BusinessMagazin

Tag: ue

  • De unde să mai ia bani statul

    Comisia Europeană cere Bucureştiului, în recomandarea privind programul naţional de reformă pentru 2013, să găsească moduri de îmbunătăţire a colectării veniturilor, să egalizeze vârsta de pensionare între femei şi bărbaţi, să schimbe sistemul de pensii în aşa fel încât să stimuleze angajarea vârstnicilor, să majoreze investiţiile în educaţie şi formare profesională, să limiteze duratele de internări în spitale şi să cheltuiască mai eficient banii pentru combaterea sărăciei.

    “Reducerea sărăciei continuă să fie o problemă importantă. În 2011, 40,3% din populaţia României era expusă riscului de sărăcie şi de excluziune socială, aproape cu două treimi mai mult decât media UE de 24,2%”, arată documentul.

    CE recomandă României să finalizeze programul cu FMI-UE, care a fost prelungit cu trei luni şi va fi evaluat în data de 26 iunie de conducerea FMI. CE nu pomeneşte nimic despre necesitatea sau probabilitatea unui viitor nou acord, însă Guvernul a anunţat că ar vrea să încheie un nou acord după expirarea celui actual.

  • Focuri de primăvară peste Europa

    În paralel, Comisia Europeană le-a remis ţărilor în cauză liste cu măsuri de reformă pe care ar trebui să le ia, între care multe sunt decizii dificile electoral. Pentru Franţa a recomandat tăierea costurilor cu forţa de muncă, a ajutoarelor de şomaj şi a contribuţiilor la asigurări sociale, iar pentru Spania (aflată la a treia prelungire a termenului) a recomandat continuarea reformei pieţei muncii derulate anul trecut cu tăierea cheltuielilor de asistenţă socială şi renunţarea la corelarea între cheltuielile publice şi inflaţie, ceea ce va afecta şi mai mult puterea de cumpărare.

    De altfel, chiar zilele trecute a avut probabil loc cel mai ironic protest de la începutul crizei, cu pompierii din Barcelona care s-au apucat să aprindă focuri în loc să le stingă, atrăgând atenţia că reducerile masive de personal din cauza austerităţii au ajuns să le facă imposibilă munca şi să pericliteze siguranţa publică.

    Pe acest fond optimist, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au declarat la Paris că ambii susţin îndesirea reuniunilor la vârf ale zonei euro, cu un preşedinte adevărat al zonei euro, care să aibă atribuţii mai largi decât acum. în prezent, reuniunile Eurogrupului, format din miniştrii de finanţe ai zonei euro, sunt prezidate de ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem, cel rămas în memoria colectivă prin gafele despre Cipru. “Avem nevoie de mai multă coordonare a politicilor, în special în Eurogrup”, a zis Angela Merkel.

    În acelaşi timp, a ieşit la iveală că din mult discutata taxă europeană pe tranzacţiile financiare n-a mai rămas nimic: ea va fi aplicată din 2014 numai pentru tranzacţiile cu acţiuni şi va fi de 0,01% în loc de 0,1%, urmând ca taxa pentru celelalte tipuri de tranzacţii (grosul adică) să se aplice undeva după 2015.

  • Trei predicţii noi ale marilor bănci pentru 2013

    Citigroup a eliminat din scenariul de bază de previziune pe termen mediu probabilitatea de ieşire a Greciei din zona euro, argumentând cu noua stabilitate politică, rezultatele fiscale mai bune şi faptul că statul a reuşit să ţină în frâu tensiunile sociale, după exploziile de anii trecuţi.

    Erste prezice că anul acesta cel puţin două monede din Europa Centrală şi de Est au potenţial mare de apreciere – zlotul şi coroana cehă. Pentru leu, analiştii băncii îşi menţin orizontul de estimare a cursului la cca 4,4 lei/euro, cu argumentul că banca centrală va evita o apreciere sub 4,3 din raţiuni de menţinere a competitivităţii exporturilor, dar şi o depreciere la peste 4,5, a cărei probabilitate ar putea apărea doar în condiţiile unei reeditări a panicilor de pe piaţa externă legate de sustenabilitatea zonei euro.

