BusinessMagazin

Tag: comert

  • S-a deschis noua Piata Obor (GALERIE FOTO)

    Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, a precizat ca in functie
    de solicitarile producatorilor particulari, numarul de tarabe va
    putea depasi 1.200, iar taxa de ocupare a tarabelor va ramane de 15
    lei pe zi. Pe parcursul zilei, Primaria Sectorului 2 a trimis in
    piata echipe de control care sa verifice daca nu s-au infiltrat
    intermediari in locul producatorilor agricoli. “Pentru a fi siguri
    ca in piata nu intra intermediarii care cresc artificial preturile
    la intrarea autovehiculelor cu marfa au fost verificate actele de
    identitate ale comerciantilor, precum si documentele care sa ateste
    ca sunt producatori adevarati”, a comunicat primaria.

    Inaugurarea a avut loc o data cu inceputul Lunii Recoltei, ocazie
    cu care langa piata a fost amenajata o scena unde au cantat taraful
    Gelu Voicu – Teleormanul, Maria Ciobanu si Maria Dragomiroiu.
    Duminica, tot aici vor canta Gheorghe Rosoga, Mariana si Mihai
    Calin si grupul Liviu Vasilica – Teleormanul.

    A avut loc si o parada a masinilor de epoca, intre care un Lincoln
    si un Cadillac, care au plecat din Targul Anticarilor pana la noua
    Piata Obor.


    GALERIE FOTO: Deschiderea noii Piete Obor

    Cladirea include un subsol cu parcare (suprafata de 5.400 mp,
    capacitate de 186 locuri), parter pentru piata agroalimentara
    propriu-zisa (3.909 mp), etajele 1 si 2, pentru magazinele de
    produse alimentare si de uz gospodaresc (cate 5.000 mp), plus
    platforma exterioara cu spatii de parcare pentru cumparatori
    (capacitate de 253 de locuri) si pentru autovehiculele de
    aprovizionare (24 de locuri). Magazinele de la etajele 1 si 2 vor
    deveni functionale pana la sfarstiul anului.

    Proiectarea si constructia noii piete au costat peste 14
    milioane de euro, iar lucrarile au fost facute in parteneriat
    public-privat, de un consortiu format din firmele Practic, Procema,
    Baneasa Investment si Comnord.

  • Cocor se redeschide maine cu 85% din spatii ocupate

    Presedintele Consiliului de Administratie al companiei Cocor
    Bucuresti, Dan Barbulescu, estimeaza ca retailerii din magazin vor
    avea vanzari de aproximativ 50 de milioane de euro in primul an de
    activitate in Cocor Luxury Store.

    Initial, redeschiderea magazinului Cocor din Bucureşti, inchis
    in 2008 pentru extindere si modernizare, era programata pentru
    septembrie, dar a fost amanata pentru inceputul lunii octombrie, in
    urma solicitarilor chiriasilor care nu au finalizat amenajarea
    spatiilor.

    Detalii pe www.incont.ro.

  • Cum vor arata mallurile in 2020: preturi negociabile si plati cu telefonul mobil

    Mersul la mall doar pentru a face
    cumparaturi va fi o raritate in urmatorul deceniu. “Comertul in
    general se muta online. De aceea, multe magazine din centrele
    comerciale vor capata aspectul unor showroomuri”, sustine Andrei
    Vacaru, senior consultant al Jones Lang LaSalle.

    Preturile fixe vor disparea.
    Per­sonalul care se ocupa de vanzari va putea sa intre in negociere
    directa cu potentialul client pentru a concura cu magazinele de pe
    internet. Magazinele de tip “clona”, care vand acelasi gen de
    produse, cu aceleasi tehnici de marketing, in orice mall ai intra,
    vor deveni din ce in ce mai putin profitabile. Cei care vor trece
    pragul centrelor comerciale vor plati pentru serviciile pe care
    internetul inca nu le poate furniza.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Exportatorii germani profita de intarirea yenului. Punct ochit: China

    Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
    sediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
    portocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
    uzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
    august ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
    dinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
    japonezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
    2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
    auto.

    O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
    automobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
    scazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
    pret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
    urma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
    important”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
    Kuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
    nostru.”
    La inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
    ultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
    calculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.

    Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
    germana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
    evident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
    devenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
    se manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
    rapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
    geografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
    anul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
    crestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
    echipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
    urma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din München.

    “Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
    competitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
    piata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
    breslei.
    De fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
    crescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
    felia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
    potrivit federatiei inginerilor.

    Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
    creste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
    economistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
    pentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
    de masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
    termocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
    costul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
    secundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
    specializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
    si cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
    ca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
    important pe termen lung.

    Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
    Japonia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
    germane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
    Institut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
    Schneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
    german Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
    a adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
    nu a adus mai mult de 1%.

    Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
    companiile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
    decisiv.”

  • Congresul SUA vrea sa faca prin lege ce n-a reusit sa faca piata: aprecierea monedei chineze

    Exporturile ieftine ale Chinei ar putea suferi astfel, dupa ce
    demnitarii americani, atat ai puterii, cat si cei ai opozitiei au
    lansat un proiect de rezolutie care apreciaza ca yuanul chinezesc
    este subventionat de stat, ceea ce ar impune introducerea de catre
    SUA a unor noi taxe vamale asupra marfurilor provenite din
    China.

    Cititi mai multe despre deprecierea yuan-ului
    pe www.zf.ro.

  • Revista presei economice din Romania

    Daca acum doi ani, in
    constructii     lucrau circa 350.000 de oameni si firmele cereau
    suplimentarea contingentului de straini in lipsa personalului
    calificat, acum abia daca mai activeaza 170.000 de persoane, iar
    peste jumatate dintre ele isi vor pierde slujbele odata cu venirea
    timpului rece, scrie Evenimentul Zilei. Managerii estimeaza
    pentru septembrie – noiembrie o crestere moderata a preturilor in
    industria prelucratoare, in servicii si in comertul cu amanuntul,
    conform sondajului INS.

    Timp de patru ani, Guvernul
    Romaniei a investit 6 milioane de euro pentru
    scolirea tinerilor in strainatate    , apoi nu i-a mai angajat sau
    le-a dat posturi sub pregatirea lor, releva Adevarul, citand
    cazul unui tanar caruia Guvernul i-a platit un master de 70.000 de
    euro in SUA, l-a chemat acasa si apoi l-a restructurat    . De
    la jumatatea acestui an, la fabrica de la Cluj a Nokia vor putea fi
    asamblate telefoane mobile cu functii complexe, la doi ani dupa
    deschiderea fabricii din Cluj.

    Chinezii cauta
    piata de desfacere la Constanta     – circa 60 de oameni de afaceri
    din provincia Guangdong, reprezentand 18 mari companii din zona,
    si-au prezentat oferta la forumul comercial din oras, cu produse
    mergand de la biciclete pliabile si pana la talismane aurite. Tot
    Romania Libera reia tema legii falimentului personal, esuata
    din cauza opozitiei FMI si despre care acum face comentarii
    pro­motorul sau politic, senatorul Iulian Urban.

    Cinci bancheri si un top manager din asigurari
    de viata au incasat in anul de criza 2009 salarii, prime si
    bonusuri totalizand echivalentul a
    peste un milion de euro     pentru fiecare, in ciuda crizei,
    dezvaluie Ziarul Financiar, citand date de la ANAF.
    Doi milionari romani se lupta pentru 5% din portul
    Constanta: Socep, o companie cu afaceri anuale de 11 mil. euro, dar
    a devenit miza celei mai aprinse dispute de la bursa, intre doi
    oameni de afaceri cunoscuti mai mult la nivel local, unde isi
    deruleaza afacerile.

    Cu patru-cinci ani in urma,
    monitoarele     cu diagonala de 15″ conduceau topul vanzarilor,
    insa astazi pretentiile romanilor au crescut cu 3,5″ (8,89 cm),
    monitoarele cu diagonala de 18,5″ ajungand sa fie cel mai bine
    vandute, scrie Gandul. Producatorul de vin
    Tohani, detinut de omul de afaceri Virgil Mandru, are in vedere ca
    in urmatorii zece ani, afacerea din Romania sa devina cea mai mica
    la nivelul grupului, cele mai mari rulaje urmand sa fie obtinute in
    China si Polonia.

