BusinessMagazin

Blog

  • Renania se aşteaptă la vânzări de şase milioane de euro din încălţămintea de protecţie în 2012

    Compania a încheiat recent un acord de exclusivitate cu Jal Group, liderul european în domeniu, care urmează să genereze vânzări estimate la circa 500.000 de euro în următoarele 12 luni. Potrivit reprezentanţilor Renania, companiile românesti alocă în medie 12 euro pentru o pereche de încălţăminte de protecţie, în timp ce firmele occidentale cheltuie aproximativ 60 de euro în acelaşi scop.

    Oficialii Renania estimează că România poate absorbi anual circa 1,2 milioane de perechi de încălţăminte de protecţie, în valoare totală de circa 15 milioane de euro. Pentru 2012, compania îşi propune să atingă o cotă de piaţă de 38% pe acest segment, respectiv o crestere a vânzărilor de 8%.

  • Expoziţia ”Mâini inteligente” între 9-13 decembrie 2011

    Designeri de nişă, artişti tineri şi branduri excentrice ale gusturilor fine – Kristina Dragomir (pălării şi accesorii), Iuliana Vîlsan (pictură şi grafică), Portobello (creaţii vestimentare), Nalia Varam (încălţăminte), Dadoo (aranjamente florale), Ana Wagner (pictură pe porţelan şi grafică) şi Privileg Catering (artă culinară), vor prezenta produsele pe parcursul celor 5 zile de început de decembrie.

    Pentru cele 5 zile colecţie reuneşte “Poveşti cu zăpadă” – globuri şi clopoţei din porţelan pictaţi manual, într-o cromatică hibernală, “Bijuterii de seară” – inele, pandante, brăţări din porţelan fin, înnobilat cu aur, platină pură, pietre semipreţioase, cristale, “Visul ceaiului” – obiecte de porţelan, destinate servirii ceaiului, decorate printr-o tehnică mixtă de imprimerie şi pictură manuală, “Paretare” – obiecte din porţelan, cu motive lucrate manual inspirate din vechile ţesături ale caselor ţărăneşti. Vor fi incluse în prezentare şi obiecte ale colecţiilor anterioare la preţuri speciale.
    Mica manufactură de decor pe porţelan Wagner se află în centrul Bucureştiului, foarte aproape de Opera Română. Este formată din 5 pictori decoratori, executanţi ai modelelor originale semnate Ana Wagner.

    Porţelanul folosit este din România sau importat din Franţa (Limoges) ori Germania. Din România, atelierul Wagner cumpără porţelan fosfatic, un porţelan fin, aproape transparent, asemănător celui Bone China. Obiectele de porţelan sunt decorate în tehnica clasică a picturi peste glazură. În decorul porţelanului se folosesc pigmenţi care se ard la 850 – 900 de grade Celsius şi metale preţioase ca aur sau platina. Decorul se arde în 2 sau chiar 3 etape.

    Desenele sunt creaţia originală a Anei Wagner care se rafinează şi se prelucrează alături de echipa sa de creaţie. Obiectele de porţelan Wagner sunt semnate cu peniţa de fiecare decorator cu iniţialele numelui şi anul în care a fost executată pictura. De asemeni, fiecare obiect de porţelan este însoţit de un mic certificat de autenticitate, semnat în original de Ana Wagner.Fiecare obiect din această manufactură este unicat sau face parte dintr-o mică serie de obiecte numerotate, la fel ca şi gravurile. (1/ 25, 2/25, 3/25 etc.)

