Numărul maxim de conturi, de 94.500, a fost atins în 2009. Raportat la populaţia activă a României de circa 10 milioane de persoane, mai puţin de 1% din români au un cont deschis de tranzacţionare la bursa din Bucureşti. În Polonia, peste 1,5 milioane de persoane au conturi de investiţii pe bursă, mai exact 4% din populaţie.
Tag: investitori
-
Brokerul din spatele rca-ieftin.ro caută finanţare de 0,7 mil. euro. Ţinta: afaceri de 100 mil. euro
Cu o finanţare de 700.000 de euro puteţi deveni parteneri cu cel mai mare jucător de pe o piaţă care va ajunge de la 20 de milioane de euro în prezent la 600 mil. euro în trei-patru ani: asigurările online. “Nu avem nicio datorie la bancă, iar anul trecut profitul operaţional (EBITDA) a fost de 80.000 de euro”, a spus Alexandru Pintilie, 28 de ani, fondator şi CEO al brokerului de asigurări ce îi poartă numele, ca să convingă o audienţă formată din investitori şi fonduri de investiţii să cumpere până la 25% din compania sa pentru a o ajuta să se dezvolte mai repede pe o piaţă în plină ascensiune.
-
Întrebarea de cinci miliarde de euro: cât sunt investitorii dispuşi să plătească astăzi pentru 0,4% din Petrom?
Ceea ce pe bursa de la Viena sau de la Varşovia ar fi o tranzacţie destul de simplă, care s-ar realiza direct în piaţă într-o singură şedinţă de tranzacţionare, la Bucureşti devine un proces complicat, care necesită book-building şi contactarea tuturor investitorilor cu portofolii ceva mai mari care au mai cumpărat până acum ceva pe bursa românească. Asta deoarece bursa de la Bucureşti nu are lichiditate şi nici nu este suficient de populară în rândul investitorilor încât să absoarbă peste noapte un pachet de acţiuni Petrom în valoare de 20 mil. euro.
-
Cum mai stăm cu riscul de ţară
CDS pentru România a ajuns la 28 septembrie la 316 puncte de bază (bps), faţă de 411 la sfârşitul lui iunie. Raportul CMA Datavision, care centralizează trimestrial aceste date, apreciază că ultimul trimestru va fi o perioadă crucială pentru testarea capacităţii Europei de a influenţa o stabilizare a pieţei de CDS, după volatilitatea marcată din restul anului.
-
Meleşcanu: Sunt investitori interesaţi de Oltchim. Dacă se poate mai ieftin prin altcineva, de ce nu?
Meleşcanu a explicat vizita sa la Guvern pentru a se întâlni cu premierul Victor Ponta, precizând că este firesc din când în când să se întâlnească pentru “lucruri care nu trebuie neapărat date într-o formă scrisă, dar evident că în contextul respectiv tema privatizării Oltchim a fost unul din subiecte, care nici pe departe nu s-a referit la pe unde merge, pe unde umblă contributorul principal al ştirilor pe această temă”. Meleşcanu a precizat că a discutat cu Ponta despre informaţiile privind evoluţia şi perspectivele privatizării Oltchim. “Există câţiva investitori interesaţi, strategici. Dintr-un motiv sau altul nu au participat pentru moment la licitaţie, dar eu cred că există un interes destul de mare pentru această zonă şi sunt convins că, dacă lucrurile se fac cum trebuie, poate să fie un succes această privatizare”, a mai susţinut Meleşcanu.
-
Ce ascunde liniştea de pe piaţa spaţiilor comerciale?
Investitorii care ar fi cumpărat orice, la orice preţ, fără măcar să ştie ce cumpără au dispărut, iar tranzacţiile cu spaţii de retail se mai fac doar cu proiecte “în moarte clinică”.
Investitorii se băteau în urmă cu 5-6 ani pe proiecte care nici măcar nu erau realizate, dând crezare doar unor poveşti, împachetate frumos şi argumentate de “potenţialul extraordinar al pieţei româneşti”.
Ce s-a întâmplat acum cu investitorul care a cumpărat un mall într-un oraş din România şi în momentul în care a mers să vadă un film în zona de entertainment a acestuia a aflat că nici măcar nu exista un cinematograf?Se află, cel mai probabil, acasă la el, în Austria, Germania, Anglia sau alte ţări cu tradiţie, lingându-şi rănile, având în vedere că proiectele cumpărate mai valorează acum doar 20%-30%-40% sau, în cel mai fericit caz, 50% din preţul plătit. Apetitul investitorilor a dispărut brusc, în momentul în care consumul din România a luat-o la vale din cauza crizei economice şi a măsurilor de austeritate, astfel că achiziţiile de malluri nu mai sunt privite ca o afacere profitabilă nici măcar pe termen lung.
Aşa că în ultimii patru sau cinci ani n-am mai văzut pe piaţa locală nicio achiziţie de centru comercial, atenţia investitorilor, foarte puţini la număr, fiind îndreptată exclusiv spre clădirile de birouri. Singurele tranzacţii din sectorul de retail au avut ca obiect doar centre comerciale aflate în dificultate, gen Liberty Center din Bucureşti, achiziţionat recent, se pare de către băncile creditoare, pentru 60 de milioane de euro, Oradea Shopping City, preluat de omul de afaceri Puiu Popoviciu, sau City Mall, tot din Bucureşti.
De ce nu se cumpără şi proiecte “bune”?
“Sunt foarte scumpe şi necesită valori foarte mari la achiziţie. Iar creditele azi sunt nu doar scumpe, ci şi greu de obţinut. Aceste proiecte despre care vorbim au fost dezvoltate scump, pe terenuri cu valoare ridicată, cu forţă de muncă şi cost de construcţie mari”, spune Radu Lucianu, managing partner al firmei Capital Property Advisors. Pe lângă problemele legate de finanţare, un leit motiv al ultimilor patru ani, consultanţii imobiliari spun că nici proprietarii nu sunt atât de dornici să-şi înstrăineze proprietăţile, fiind conştienţi că preţurile pe care le-ar putea obţine, chiar şi pentru un proiect foarte bun, nu s-ar ridica la nivelul propriilor aşteptări. “Majoritatea proprietarilor nu se află într-o poziţie în care să fie nevoiţi să vândă. Există finanţare, limitată, pentru segmentul retail de la bănci şi cu siguranţă sunt cumpărători doritori pentru produsul potrivit. De altfel, trebuie menţionat că City Mall şi Liberty Center au fost tranzacţionate, cel din urmă într-o licitaţie, ceea ce demonstrează că există interes atunci când preţul este corect”, adaugă James Heyworth Dunne, head of Capital Markets and Valuation Department CBRE România.
În anii trecuţi proiectele de retail au monopolizat aproape în întregime ştirile pe segmentul investiţiilor imobiliare, însă în ultima perioadă numărul acestora s-a restrâns. Tranzacţiile care au avut ca ţintă acest segment sunt acum în special cu terenuri destinate dezvoltării de spaţii de retail, câteva exemple în acest sens fiind platformele industriale Vulcan, Tricodava, Grant Metal şi Tractorul Braşov. Investitorii care mizează încă pe retail preferă să dezvolte proiecte proprii, în loc să cumpere unele deja existente, fapt explicat de unii consultanţi imobiliari şi de oferta redusă la vânzare a unor astfel de active.
-
Turnul „fantomă“ din Piaţa Victoriei, vândut pentru 50 mil. euro către doi investitori
22 de etaje pe o înălţime de 106 metri, peste 50 de litigii care au culminat cu un dosar de insolvenţă şi mai mult de trei ani în care clădirea de birouri Tower Center din Piaţa Victoriei nu a fost folosită, deşi construcţia era gata.
Aşa poate fi rezumată istoria zbuciumată a celei mai înalte clădiri de birouri din Bucureşti la ora actuală, preluată de către oamenii de afaceri Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas, doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale, în urma unei tranzacţii de circa 50 mil. euro.
Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta către investitori: Vreau să punem capăt crizei politice şi de luni să ne întoarcem la economie
Şeful Guvernului s-a întâlnit, marţi, cu reprezentanţii camerelor de comerţ naţionale şi ai camerelor de comerţ străine reprezentate în România. “Vroiam astăzi (…) să vă asigur că, duminică, criza politică se va încheia, într-un fel sau altul, prin decizia democratică a poporului român şi că de luni ne întoarcem la problema numărul unu a oricărei ţări europene în acest moment, şi anume situaţia economică şi financiară. În baza evaluării noastre, criza politică a influenţat piaţa financiară, în special cursul de schimb, şi de aceea duminică sunt la fel de dornic ca şi dumneavoastră să punem capăt, într-un mod democratic, prin vot, unei crize politice şi de luni să avem stabilitate, predictibilitate şi coerenţă în actul economic, ceea ce cred că fiecare investitor privat, străin sau român, mai mare sau mai mic, îşi doreşte pentru România”, a spus Ponta.
-
Cum vede România un fost director al Louis Vuitton
“Aşinvesti într-una sau mai multe companii de retail, deoarece există oportunităţi de business în oricare segment al acestui domeniu. Trebuie doar să găseşti un jucător relevant pentru consumatori, care se aibă o serie de avantaje în faţa concurenţei.” Bottoli şi-a făcut rapid o imagine despre România atât din informaţiile culese înainte de vizita sa la Bucureşti, cât şi în cele câteva ore pe care le-a alocat vizitării Capitalei. “Am închiriat o maşină cu şofer şi timp de trei ore am vizitat parcuri, muzee, Casa Poporului şi centrul istoric.” El se arată plăcut surprins de Capitală, despre care spune că este un oraş “drăguţ şi foarte verde, populat cu oameni prietenoşi”.