  • Calin Dragan: Cum se vede Coca-Cola dupa sase ani de mandat

    “Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie
    pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004”, spune Calin
    Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova.
    Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu
    se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului
    frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care
    imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in
    declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. “Eu am
    crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si
    in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii
    si cele pentru restructurarea costurilor”, adauga Dragan, 42 de
    ani, de formatie inginer.

    Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana
    fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui
    cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei.
    Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului
    sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008,
    vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de
    milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de
    milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

    A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici – Oradea, Bucuresti
    si Iasi – pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de
    canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in
    linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de
    productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata
    inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre
    principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru
    investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu
    precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru
    imbutelierea apelor minerale).


    Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de
    cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit
    automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind
    de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara,
    ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot
    incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti
    fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca
    “motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de
    kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru
    paleti”.

    La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca,
    CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de
    distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare
    carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate
    (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa
    (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
    (Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC
    in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca
    oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit
    pretutindeni, va pierde din vanzari.

    “De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de
    vanzari, pe care am dublat-o”, spune Dragan, argumentand ca acum
    compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In
    ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un
    stil de management foarte descentralizat, cum “probabil doar Sara
    Lee mai are in Romania, un model de management atat de
    descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca”, spune Dragan. Cu
    exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la
    restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o
    are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate
    piesele.

  • Dusan Wilms, managerul de 1,2 miliarde de euro

    “Cel mai important lucru pentru un lider este sa motiveze oamenii in aceasta perioada”, spune seful Metro Romania. Invatati cu succesul, cu o explozie a cifrei de afaceri an de an, fiecare crezandu-se cel mai bun in domeniul lui de activitate, atunci cand se observa ca treaba nu mai merge “trebuie sa fie un capitan in fata care preia toata apa si tot vantul si sa aiba grija ca echipa sa fie stabila”.

    Asa descrie Dusan Wilms contextul in care s-a intors la Metro, in iunie anul trecut, pentru un al doilea mandat, intr-o epoca dificila pentru orice comerciant. O epoca pe care prefera sa n-o defineasca insa drept una de criza, considerand ca doar ne-am intors la o situatie de normalitate dupa excesul de consum stimulat artificial de boomul creditarii. La evenimentul “Meet the CEO”, la care BUSINESS Magazin l-a invitat sa fie speaker, omul care conduce o afacere de 1,2 miliarde de euro ne-a impresionat prin modestia cu care a dat mana cu toti participantii si s-a declarat surprins de gradul mare de interes pe care l-a trezit prezenta sa si ceea ce a avut de impartasit.

    Nu-i place in mod deosebit sa faca poze si, o data terminata sedinta foto pentru articolul de fata, spunea in gluma ca partea cea mai grea a evenimentului s-a incheiat. Cand se refera insa la parcursul carierei sale, lui Wilms, ii stralucesc ochii si vorbeste cu pasiune. Rememoreaza cum intoarcerea lui in tara a fost premeditata, inca de pe vremea cand a plecat in Germania, imediat dupa Revolutia pe care a trait-o in Timisoara. Povesteste ca pe atunci planuia oricum sa se intoarca in tara, pentru ca “nu am vrut sa-i las pe parintii mei singuri”.

    Si a pastrat permanent contactul cu orasul natal – cu parinti, prieteni, relatiile de afaceri. In fiecare an s-a gandit la intoarcerea acasa, iar in 1998 a acceptat propunerea Metro de a prelua conducerea retelei. A promovat apoi in cadrul grupului si s-a intors iar acasa, anul trecut. Metro Cash & Carry a preferat astfel, in primul an al crizei, sa-l readuca la carma afacerii din Romania. Rezultatele financiare ale anului trecut – o cifra de afaceri de 1,228 miliarde de euro si un profit de 40 de milioane – n-au fost cele mai bune din deceniul si jumatate de existenta in Romania a celui mai mare comerciant de pe piata: vanzarile s-au intors la nivelul anului 2005, iar profitul este sensibil mai mic chiar si decat in 2005 (58 de milioane de euro). “In asemenea perioade sunt preferati managerii localnici, asa cum eu, un roman, m-am intors in Romania, iar colegul bulgar in tara vecina”, afirma managerul.

    Wilms revenea in tara dupa un parcurs profesional impresionant, fiind primul roman care a ajuns in boardul unei multinationale: in vara anului trecut era director de expansiune si membru in Consiliul de Administratie al Real International, divizia de hipermarketuri a comerciantului german, ocupandu-se de dezvoltarea magazinelor Real din Polonia, Turcia, Rusia, Ucraina. In perioada cat a ocupat aceasta functie a calatorit in total cam doua milioane de kilometri si a vazut multe – acum isi marturiseste, spre exemplu, surpriza sa descopere ca un oras apropiat de granita Rusiei cu China, care parea construit la capatul Pamantului, avea restaurante cu specific italian, fiind la fel de civilizat ca si cele din Europa. In primul mandat la conducerea Metro (1999-2005), Wilms a marcat si atunci o premiera – era primul roman care a preluat conducerea unei multinationale pe piata de la noi.

    In acei ani, putine filiale locale de multinationale si-au numit manageri de top romani. De-atunci insa lucrurile s-au mai schimbat si sunt companii din topul celor mai mari, in functie de cifra de afaceri, in care conducerea se afla in mainile romanilor, asa cum e cazul Petrom (Mariana Gheorghe), Vodafone (Liliana Solomon), Coca-Cola HBC (Calin Dragan) sau Mihai Ghyka (Bergenbier).

  • Ce urmeaza dupa Romania: deschidem magazine la Sofia, New York sau Milano

    Cristina Batlan duce magazinele Musette la New York. Am vazut
    stirea prima data la sfarsitul lui august in New York Magazine, in
    articolul intitulat “Musette ajunge in Soho pe platforme de 12 cm”,
    prin care revista anunta ca “desi brandul de origine romana Musette
    a aparut la inceputul anilor ’90 si detine 15 magazine in Europa,
    in Statele Unite numele nu spunea foarte multe. Asta pana acum”. La
    doar cateva zile distanta, pe 1 septembrie, The New York Times
    anunta la randul sau deschiderea celui mai nou punct Musette, urmat
    de mai multe editii online si bloguri americane.

    Stirea este relativ noua si pentru Romania: magazinul Musette,
    un brand 100% romanesc, va deschide in franciza primul magazin
    peste ocean, in inima New Yorkului – in West Broadway, cartierul
    Soho din Manhattan – langa nume precum D&G, Swatch, French
    Connection sau Bracciallini. Reteta aplicata de Musette in SUA suna
    astfel: 2 surori romance, 50 de metri patrati, 250.000 de euro,
    zero taxa de franciza, pantofi si genti. Dupa o reteta similara, un
    doilea magazin, “mult mai mare”, este asteptat tot in New York, in
    august-septembrie 2011.

    Extinderea in Statele Unite, dar mai ales in “cartierul modei”
    Manhattan, face parte dintr-un plan mai amplu ar creatoarei de
    genti si pantofi, a carei afacere a inceput sa se dezvolte in anii
    ’90, atunci cand Cristina Batlan a intrat in afaceri importand
    tesaturi, s-a extins catre marochinarie, iar ulterior si-a deschis
    propria fabrica de genti si pantofi cu care a lansat reteaua
    Musette.


    Dezvoltarea afacerii in Romania a avut suisurile si coborasurile
    ei – printre acestea din urma numarandu-se cateva inchideri de
    magazine in 2008-2009, pe fondul crizei economice. Insa Cristina
    Batlan spune ca reteaua de 12 magazine din Romania este acum “o
    retea constanta si matura, cu toate punctele profitabile”, iar
    dezvoltarea pe plan local nu-si mai gaseste sensul. In schimb,
    “distractia” de peste hotare a brandului Musette abia a inceput.
    Acum, Cristina Batlan detine patru magazine in strainatate – doua
    la Sofia (Bulgaria), unul in franciza la Ashdod (Israel) si altul
    tot in franciza la New York (Statele Unite), dar are si o prezenta
    regulata la targurile de moda si la alte evenimente de profil, unde
    “vanzarile pot fi destul de consistente”.