    În fine, Bank of America Merrill Lynch a redus a doua oară din aprilie încoace ţinta de preţ pentru aur anul acesta, la o medie de 1.478 dolari/uncie, cu posibilitatea ca preţul aurului să ajungă la 1.200 dolari/uncie în următoarele săptămâni. în aprilie, banca redusese ţinta de preţ de la 2.000 la 1.838 dolari/uncie.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5,4%
    cu atât a scăzut soldul creditului neguvernamental în valută în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 136,3 mil. lei, în timp ce soldul creditului în lei a crescut cu 3,8%, la 83,7 mil. lei

    23.665
    numărul insolvenţelor consemnate anul trecut, care plasează România pe al primul loc în Europa Centrală şi de Est, urmată de Ungaria (22.840), conform Coface

    7,5 mld. lei
    deficitul bugetar în perioada ianuarie-aprilie, echivalent cu 1,2% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în aceeaşi perioadă din 2012

    28.000
    numărul locurilor de muncă vacante în T1, cu 4.800 mai multe decât în T4 2012 şi cu 3.100 mai multe decât în T1 2012

    1%
    scăderea economiei zonei euro în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în UE, scăderea a fost de 0,7%

  • Competitivitatea României, la nivelul minim din 11 ani

    Chiar înaintea României se află Grecia, statul din UE cel mai lovit de criza financiară, care a urcat însă de pe 58 anul trecut. România a fost inclusă în anuarul World Competitiveness Yearbook realizat de IMD în anul 2003, când a consemnat şi cea mai bună clasare de până acum, pe locul 43. Competitivitatea economică a României s-a înrăutăţit ulterior, dar s-a apropiat din nou de acest nivel în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, când s-a situat pe 44.

    România a consemnat o cădere majoră în 2009, cu un declin de nouă locuri, până pe 54. La finele lui 2011 România se plasa pe poziţia a 53-a. Provocările României în acest an sunt consolidarea stabilităţii economice, menţinerea atractivităţii pentru investiţii, creşterea potenţialului de inovare al companiilor, în special IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de atragere a fondurilor europene, precum şi continuarea restructurării sistemelor de educaţie şi sănătate, se arată în raport.

    Clasarea din 2013, pe 55 din 60 de ţări, este printre cele mai slabe pentru un stat membru UE. Doar Bulgaria, pe 57, faţă de 54 anul trecut, se situează mai slab decât România. Topul include 25 de state din UE, excepţiile fiind Malta şi Cipru.

    Faţă de anul trecut, în studiu a fost inclusă o singură nouă ţară, Letonia, pe poziţia 41, contribuind astfel la acentuarea declinului României.

    Statele Unite au cea mai competitivă economie din lume, urmate de Elveţia, Hong Kong, Suedia, Singapore, Norvegia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania şi Qatar. Pe ultimele cinci poziţii, imediat după România, se află Iordania (56), Bulgaria (57), Croaţia (58), Argentina (59) şi Venezuela (60). Statele din Europa Centrală şi de Est se află în a doua jumătate a clasamentului. Cea mai competitivă este Lituania (31), urmată de Polonia (33), Cehia (35), Estonia (36), Letonia (41), Rusia (42), Slovacia (47), Ucraina (49), Ungaria (50), Slovenia (52), Grecia (54), România (55), Bulgaria (57) şi Croaţia (58).

    IMD foloseşte la determinarea competitivităţii peste 300 de criterii, privind economia, eficienţa autorităţilor şi mediului de afaceri, precum şi infrastructura. Datele statistice sunt completate anual cu un sondaj la care participă directori de companii din ţările analizate. Pentru ediţia din 2013, au fost consultaţi 4.200 de directori executivi, în medie 70 pentru fiecare din economiile incluse în studiu.