  • Peste o treime dintre tineri fac cumpărături pe internet

    Tinerii sunt cumpăratorii cu cea mai mare predilecţie pentru online. Astfel, achiziţiile online sunt realizate mai des de către cei cu vârste cuprinse între 18-24 ani (37%), iar adoptarea acestui comportament scade pe măsură ce vârsta creşte (ajunge la 31% pentru cei cu vârsta între 25-34 ani şi la 26% pentru intervalul 34-44 ani). Proporţia dintre femei şi bărbaţi este aproximativ egală. Locuitorii din Bucureşti şi cei cu educaţie superioară au făcut într-o proporţie semnificativ mai mare cumpărături online (36%, respectiv 40%).
    De pe internet, locuitorii din mediul urban comandă în special: produse electronice, electrocasnice, telefoane (44%), îmbrăcăminte şi accesorii vestimentare (28%), dar şi produse de îngrijire personală (22%) sau cărţi, CD-uri, DVD-uri (22%).

    Modalitatea de plată de departe cel mai des folosită este în numerar cu plata ramburs, la primirea produsului (83%). Încep să fie populare şi plăţile online prin card bancar, acestea fiind pe locul al doilea ca metodă de plată utilizată în ultimele 12 luni de 28% dintre utilizatorii de internet din mediul urban.

    “În mod cert, cumpărăturile pe internet devin din ce în ce mai populare. Totuşi, rolul internetului pentru cumpărarea de produse merge dincolo de comanda online. De exemplu, foarte mulţi consumatori se informează de pe internet în legătură cu anumite cumpărături pe care intenţionează să le facă, apoi, o parte dintre aceştia aleg în continuare să cumpere produsele din magazinele tradiţionale (offline)”, afirmă Traian Năstase, online project manager GfK România.

    Potrivit datelor ePayment, principalul procesator de plăţi online din România, în primele 10 luni ale anului 2011, românii au cumpărat online cu card bancar cu 14% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Majoritatea comenzilor au fost plasate în timpul săptămânii (81%), între orele 10.00 – 18.00 (54%), 80% dintre comenzi provenind din Bucureşti.
    În industria plăţilor online prin card bancar predomină vânzările de produse şi servicii din sectorul turismului, telecomunicaţiilor şi serviciilor. Cu toate acestea, în 2011, creşteri semnificative faţă de anul anterior s-au înregistrat pe segmentul vânzărilor online de flori (75%), cărţi (76%) şi cadouri (64%).

    “În ultimul an am remarcat o diversificare a produselor achiziţionate de cumpărătorii online şi plătite prin card bancar. Acest lucru, precum şi scăderea valorii medii de tranzacţionare faţă de acum 3-4 ani, de exemplu, concomitent cu creşterea numărului de tranzacţii, arată că oamenii se deprind cu plata online şi încep să folosească această metodă de plată tot mai des şi pentru cumpărăturile uzuale”, declară Mihai Manoliu, sales manager ePayment, PayU Group.

    Studiul GfK a fost realizat pe un număr de 671 de persoane, este reprezentativ pentru utilizatorii de internet din mediul urban şi are un grad de eroare ±3,7%. Datele ePayment, PayU Group provin din statisticile plăţilor online prin card bancar procesate prin sistemul propriu.

  • Spot 3D pentru cei 129.000 de fani de pe Facebook ai mărcii Ursus

    “Pentru această campanie am plecat de la ADN-ul Ursus, o marcă mândră de originea ei românească şi care priveşte permanent în viitor. Totodată, parte din ADN-ul nostru este şi misiunea noastră, de a promova valorile româneşti de azi şi de mâine, care ne definesc şi ne desăvârşesc. Această misiune se regăseşte în toate campaniile noastre importante.

    Fie că este vorba de sponsorizarea TIFF, în care susţinem Cinematograful românesc, sau de URSUS Evolution, campania ce susţine noul val de muzicieni români, ori de noua campanie tematică, care îşi doreşte să promoveze motivele de mândrie naţională, toate acestea au pornit din dorinţa noastră de a construi ceea ce putem denumi “România Progresivă”. Ne bucurăm că în acest moment, tot mai multe mărci româneşti au ales să adere la un astfel de discurs” declară Mihai Bonca, senior brand manager Ursus.