    Daca pentru Romania nu mai are in plan nicio deschidere in
    urmatorii ani, Cristina Batlan are totusi destule planuri de noi
    magazine: pentru 2011, lucreaza la deschiderea a trei magazine in
    Germania – dintre care unul in Frankfurt -, “fie in franciza, fie
    magazine proprii”. Si pentru Israel s-a conturat deja un nou
    proiect, la Tel-Aviv, iar acestuia i se alatura mai multe
    solicitari de franciza. Dupa 2011 vor veni la rand Ungaria si
    Austria. Nu mai repede de 2011 cu siguranta, iar datele deschiderii
    pentru acestea doua din urma nu sunt sigure, deoarece grupul nu
    poate suporta mai mult de cinci deschideri pe an.

    Conform explicatiilor Cristinei Batlan, “desi compania este
    interesata sa se extinda, acest proces nu poate fi foarte rapid
    pentru ca nu se poate mari peste noapte capacitatea de productie”.
    Iar extinderea e mai mult o chestiune de oportunitate: “Este noua
    noastra strategie, sa mergem la targurile internationale, sa ne
    extindem in franciza sau prin magazine proprii, in functie de
    partenerii pe care ii gasim. Nu ne intereseaza foarte mult o harta
    anume. Intentionam sa ajungem la Frankfurt , dar nu tinem mortis sa
    ajungem acolo. Daca vom gasi un partner potrivit la Hamburg, vom
    deschide intai la Hamburg”, afirma Cristina Batlan din biroul sau
    decorat nu doar cu genti vintage si pantofi, ci si cu imagini
    alb-negru din New York , cel mai nou punct pe harta Musette.


  • Revista presei economice din Romania

    Despre ofertele de refinantare ale bancilor scrie
    Evenimentul Zilei, notand ca ofertele sunt ceva mai bune
    decat cele de acum cativa ani, iar unii dintre creditori mai scot
    in prima linie imprumuturi cu dobanda fixa. Urmatoarea criza va avea loc in mai putin de 5 ani si va fi mai
    grava decat cea de acum si ar putea fi determinata de adancirea
    datoriilor guvernamentale,     e de parere directorul general al
    Coface Romania, Cristian Ionescu.

    In cautare de chiriasi, proprietarii de spatii comerciale de pe
    arterele cu mare vad (Calea Victoriei) inchiriaza magazinele pe o
    perioada de o zi pana la o luna (“pop-up store”), constata
    Adevarul, amintind ca primul magazin temporar a fost deschis la inceputul
    lunii septembrie. Loganul si Dusterul au fost rebotezate de Renault
    pentru a relansa modelele rusilor de la Lada, prin transferarea din
    modelele fabricate la uzina din Mioveni.

    De ce prelungesc bancile termenul pentru
    innoirea contractelor de credit: Romania Libera scrie ca
    unele banci au prelungit termenul cu o luna, insa ANPC sustine ca
    aceasta masura este cel putin inutila si sugereaza ca bancile ar
    putea incerca sa eludeze legea. Cat a costat imbranceala sindicala
    de la Guvern: 120.000 euro, cifra care ia in calcul costul celor
    circa 200 de autobuze cu care au sosit manifestantii la
    Bucuresti.

    Ministerul Finantelor lucreaza intens la
    eliminarea impozitului minim si schimbarea acestuia cu impozitul forfetar; anuntul a fost facut de
    premierul Emil Boc, aflat in vizita oficiala in SUA, informeaza
    Gandul. Pentru a avea o batranete lipsita de griji, cel
    putin in ceea ce priveste nivelul pensiei, romanii ar trebui sa
    puna deoparte anual 3.700 de euro, adica circa 308 euro pe luna,
    conform unui studiu Aviva/Deloitte.

    Ce i-a determinat pe cehii de
    la CEZ sa renunte la reactoarele 3 si 4 si ce se
    intampla mai departe cu cel mai mare proiect de investitii al
    Romaniei? Raspunsurile, intr-un articol din Ziarul
    Financiar    . Cotidianul anunta ca, in protestele avocatilor,
    Guvernul pregateste o ordonanta prin care sumele provenite din
    recuperarea unor creante de comert exterior dinainte de 1989 sa fie
    virate la bugetul de stat si nu la capitalul Fondului Proprietatea,
    asa cum prevede acum legea.