Bottoli priveşte România prin prisma evoluţiei din ultimii 23 de ani. El observă o serie de schimbări majore în bine şi spune că lucrurile nu se vor termina aici. “Pe termen lung România urmează să se dezvolte, deşi perioadele de creştere vor mai fi întrerupte de scăderi.” Italianul, operating partner în cadrul fondului de investiţii Advent International, prezent pe piaţa locală cu participaţii la mai multe companii din domeniul medical şi din industrie, spune că există potenţial de investiţii în România. În prezent, Advent poartă discuţii cu mai mulţi antreprenori locali, iar Bottoli spune că fondul este de regulă interesat de cinci domenii – industrie, servicii financiare, telecom, retail şi servicii medicale – de la care nu se va abate nici în acest caz.
În ultimii ani România a fost afectată de criza financiară şi economică mondială. Contextul dificil de pe plan internaţional s-a văzut şi în volumul investiţiilor străine. În primele patru luni ale anului, investiţiile au însemnat 446 de milioane de euro, în scădere cu aproape 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi asta după ce investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 mld. euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani.
Pentru a se întoarce roata, Marcello Bottoli, care a condus anterior din poziţia de director executiv (CEO) şi grupul din domeniul articolelor de voiaj Samsonite Corporation, este de părere că România trebuie să lucreze mai mult la simplificarea mediului legislativ. El recunoaşte însă că reformele realizate de-a lungul anilor în privinţa deschiderii către privatizări, introducerea cotei unice şi simplificarea treptată a birocraţiei “au contribuit la îmbunătăţirea imaginii României, făcând-o mai atractivă pentru investitorii străini”.
Bottoli mai spune că înainte de căderea Cortinei de Fier erau bani, dar nu se cumpăra nimic în România pentru că nu aveai ce. “Acum însă, poţi cumpăra orice.” Reprezentantul Advent adaugă că ingredientele necesare pentru ca o economie să devină atractivă pentru investitorii străini sunt claritatea, transparenţa şi predictibilitatea. “România ar trebui să depună eforturi pentru a-şi îmbunătăţi perspectivele în aceste domenii, iar creşterea va urma în mod inevitabil.”
Italianul, care deţine doctorat în Business Administration la Universitatea Bocconi din Milano şi care a lucrat anterior în companii precum Procter & Gamble, Reckitt Benckiser, Louis Vuitton sau Samsonite, este de părere că România are potenţialul de a reveni la o creştere pe termen lung după momentele dificile din 2009 şi 2010 generate de criza mondială. Însă, pentru a se atinge acest scop, este necesar ca “atât acţiunile jucătorilor privaţi, cât şi măsurile publice să reflecte o strategie care să asigure o creştere sustenabilă şi nu doar câştiguri imediate, oportuniste”.
Despre România el mai spune că, asemeni tuturor economiilor emergente, are potenţialul şi apetitul pentru produse de lux, iar această situaţie o transformă într-o ţintă pentru companiile din domeniu.
Pe piaţa locală unul dintre primii jucători care şi-au făcut curaj să intre a fost Louis Vuitton, în 2008, prin deschiderea unui magazin în galeria comercială a hotelului de cinci stele din capitală JW Marriott. Francezii au intrat direct pe piaţa locală, în timp ce concurenţii săi Gucci, Burberry, Valentino sau Hugo Boss au preferat sistemul de franciză. “Louis Vuitton are deja o lungă tradiţie în a deschide de timpuriu magazine pe pieţe cu potenţial, astfel încât se poate spune că ei au intuit evoluţia pe termen lung a României ca piaţă de lux”, spune italianul, care în perioada 2001-2003 a fost CEO şi preşedinte al Louis Vuitton. -
Protest la Oltchim. Ce a propus Ministerul Economiei pentru funcţionarea companiei – FOTO
Cei aproximativ o sută de sindicalişti de la Oltchim care au pichetat, miercuri, Ministerul Economiei au cerut acordarea salariilor restante din aprilie şi reorganizarea companiei înainte de privatizare.
Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu, a declarat că deja se negociază cu o serie de investitori, iar planul de măsuri pe care Ministerul Economiei îl va propune Guvernului ar trebui să asigure plata salariilor restante şi energia electrică necesară funcţionării Oltchim. Vulpescu a mai spus că Oltchim ar putea fi privatizată la pachet cu Arpechim, în acest sens existând un acord de principiu de la Petrom.
Premierul Victor Ponta declara, săptămâna trecută, că vânzarea participaţiei majoritare la Oltchim rămâne una dintre priorităţile Guvernului. Termenul convenit cu FMI pentru privatizarea combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea este sfârşitul lunii septembrie.
Mai mult pe www.mediafax.ro.