    Statele incluse în raport sunt selectate în funcţie de impactul asupra economiei mondiale şi disponibilitatea datelor necesare pentru comparaţie.

  • Mureş: Aproape 600.000 de euro, pentru o campanie de promovare a colectării selective a deşeurilor

    Responsabilul cu proiectul de management integrat al deşeurilor din Consiliul Judeţean (CJ) Mureş, Radu Spinei, a declarat că sistemul nou de colectare a deşeurilor care urmează să fie implementat şi care presupune colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie necesită o schimbare de mentalitate.

    CJ Mureş a lansat o companie de conştientizare a cetăţenilor cu privire la importanţa colectării selective a deşeurilor, aceasta fiind “cea mai complexă campanie de informare publică de care a beneficiat până acum un proiect cu finanţare europeană din România”, a arătat el.

    “Amplul demers lansat de Consiliul Judeţean Mureş îşi propune în primul rând educarea cetăţenilor în sensul aplicării corecte a principiilor colectării selective în vederea reciclării deşeurilor, lansând totodată un semnal de alarmă cu privire la necesitatea colectării deşeurilor în mod selectiv, cât şi efectele dăunătoare generate de lipsa acestei practici”, a declarat Spinei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 mai – 2 iunie

    28.05
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile mai-iunie

    28.05
    Ceremonia decernării Premiilor Europene pentru Invenţii (Amsterdam)

    28.05
    INSSE publică situaţia autorizaţiilor pentru construcţii în aprilie şi pe primele patru luni

    29.05-2.06
    Târgul de carte Bookfest (Romexpo, Bucureşti)

    30.05-2.06
    TIBCO – Târgul Internaţional de Bunuri de Larg Consum (Romexpo, Bucureşti)

    30.05-2.06
    Kidex – expoziţie de produse şi servicii pentru copii şi părinţi (Romexpo, Bucureşti)

    30.05
    DG-EFIN prezintă sondajul în rândul companiilor şi al consumatorilor europeni

    31.05
    INSSE difuzează datele privind şomajul BIM în luna aprilie

    1.05-31.07
    Expoziţia “Fluturi tropicali vii” (Muzeul Naţional “Grigore Antipa”, Bucureşti)

  • V-a ajuns cuţitul la os? Vindeţi-vă băncile!

    Într-un interviu pentru Kathimerini, Dijsselbloem a precizat însă că verdictul european în privinţa unei posibile reeşaloănări sau ştergeri a unei părţi din datoria publică a ţării nu va fi cunoscut decât în vara lui 2014 şi va depinde de capacitatea Greciei de a se încadra în ţintele fiscale şi de a ajunge la un buget echilibrat încă din acest an. El a îndemnat Atena să continue eforturile de reducere a datoriei, privatizările, reforma fiscală şi a cheltuielilor sociale, deşi Grecia se găseşte deja în al şaselea an de recesiune, iar şomajul a ajuns la 27,2%.

    “Ne dăm seama că în ţări ca Grecia sau Portugalia, recesiunea e dureroasă şi dificilă pentru oameni, dar trebuie să ne uităm la fundamentele economice şi să vedem care este capacitatea zonei euro de la susţine ţările respective”, a comentat, evident descurajator, oficialul UE.

    Tonul din interviu avea să se explice vineri, când a ieşit la iveală că oficialii UE-FMI-BCE fac presiuni pentru ca băncile comerciale din Grecia să-şi vândă rapid subsidiarele şi băncile afiliate deţinute în Europa de Sud-Est şi să renunţe la activităţile nebancare din Grecia.

