitatea maximă a reţelei, se arată în comunicat. Totodată, la fel de importantă este furnizarea tuturor participanţilor la piaţă informaţii fiabile şi transparente cu privire la capacitatea reţelei.
-
De ce iubeşte George Copos România
Pentru că România oferă celor harnici şi inventivi multiple şanse de afirmare şi de reuşită.
Pentru că aici am descoperit minunăţiile ţării: Delta Dunării, Marea Neagră, munţii Carpaţi, Maramureşul, Bucovina, cetăţile transilvane şi multe altele.
Pentru că aici am învăţat cum se produce valoarea adăugată şi cum se creează locurile de muncă.
Pentru că aici voi continua să produc valoare adăugată şi să creez locuri de muncă.
-
BMW România va lansa la începutul anului viitor noul model M5
Noua generaţie M5 este echipată cu un motor pe benzină care dezvoltă 560 de cai putere, cu 53 cai mai mult faţă de modelul anterior. Automobilul din categoria sport premium accelerează de la zero la suta de kilometri în 4,4 secunde şi atinge o viteză maximă de 250 kilometri pe oră, însă în cazul achiziţiei pachetului M Driver, M5 poate ajunge până la 305 kilometri pe oră.
-
BMW România va lansa la începutul anului viitor noul model M5
Noua generaţie M5 este echipată cu un motor pe benzină care dezvoltă 560 de cai putere, cu 53 cai mai mult faţă de modelul anterior. Automobilul din categoria sport premium accelerează de la zero la suta de kilometri în 4,4 secunde şi atinge o viteză maximă de 250 kilometri pe oră, însă în cazul achiziţiei pachetului M Driver, M5 poate ajunge până la 305 kilometri pe oră.
-
Problema romilor din România, din nou în atenţia presei franceze
“România numără 2,5 milioane de romi. Guvernul a înţeles că fără educaţie, nu există integrare viabilă pentru această comunitate. Dar în practică, a lua drumul şcolii înseamnă adeseori a înfrunta o serie de noi probleme pentru familii”, începe reportajul postului francez de televiziune.
Acesta este realizat în satul Bărbuleşti, unde “timpul pare că s-a oprit” şi unde drumul care duce spre centrul său este în aceeaşi stare ca la începutul secolului XX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Banca Mondială: Investiţiile străine realizate în România au creat mai puţină valoare adăugată decât cele locale
“Şi firmele româneşti, şi cele străine din România sunt mai puţin productive decât în alte ţări din Europa, dar firmele locale au înregistrat o creştere a productivităţii mai rapidă decât companiile străine. Asta înseamnă că investiţiile străine realizate în sectoare mature din economia românească au produs cea mai mică valoare adăugată din Europa Centrală (Cehia, Polonia, Slovenia, Estonia, n.r.)”, a spus De Rosa, la un seminar pe teme economice. De Rosa a arătat, în acelaşi timp, că există atât interpretări pozitive ale evoluţiei productivităţii şi a valorii adăugate a firmelor româneşti comparativ cu cea a companiilor străine, cât şi negative. “Partea pozitivă este că firmele străine au fost un model pentru cele autohtone şi, în acelaşi timp, au avut un efect de antrenare a mediului economic. Partea negativă este că firmele străine nu au contribuit prea mult la economia naţională”, a adăugat De Rosa.
-
Franks: România nu trebuie să fie următoarea victimă a pieţelor
El a spus că, de obicei, pieţele se întreabă care este următorul stat care va cădea şi le vânează pe cele vulnerabile. Un astfel de scenariu s-a întâmplat deja în ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda.
În cazul României, pentru a preveni un astfel de scenariu, protecţia faţă de instabilitatea pieţelor nu trebuie să fie perfectă, dar suficientă pentru ca ţara să nu devină cea mai vulnerabilă şi următoarea victimă.
“Uneori este imposibil să previi în totalitate o situaţie în care un hoţ vrea să-ţi fure maşina sau să-ţi spargă casa. Dar cei mai mulţi hoţi sunt leneşi. Se uită la cea mai uşoară metodă de a fura, astfel că maşina ta nu ar trebui să aibă cel mai bun sistem de protecţie, ci ar trebui să aibă unul, pentru că oricum hoţul se va îndrepta în altă parte”, a spus Franks, prezent la Bucureşti la o conferinţă pe tema redresării economice a României.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Terenurile sunt încă prea scumpe. Preţurile locuinţelor din România, nejustificat de mari
“În condiţiile actuale ale pieţei a porni de la costuri pentru stabilirea preţurilor de vânzare a locuinţelor este o abordare greşită. Trebuie să pornim de la preţurile la care se pot vinde locuinţele, iar piaţa ne poate da acest indicator. Trebuie apoi să mergem la costul de construcţie şi cel al terenurilor. Terenurile sunt încă scumpe, cel puţin pentru dezvoltările rezidenţiale mari. Au scăzut, dar nu au ajuns acolo unde trebuie să ajungă”, a declarat joi, Bogdan Cernescu, directorul general al Erste Group Immorent la un seminar pe teme imobiliare.
În opinia sa, preţul terenului pentru locuinţe nu trebuie să fie mai mare de 100 de euro pe un punct de CUT (coeficient de utilizate a terenului, care în cazul locuinţelor este de 3-3,5) pentru ca proiectele să ajungă la costuri de construcţie rezonabile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Financial Times: România şi Bulgaria riscă să piardă subvenţii UE în valoare de miliarde de euro
România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE), după Bulgaria, a absorbit până în prezent doar 3,7 la sută din cele 19 miliarde de euro care i-au fost alocate în exerciţiul bugetar aferent perioadei 2007-2013. În schimb, Bulgaria, cel mai sărac membru al blocului european, a cheltuit 9,1 la sută din bugetul alocat de 6,7 miliarde de euro, potrivit datelor citate.
Fondurile structurale pentru această perioadă de şapte ani, în valoare de 347 de miliarde de euro, se află în centrul strategiei UE pentru impulsionarea creşterii economiei sale prin investiţii în proiecte de infrastructură şi creare de noi locuri de muncă. Ele sunt direcţionate în special spre ţările cele mai sărace. Însă, potrivit regulilor Uniunii, banii care nu sunt cheltuiţi până în 2015 se întorc la bugetul UE, situaţie în care România şi Bulgaria riscă să piardă partea “lor” de subvenţii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro