Marea Britanie este angajată în sensul părăsirii Uniunii Europene, afirmă Biroul premierului Theresa May, respingând o sugestie făcută de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, privind evitarea Brexit.
“Premierul Theresa May a fost foarte clară … că poporul britanic a decis … şi vom acţiona în sensul deciziei, prin ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, căutând majoritatea oportunităţilor viitoare”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa joia şi vinerea viitoare la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles unde se va discuta despre relaţia UE – Rusia, dar şi de spre migraţie şi politica comercială.
”Preşedintele va participa joi, 20 octombrie, şi vineri, 21 octombrie, la reuniunea la nivel înalt a Consiliului european de la Bruxelles. Subiectele aflate pe agenda reuniunii vor fi: gestionarea migraţiei, politica comercială, dar şi relaţiile externe şi aş vrea să subliniez faptul că din acest punct de vedere al relaţiilor externe, discuţiile se vor axa pe relaţia dintre UE şi Rusia”, a anunţat purtătorul de cuvând al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi.
Discuţia în cadrul Consiului pe tema Rusiei vine după ce în ultimele zile relaţia dintre Paris şi Moscova a cunoscut o deterioarare accentuată.
Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe, a anunţat luni că va cere Curţii Penale Internaţionale să ancheteze posibile crime de război comise de Rusia în Siria, asta după ce sâmbătă, Rusia a blocat o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, propusă de Spania şi Franţa, care prevedea încetarea ostilităţilor.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a anulat o vizită oficială la Paris planificată pentru data de 19 octombrie.
Uniunea Europeană a iniţiat, joi, procedura de contestare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) care stabileşte că Bruxellesul ar fi acordat subvenţii excesive grupului aeronautic Airbus, informează site-ul agenţiei Reuters.
“Uniunea Europeană nu este de acord cu ajungerea la concluzia că nu s-a conformat unei decizii precedente, deşi majoritatea subvenţiilor contestate de Statele Unite au fost oprite”, precizează Comisia Europeană.
În plus, Executivul de la Bruxelles consideră că OMC ar fi făcut erori în evaluarea efectelor pe care subvenţiile acordate Airbus le-ar fi avut asupra activităţilor rivalului direct, Boeing.c
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Într-un discurs în care a schiţat priorităţile sale pentru următorul summit UE, premierul italian Matteo Renzi a declarat că statele europene care refuză să primească imigranţi are trebui să fie lăsate fără finanţare din partea UE, informează agenţia de ştiri Reuters.
“Este necesar ca Italia să promoveze o poziţie foarte dură faţă de ţările care au primit o grămadă de fonduri pentru că fac parte din Blocul comunitar, ce au fost utilizate pentru dezvoltarea propriilor teritorii, şi care se eschivează de la angajamentele de redistribuire a imigranţilor”, a afirmat Renzi în faţa Parlamentului de la Roma.
“Aspectele pozitive ale apartenenţei la UE trebuie echilibrate cu responsabilităţile ce vin odată cu statutul de membru,” a continuat liderul italian.
Italia este principala destinaţie a valurilor de imigranţi care fug din Africa din cauza violenţelor şi sărăciei. Potrivit datelor Ministerului de Interne de la Roma, Italia găzduieşte 160.000 de azilanţi dintr-un total de 460.000 de refugiaţi care au ajuns în această ţară începând cu anul 2014.
Din cei 39.600 de refugiaţi găzduiţi de Italia şi care ar urma să fie distribuiţi în alte state UE, până acum au fost mutaţi doar 1.300, potrivit Comisiei Europene.
“Este necesar ca Italia să promoveze o poziţie foarte dură faţă de ţările care au primit o grămadă de fonduri pentru că fac parte din Blocul comunitar, ce au fost utilizate pentru dezvoltarea propriilor teritorii, şi care se eschivează de la angajamentele de redistribuire a imigranţilor”, a afirmat Renzi în faţa Parlamentului de la Roma.
“Aspectele pozitive ale apartenenţei la UE trebuie echilibrate cu responsabilităţile ce vin odată cu statutul de membru,” a continuat liderul italian.
Toată lumea ştie că Uniunea Europeană a devenit o structură socială, politică şi culturală afectată de un ireversibil proces de disoluţie. Dar de ce s-a ajuns la acest deznodământ? Ce anume a determinat iminentul colaps al UE?
Înainte de orice, voi sublinia că proiectul denumit pompos „Europa Unită” nu a fost elaborat de experţi, ci de politicieni fără scrupule, aflaţi în slujba unor grupuri de interese oculte. Pentru că niciun expert în domeniul proiectării structurilor organizaţionale, un expert care îşi respectă condiţia, nu ar fi elaborat sau avizat un proiect suprastatal bazat pe o triplă liberalizare: libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor.
Dar politicienii care au lansat cu mult tam-tam proiectul UE au speculat cu mult succes credulitatea, complexele şi nevrozele europenilor (mai ales ale celor din fostul bloc sovietic şi din fosta Iugoslavie) şi au marginalizat experţii şi liderii de opinie care au îndrăznit să spună că acest proiect este neviabil.
Aşa cum era de aşteptat, sutele de milioane de europeni care au pariat pe fiabilitatea Uniunii Europene au pierdut, iar finanţatorii oculţi ai acestui proiect au beneficiat de câştiguri exorbitante în materie de bani, putere şi influenţă. Cu toate acestea, polarizarea fără precedent a puterii şi a bogăţiei nu reprezintă cea mai nocivă consecinţă a instrumentalizării UE. În schimb, colapsul demografic, criza imigranţilor, falimentul fiscal al Zonei Euro şi divizarea politică şi culturală a UE reprezintă factorii disolutivi care au defectat „Europa Unită”.