    Restructurarea băncilor, peste tot în Europa, a însemnat vânzări masive de active neesenţiale locale sau de peste mări şi ţări, însă în cazul băncilor greceşti, afacerile din Europa de Sud-Est numai neesenţiale nu sunt. În România, activele care ar urma să fie puse în joc sunt Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, însemnând în total 11,8% din activele sistemului bancar.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 20-26 mai

    21.05
    Proiectul Primăvara Simfonic cu Tudor Gheorghe (Sala Palatului, Bucureşti)

    22.05
    Lucrările Consiliului European (Bruxelles)

    22.05
    BCE anunţă situaţia balanţei de plăţi în zona euro pentru martie

    22.05
    Concert Megadeth (Arenele Romane, Bucureşti)

    23.05
    Balul Bucureştiului Interbelic, ediţia a IV-a, în cadrul Lunii Bucureştilor (Cercul Militar Naţional, Bucureşti)

    23-24.05
    Al 14-lea Forum European al Eco-Inovaţiei (Praga)

    24.05
    Audiere publică pe tema reformei supravegherii financiare în UE (Bruxelles)

    25.05
    Concert Alternosfera (Arenele Romane, Bucureşti)

    27-28.05
    Lucrările Consiliului pentru Afaceri Externe al UE

  • Ce-i de făcut cu euro-recesiunea. Propuneri hazlii de la François Hollande

    Zona euro a continuat pentru al şaselea trimestru consecutiv recesiunea (-0,2%, totuşi mai bine decât minusul de 0,6% din T4 2012), în timp ce pentru UE este primul trimestru de recesiune (-0,1%, după o scădere de 0,5% în T4 2012).

    Între statele care au raportat datele pentru primul trimestru, Cehia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Olanda, Portugalia şi Finlanda sunt în recesiune, Austria a înregistrat stagnare, iar Belgia, Bulgaria, Germania, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Marea Britanie (0,3%) au consemnat creştere economică. Nicio economie comunitară însă n-a reuşit să atingă o creştere relevantă, adică mai mare de 1%, cu excepţia Lituaniei (1,3%) şi a Letoniei (1,2%).

    E greu de spus, în aceste condiţii, ce măsuri de stimulare a economiei ar putea decide Consiliul European din 22 mai, ţinând cont că pentru moment nu există niciun plan anunţat spre dezbatere, în afara îndemnurilor obişnuite la reformă sau, după caz, la o relaxare a austerităţii.

    Probabil cea mai comică iniţiativă a venit din partea preşedintelui francez François Hollande, care a cerut ca Banca Centrală Europeană “să pompeze lichiditate, cum s-a întâmplat în Japonia, ceea ce a permis deprecierea yenului şi a ajutat exporturile”, Hollande nu pare să ştie că Banca Japoniei a urmat exemplul Fed, al BCE şi al Băncii Angliei când a decis să ia calea relaxării monetare cantitative şi nu pare să ştie nici că operaţiunile BCE nu au cum să fie identice cu cele ale Băncii Japoniei, pentru că BCE sterilizează sumele de bani generate, nu face pur şi simplu tiparniţă de bani, pentru că se fereşte de inflaţie (în timp ce problema Japoniei este să iasă din perioada de deflaţie şi să impulsioneze creşterea preţurilor).

    A doua fază a programului, la fel de comică, ar fi ca el, Hollande, să iniţieze un plan de investiţii pe 10 ani la scară europeană, concentrate pe IT, energie, infrastructură, sănătate. Planul ar urma, în concepţia lui Hollande, să fie finanţat prin vânzarea unora din corporaţiile franceze de stat, a căror capitalizare bursieră totală ajunge la 60 mld. euro, dar – atenţie – “fără ca statul să cedeze controlul sau influenţa asupra companiilor din sectoarele vitale”.

    Pentru moment, cum au dovedit-o lucrările Ecofin de săptămâna trecută, liderii europeni se concentrează însă strict asupra uniunii bancare europene, cu micul conflict între Bruxelles şi Germania, reprezentată de ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble (foto): în timp ce Bruxellesul ar dori o singură instituţie şi un singur fond de salvare a băncilor cu probleme, Schaeuble insistă că actualele tratate europene nu oferă baza legală pentru aşa ceva şi că trebui schimbat Tratatul de la Lisabona pentru a putea fi impuse reguli comune pentru restructurarea şi supravegherea unitară a băncilor.