    Răzvan Căpănescu, creative director Publicis, explică sursele de inspiraţie din spatele campaniei: “URSUS este o marcă în care mândria de a fi român a vorbit puternic dintotdeauna, astfel încât ideea unei campanii în care vorbim despre România este pur şi simplu firească. Însă nu puteam să o facem oricum – românii răspund negativ la patriotisme sforăitoare şi goale – şi pe bună dreptate.

    Am găsit o asemănare puternică, poate deloc întâmplătoare între destinul românesc şi Ursus. Ambele înseamnă o experienţă intensă. Viaţa românului oscilează aproape în fiecare zi între prăpăstii adânci şi vârfuri foarte înalte. Românii pot fi oricum, numai plictisitori nu. Trăiesc totul foarte intens, poate forţaţi de împrejurări, poate pentru că au acest lucru încriptat genetic. Drept urmare, fiindcă cel mai des viaţa românului stă sub semnul paradoxului, cel mai recent spot Ursus prezintă o serie de paradoxuri româneşti – dintr-o mulţime de puncte de vedere: istoric, cultural, ştiinţific, economic şi social”.

    Noua campanie tematică a venit şi cu două surprize pentru cei peste 129.000 de fani Ursus de pe Facebook: prima reclamă 3D a unui brand românesc şi o aplicaţie specială, dedicată zilei de 1 decembrie. Timp de o zi întreagă, peste 8.000 de prieteni ai mărcii au putut ciocni o bere virtuală în “Piaţa Ursus”.
    Ursus Breweries, subsidiară a SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Compania are sediul central în Bucureşti şi deţine trei fabrici de bere în Timişoara, Buzău şi Braşov si o minifacilitate de producţie în Cluj. Compania are peste 1.300 de angajaţi.

  • Al cincilea Metro Punct din România, la Piteşti

    Decizia de a mai deschide un magazin Metro la Piteşti s-a fundamentat tocmai pe nevoile de afaceri exprimate de clienţii companiei, din zonă. Magazinul va oferi o gamă de servicii şi produse sub marcă proprie (Aro, Fine Food, Fine Dreaming), disponibile şi în celelalte magazine operate de comerciantul german.

    “Pe baza discuţiilor deschise purtate cu actualii clienţi, precum şi privind harta magazinelor cash & carry din zonă, am observat oportunitatea de a deschide încă un magazin la Piteşti. Noul spaţiu are avantajul unei accesibilităţi sporite pentru clienţii din partea de nord a judeţului (Mioveni, Curtea de Argeş, Câmpulung), precum şi dinspre Râmnicu Vâlcea, aceştia nemaifiind nevoiţi să traverseze Piteştiul ca să ajungă până la Bradu”, a declarat Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.
    Metro Cash & Carry România a deschis primul magazin în România în luna octombrie a anului 1996, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 31 de magazine în 23 de oraşe.

  • Şeful Băncii Transilvania vorbeşte la «Meet the CEO» despre viitorul creditării

    Născut în 1959 la Amersfoort, în Olanda, Robert Rekkers a absolvit în 1984 University of Business – Economics (Rotterdam), iar în 1985 Facultatea de Drept din Rotterdam. Este doctorand în economie, iar cariera bancară şi-a început-o la ABN Amro Olanda, unde a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul filialelor din Asuncion (Paraguay), New York şi apoi Columbia.

    Din 1999 este country manager şi preşedinte al ABN Amro Bank România, iar din 2002 este membru al consiliului de administraţie şi CEO al Băncii Transilvania. Rekkers a căutat la acea vreme o oportunitate de a se muta la altă bancă, dar tot în România, cu un proiect pe care între timp l-a realizat – să transforme Banca Transilvania dintr-o bancă regională într-una de anvergură naţională.