Fără îndoială, colapsul demografic reprezintă cauza determinantă a disoluţiei UE. Pe de altă parte, faptul că „Europa Unită” a devenit, în ultimile decenii, o lume muribundă, nu în sens metaforic, ci în termeni reali, reprezintă cea mai tragică disfuncţie a UE. Astfel, dacă anulăm impactul migraţiei externe, putem observa cu uşurinţă că populaţia indigenă a UE a crescut, în perioada 1989–2016, cu doar 1,7%!
Cu alte cuvinte, dacă liderii de la Bruxelles ar bloca în acest moment accesul imigranţilor din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, atunci Europa Occidentală ar intra imediat în colaps demografic! În plus, trebuie menţionat că liberalizarea migraţiei în interiorul UE-ului a generat o tragică depopulare a Letoniei (–26,2%), Lituaniei (–21,8%), Bulgariei (–18,4%), Estoniei (–16,2%), României (–14,8%) şi Croaţiei (–12,2%).
Economia Scoţiei ar putea suferi un şoc major în urma Brexit, putând pierde 80.000 de locuri de muncă şi câte 2.000 de lire pe an pentru fiecare cetăţean; în total, opt miliarde de lire într-un deceniu, avertizează raportul Fraser of Allander Institute (FAI), potrivit The Guardian.
Perspectivele guvernului britanic de a negocia termeni duri ai ieşirii din Uniunea Europeană (UE), bazându-şi comerţul pe tarifele şi înţelegerile bilaterale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ar fi crescut pe fondul discursurilor de la conferinţa conservatorilor, din Birmingham, de săptămâna aceasta.
În timp ce unii miniştrii discută despre reducerea forţei de muncă externe, Theresa May, prim-ministrul Marii Britanii, a sugerat că un Brexit dificil ar însemna prioritizarea controalelor imigranţilor şi oprirea jurisdicţiei Curţii Europene de Justiţie. Aceste decizii ar putea însemna excluderea din piaţa unică, care necesită libertate de mişcare şi reguli de afaceri standard. May susţine, însă, că insistă să ofere companiilor britanice libertate comercială şi posibilitatea de a opera pe piaţa unică.
Cel mai optimist scenariu al studiului FAI implică o pierdere de cinci miliarde de lire în zece ani pentru Scoţia, dacă Marea Britanie adoptă stilul norvegian al accesului pe piaţa europeană. Institutul, care aparţine de Universitatea din Strathclyde, susţine că aproape 30.000 de scoţieni şi-ar putea pierde locul de muncă, în timp ce salariile celor care muncesc ar putea scădea cu 3-4% pe an, adică 800-1200 de lire.
Industriile care se bazează pe comerţul cu Marea Britanie, precum transporturile sau serviciile, vor fi cele mai afectate, peste 25.000 de locuri de muncă putându-se pierde în aceste domenii, avertizează comisia de experţi. Companiile cu o piaţă globală mai mare nu vor fi la fel de afectate. Industria scoţiană de whisky, care generează cinci miliarde de lire din exporturi, dar susţine puţine locuri de muncă, ar putea să îşi mărească vânzările pe pieţele din afara Uniuni, pe fondul unei lire scăzute.
Economia Marii Britanii va fi şi mai puternic lovită de Brexit, deoarece o mare parte a exporturilor ajunge în UE, cea ce implică pierderea mai multor locuri de muncă şi scăderea PIB-ului, susţine profesorul Graeme Roy, directorul comisiei de experţi.
Regatul Unit rămâne cea mai mare piaţă pentru Scoţia, comerţul cu UE valorând 11,5 miliarde de lire faţă de cele 48,5 miliarde care vin de la restul Regatului Unit. Astfel, o criză la graniţa de sud ar pune mai multă presiune pe afacerilor scoţiene.
După ani în care rata şomajului în rândul tinerilor a fost ridicată, adolescenţii europeni primesc o veste bună de la Bruxelles: posibilitatea unei vacanţe gratuite la împlinirea vârstei de 18 ani, scrie Financial Times.
Comisia Europeană vrea să acorde o vacanţă gratis adolescenţilor care împlinesc 18 ani, care le va permite să călătorească cu trenul prin Europa pentru o lună fără să plătească niciun ban.
Dintre statele membre UE, România ocupă poziţia a treia în topul ţărilor în care populaţia vârstnică, de 80 de ani sau mai mult, este în continuă creştere. Doar în ultimul deceniu, numărul persoanelor vârstnice din România a crescut cu 2%. În acelaşi timp, populaţia României, la nivel general, va continua să scadă, astfel că se aşteaptă ca până în 2060 numărul de locuitori din ţara noastră să ajungă la 14,3 milioane, cu 5,6 milioane de locuitori mai puţin faţă de anul 2015.
De altfel, potrivit datelelor INS, populaţia rezidentă în România este la nivelul din 1966. Una dintre cauze este speranţa de viaţă care, la nivelul Uniunii, a crescut în ultimii ani. Cu toate acestea, în România speranţa de viaţă pentru populaţia vârstnică este printre cele mai scăzute din UE, în urma noastră situându-se doar Bulgaria, arată cel mai recent raport Eurostat.
Speranţa de viaţă în ţara noastră se situează în jurul vârstei de 75,4 ani, demonstrează şi datele furnizate de INS, potrivit cărora femeile au o durată medie a vieţii de 78,91 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,96 ani). În acest ritm, cele mai pesimiste estimări arată, însă, că peste aproximativ 50 de ani populaţia ar putea ajunge chiar şi la 12,5 milioane de locuitori.