  • De vorbă cu Robert Rekkers, CEO al Băncii Transilvania

    În timp ce alte bănci au pierdut cotă de piaţă din cauza crizei, Banca Transilvania a câştigat: pe parcursul anului tre­cut a urcat spectaculos, de pe locul al optulea pe locul al patru­lea în sistem, după valoa­rea activelor, iar la jumă­tatea anului în curs cota de piaţă creştea din nou, de la 6,3% la 6,7%, urcând instituţia pe locul al treilea.

    După primele nouă luni, banca a raportat un profit de 106,9 milioane de lei, cu 53% mai mult decât în aceeaşi pe­rioa­dă a anului trecut, ca ur­ma­re a scăderii costu­ri­lor cu pro­vi­zioanele. “Profi­tul obţinut, solva­bili­tatea şi lichiditatea foar­te bună, precum şi provizioanele mai mici sunt doar câte­va dintre as­pec­tele stra­tegiei noas­tre pentru acest an. Avem un plan res­ponsabil, realist şi prudent, ingre­dientele necesare pentru a ne îndeplini obiectivele trasate”, a declarat Rekkers, distins cu premiul pentru Cel mai admirat expat la ediţia din acest an a topului “Cei mai admiraţi 100 de CEO din Româ­nia”, realizat de BUSINESS Magazin pe baza voturilor primi­te de la executivi şi analişti din piaţă.

    Agenţia Fitch Ratings a confirmat în iulie calificativul BB- acordat Băncii Transilvania pentru datoria pe termen lung, arătând că banca a continuat să-şi amelioreze cota de piaţă în 2010 şi prima parte din 2011 pe fondul reducerii pre­siu­nii com­pe­titive din partea băncilor concurente cu capital stră­in. Fitch a remarcat că banca a realizat aproape o dublare a profitului net în primul trimestru, graţie provizioanelor mai mici, notând că banca are un portofoliu de credite diversificat şi o pondere re­lativ redusă a creditelor în valută raportat la media sec­to­ru­lui bancar. Agenţia de rating a adăugat şi că în 2010 şi prima parte din 2011 banca şi-a reluat creşterea credi­tă­rii, al cărei ritm a rămas superior celui realizat de băncile concurente.

    Întâlnirea lui Robert Rekkers cu oameni de afaceri şi executivi din peisajul economic românesc va avea loc miercuri, 7 decembrie, cu ocazia evenimentului MEET THE CEO, organizat de BUSINESS Magazin, conceput ca un moment oportun pentru un public restrâns de a avea acces la o discuţie liberă cu membri importanţi ai comunităţii de business din România.

  • Bursele europene au deschis în scădere, după avertismentul S&P privind ratingurile din zona euro

    Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a coborât cu 0,7% până la ora 8:03 GMT (10:03 ora României), după ce a crescut cu 10,4% în ultima săptămână datorită speranţelor că liderii UE vor conveni, vineri, un plan decisiv şi credibil de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro. Băncile, afectate sever de criza datoriilor de stat, au înregistrat cele mai puternice scăderi în debutul sesiunii de marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso cere Germaniei să dea asigurări că va face tot posibilul pentru stabilitatea zonei euro

    Barroso a arătat, într-un interviu publicat marţi de Die Welt, preluat de Reuters, că introducerea unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro poate fi o soluţie doar pe termen mediu şi lung pentru asigurarea stabilităţii şi lichidităţii pentru statele din bloc. Germania respinge ideea introducerii unor obligaţiuni comune la nivelul zonei euro pentru finanţarea la costuri sustenabile a ţărilor cu probleme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Produsul Intern Brut a crescut faţă de trimestrul anterior. Ce domenii au susţinut creşterea economică

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 143,467 miliarde de lei, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior. În serie brută, PIB estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 154,933 miliarde de lei, în creştere în termeni reali cu 4,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2010, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Agricultura, vânatul şi silvicultura, pescuitul şi piscicultura a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 22,1%, urmată de construcţii (+6,9%) şi industrie (+5,9%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro